Investigație VSquare Audio: Ungaria a colaborat cu Rusia pentru a scoate de pe lista sancțiunilor oligarhi, companii și bănci rusești: „Sunt întotdeauna la dispoziția dvs”

Linia directă dintre Péter Szijjártó și Serghei Lavrov a furnizat Rusiei informații strategice privind chestiuni critice ale UE. Jurnaliștii de la VSquare au dovezi că ministrul ungar al afacerilor externe a acționat în numele Kremlinului, depunând eforturi pentru a scoate de pe lista sancțiunilor cetățeni ruși, printre care și sora lui Alisher Usmanov. Într-o altă conversație cu viceministrul rus al energiei, Szijjártó vorbește despre faptul că va face tot posibilul pentru a abroga un pachet de sancțiuni al UE și se oferă să încerce să salveze entitățile ruse de sancțiuni. Potrivit lui Szijjártó, guvernul slovac contribuie, de asemenea, la aceste eforturi coordonate ruso-ungare.

„Te sun la cererea lui Alisher”

La doar o oră după ce ministrul maghiar de externe, Péter Szijjártó, a sosit la Budapesta din Sankt Petersburg, pe 30 august 2024, a primit un telefon de la omologul său rus, Serghei Lavrov. Lavrov i-a spus că Szijjártó fusese citat în toate mass-media rusești în urma vizitei sale.

„Am spus ceva greșit?”, a întrebat Szijjártó nervos.

„Nu, nu, nu. Ei spuneau doar că lupți pragmatic pentru interesele țării tale.”

Motivul apelului lui Lavrov a fost o cerere: oligarhul rus Alisher Usmanov dorea ca sora sa, Gulbahor Ismailova, să fie scoasă de pe listele de sancțiuni ale UE, iar Szijjártó promisese că îl va ajuta. Usmanov, un magnat ruso-uzbek, și-a acumulat averea în minerit, industrie, telecomunicații și mass-media. El a fost descris ca unul dintre oamenii de afaceri preferați ai lui Putin, unul cu „legături deosebit de strânse” cu președintele rus.

„Uite, te sun la cererea lui Alisher și el tocmai m-a rugat să-ți reamintesc că făceai ceva în legătură cu sora lui”, a spus Lavrov.

„Da, absolut”, a răspuns Szijjártó. „Situația este următoarea: împreună cu slovacii, vom înainta Uniunii Europene o propunere de a o scoate de pe lista neagră. O vom depune săptămâna viitoare și, odată cu începerea noii perioade de revizuire, aceasta va fi inclusă pe ordinea de zi, iar noi vom face tot posibilul pentru a o scoate de pe listă.”

Lavrov a fost mulțumit și și-a exprimat aprecierea pentru „sprijinul și lupta dumneavoastră pentru egalitate în toate domeniile” a lui Szijjártó.

Odată îndeplinit scopul principal al conversației, Lavrov și Szijjártó au continuat să se apropie datorită disprețului lor comun față de Uniunea Europeană, în special față de țările cu orientare pro-Ucraina.

Amândoi l-au criticat pe Josep Borrell, pe atunci Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, pe care Lavrov l-a numit „cea mai mare dezamăgire” a sa, iar Szijjártó l-a caracterizat drept „Bidenul european”. Socialistul spaniol, a remarcat Lavrov, fusese mult mai „rezonabil” când reprezenta doar interesele Madridului în calitate de ministru de externe, înainte de numirea sa în Comisia Europeană, funcție în care un comisar nu poate acorda prioritate țării sale natale în detrimentul blocului în general.

„Deci nu poți, nu poți să-ți menționezi țara, dar trebuie să-ți menționezi genul, nu-i așa?”, l-a întrebat Lavrov, pe Szijjártó, care rezumase aceste protocoale birocratice.

Înainte de a închide telefonul, maghiarul a vorbit cu entuziasm despre noul sediu al Gazprom pe care îl vizitase în Rusia, adăugând:

„Sunt întotdeauna la dispoziția dumneavoastră”.

Șapte luni mai târziu, Ismailova a fost scoasă de pe lista sancțiunilor UE.

„Kim Philby-ul” maghiar

Această convorbire telefonică dintre cei doi miniștri de externe, una dintre numeroasele discuții purtate între 2023 și 2025, evidențiază relația extrem de cordială dintre Szijjártó, care reprezintă un stat membru al UE și al NATO, și Lavrov, care reprezintă o națiune care a invadat și a ocupat o țară europeană, desfășurând în același timp un război hibrid ce include acte de incendiere și sabotaj îndreptate împotriva țărilor de pe flancul estic al NATO.

