Mai puține secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului. CEC explică motivele
Decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a deschide 12 secții de votare în stânga Nistrului pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie a dus la acuzații de discriminare a alegătorilor din regiunea transnistreană. Autoritățile autoproclamatei republici moldovenești nistrene și-au exprimat „îngrijorarea și dezamăgirea”, iar liderul de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, a declarat că, „dacă R. Moldova nu dorește să-i vadă pe locuitorii regiunii transnistrene la urnele de vot, atunci ar trebui recunoscută Transnistria drept stat separat”.
De asemenea, deputații consiliilor orășenești și raionale ale așa-numitului soviet suprem de la Tiraspol au făcut apel către autoritățile de la Chișinău să nu reducă numărul secțiilor de vot destinate locuitorilor din regiunea transnistreană, considerând această măsură o încălcare a drepturilor lor electorale.
CEC explică faptul că reducerea numărului secțiilor de votare în regiunea transnistreană este motivată de riscuri de securitate.
La 13 august Comisia a trimis spre coordonare Biroului Politici de Reintegrare, MAI, IGP și SIS o listă prealabilă cu localități în care se estima organizarea unui număr de 19 secții de votare pentru cei 278 de mii de alegători din stânga Nistrului.
„Biroul Politici de Reintegrare a menționat următoarele, că, având în vedere involuțiile din Zona de Securitate, dar și încercările tot mai vizibile ale unor factori externi de a utiliza regiunea în scopul destabilizării Republicii Moldova, recomandă să se țină cont de următoarele: o atenție mult mai sporită decât în trecut asupra riscurilor de securitate”, a declarat membrul CEC, Pavel Postică, în cadrul ședinței din 24 august a Comisiei.
Potrivit lui, Inspectoratul General al Poliției a propus organizarea unui număr de 9 secții de votare, iar SIS a propus organizarea a doar 8 secții de votare pentru alegătorii din stânga Nistrului.
Printre argumentele aduse pentru reducerea numărului secțiilor de votare în regiunea transnistreană au fost invocate riscurile de securitate: manipularea alegătorilor, dezinformarea și influențe externe, fraude electorale, transportarea organizată a alegătorilor, blocarea accesului, sau provocări pe traseele de deplasare.
„Comisia urmează să ia în considerare date din Registrul de Stat al Alegătorilor, raportate la dinamica participării alegătorilor în ultimele trei scrutinuri. Pot exista două scenarii de abordare – prezența la turul I și prezența la turul II. În cazul în care luăm prezența la turul I de scrutin se obține o cifră de aproape 12 secții de votare, adică prezența medie de 23.264 de alegători la ultimele trei scrutinuri. În cazul în care luăm turul II, iese o medie de 28.954 de alegători la 10 secții de votare. Reieșind din asta, orice prevedere legală interpretabilă urmează a fi interpretată în favoarea alegătorilor. În acest caz, cifra de reper ar urma să fie luată cifra maxima de 12 secții de votare”, a mai declarat Postică în cadrul ședinței din 24 august.