Convorbirile conțin informații sensibile despre deliberările interne atât ale Budapestei, cât și ale Bruxelles-ului, care sunt, fără îndoială, de interes pentru Kremlin. De asemenea, ele oferă dovezi clare despre modul în care Rusia se află în secret în spatele eforturilor Ungariei și Slovaciei de a împiedica sancțiunile UE împotriva persoanelor sau entităților ruse.

În schimburile sale cu Lavrov, Szijjártó pare deferent, la limita servilismului.

Transcrierile și înregistrările audio ale convorbirilor dintre Lavrov și Szijjártó, precum și ale convorbirilor lui Szijjártó cu alți oficiali ai guvernului rus, au fost obținute și confirmate de un consorțiu de agenții de știri de investigație format din VSquare, FRONTSTORY, Delfi Estonia, The Insider și Centrul de Investigații Ján Kuciak (ICJK).

Disponibilitatea aparentă a lui Szijjártó, în calitate de înalt funcționar al guvernului maghiar, de a acționa discret în interesul Rusiei la nivelul UE ar putea explica de ce Moscova depune eforturi semnificative pentru a-i menține la putere pe Viktor Orbán și partidul său pro-Kremlin, Fidesz.

Sondajele independente sugerează că Orbán se află într-o poziție defavorabilă înaintea alegerilor parlamentare din 12 aprilie, partidul de centru-dreapta Tisza, condus de contracandidatul Péter Magyar, deținând un avantaj puternic. Pe măsură ce campania lui Orbán se confruntă cu dificultăți, se pare că Rusia intervine pentru a-l ajuta în moduri ascunse.

Conform unui raport anterior al VSquare, Kremlinul l-a desemnat pe Serghei Kirienko – un adjunct al șefului de cabinet al lui Vladimir Putin și un arhitect cheie al operațiunilor de influență politică ale Rusiei – să sprijine în secret campania lui Orbán. Kirienko a jucat anterior un rol esențial în organizarea activităților de interferență electorală în Moldova.

În același timp, campania lui Orbán a preluat din ce în ce mai mult narațiunile Kremlinului: organizarea de provocări împotriva Ucrainei și acuzarea figurilor din opoziție și a criticilor că ar acționa ca reprezentanți sau spioni ai Ucrainei, respingând sau ridiculizând în același timp acuzațiile privind propriile legături cu Rusia.

Relația de prietenie dintre Szijjártó și Lavrov, deși menționată anterior în presă, nu a fost niciodată documentată până acum prin înregistrări telefonice scurse în presă care să demonstreze întreaga amploare a complicității lor.

Pe lângă faptul că a îndeplinit ceea ce i s-a cerut, Szijjártó îl ținea în mod regulat la curent pe Lavrov cu detalii privind discuțiile presupuse a fi confidențiale ale diplomaților europeni.

De exemplu, în aceeași convorbire din 30 august 2024 cu Lavrov, imediat după discuția lor despre scoaterea de pe listă a lui Ismailova, Szijjártó a dezvăluit și detaliile reuniunii Consiliului Afacerilor Externe al UE la care participase cu o zi înainte.

„Și a fost o nebunie, știi, când Landsbergis a spus că noi contribuim cu 12% la fiecare rachetă și proiectil”, i-a spus Szijjártó lui Lavrov, referindu-se la ministrul de externe al Lituaniei de atunci, Gabrielius Landsbergis, care susținuse că Rusia își finanțează parțial războiul prin profiturile din gaz și petrol obținute de la clienți europeni precum Ungaria și Slovacia.

„I-am spus: «Prietene, nu ai dreptate, pentru că europenii contribuie mult mai mult… Nu doar slovacii și noi cumpărăm gaz și petrol direct de la Rusia, ci voi toți cumpărați aceleași produse de la ei prin intermediul… Indiei, Kazahstanului.»”

Când a fost contactat pentru a comenta, Landsbergis a confirmat detaliile din culisele reuniunii miniștrilor de externe ai UE.

„Pot confirma că acesta este un schimb real de replici din timpul uneia dintre reuniunile Consiliului Afacerilor Externe”, a spus Landsbergis. „Se pare că, în tot acest timp, Putin a avut și încă mai are o cârtiță la toate reuniunile oficiale ale UE și NATO. Dacă se dorește menținerea integrității acestor reuniuni, ar fi oportun să se interzică Ungariei participarea la toate acestea. Fiecare generație are un Kim Philby” – o referire la celebrul spion KGB din perioada Războiului Rece din cadrul Serviciului Secret Britanic. „Se pare că Péter Szijjártó joacă acest rol cu entuziasm.”

Această analogie merge puțin mai adânc decât o simplă figură de stil. Atât Philby, cât și Szijjártó au primit cea mai înaltă distincție sovietică sau rusă care poate fi acordată unui străin: Ordinul Prieteniei. Distincția lui Szijjártó a fost acordată oficial de Vladimir Putin, dar i-a fost înmânată fizic de Lavrov pe 30 decembrie 2021.

Eliminarea unor nume de pe liste

Eforturile lui Szijjártó de a obține eliminarea fratelui lui Usmanov de pe lista sancțiunilor UE nu a fost singurul caz în care a acționat pentru a relaxa sancțiunile economice impuse unor ruși cu relații influente. Ismailova a fost eliminată de pe listă alături de omul de afaceri rus Viatcheslav Moshe Kantor și de ministrul sportului al țării, Mikhail Degtyaryov. După cum a raportat RFE în martie 2025, această mișcare a venit după ce Ungaria și Slovacia au amenințat că vor bloca prelungirea cu șase luni a sancțiunilor UE – inclusiv înghețarea activelor și interdicțiile de viză – care vizează entități și persoane fizice legate de Rusia (printre care și Lavrov).

Un diplomat european implicat îndeaproape în negocierile privind sancțiunile dintre cele 27 de state membre ale UE a declarat că, deși se bănuia de mult timp că Ungaria și Slovacia divulgau detalii ale negocierilor către Moscova, era important că acum existau dovezi concrete care să demonstreze acest lucru.

„Ungaria îndeplinește în mod clar ordinele politice venite din Rusia”, a spus această sursă când reporterii i-au arătat fragmente din transcrierile convorbirilor telefonice ale celor doi miniștri.

Deși UE a sancționat aproximativ 2 700 de cetățeni și entități rusești pentru rolul lor în facilitarea desfășurării de către Rusia a războiului pe scară largă împotriva Ucrainei, blocul trebuie să voteze la fiecare șase luni cu privire la prelungirea sancțiunilor. Deciziile se iau prin consens, ceea ce înseamnă că toate cele 27 de state membre trebuie să fie de acord. Acest lucru conferă Ungariei o pondere disproporționată, deoarece poate amenința că va bloca continuarea întregului regim de sancțiuni dacă anumite persoane nu sunt scoase de pe listă.

Același diplomat european, care a vorbit cu reporterii sub condiția anonimatului pentru a putea dezvălui detalii despre acest proces, a afirmat că Ungaria și Slovacia încep de obicei negocierile cu o listă mai lungă de nume rusești pe care solicită să fie scoase de pe listă.

„Nu invocă argumente juridice, ci spun pur și simplu că nu vor ca acele persoane să figureze pe lista sancțiunilor din motive politice”, a explicat sursa.

Pe măsură ce negocierile avansează, Budapesta și Bratislava își reduc de obicei lista la doar două sau trei persoane, așa cum a fost cazul cu Ismailova, Kantor și Degtyaryov.

Ismailova este una dintre cele două surori ale lui Usmanov. Ea a fost sancționată de Marea Britanie, Statele Unite, Ucraina și Estonia. Tallinn a reimpus sancțiuni împotriva ei după ce a fost eliminată de pe lista UE la inițiativa Ungariei și Slovaciei.

Usmanov însuși este sancționat de o serie de jurisdicții, inclusiv UE, Statele Unite, Canada și Marea Britanie, ca urmare a invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

În cadrul proiectului său Russian Asset Tracker, OCCRP a asociat oligarhul cu peste o duzină de proprietăți de lux din întreaga Europă, precum și cu conturi bancare, ambarcațiuni și aeronave. Conform acestui proiect, valoarea minimă a activelor lui Usmanov depășește 3,4 miliarde de dolari.

Un reprezentant al lui Usmanov a declarat pentru OCCRP la acea vreme că acesta nu a beneficiat niciodată de sprijinul guvernului rus și nici de privatizarea întreprinderilor de stat. Reprezentantul a precizat că averea lui Usmanov a fost acumulată exclusiv prin investiții transparente și gestionarea activelor, adăugând că dreptul de proprietate asupra majorității bunurilor lui Usmanov a fost transferat familiei sale, iar el le putea folosi doar pe bază de închiriere.

Joachim Nikolaus Steinhöfel, reprezentantul legal al lui Usmanov și Ismailova, cu sediul în Hamburg, a refuzat să răspundă la întrebări privind natura discuției dintre Lavrov și Szijjártó despre clienții săi.

„Întrebările dumneavoastră se bazează pe presupunerea inadmisibilă că clienții mei ar fi fost cumva la curent cu conversațiile confidențiale care ar fi avut loc între terți”, a scris Steinhöfel într-un e-mail, adăugând că „în ultimii ani, mulți lideri politici contemporani proeminenți s-au pronunțat cu privire la necesitatea ridicării sancțiunilor împotriva lui A. Usmanov. Acest lucru se aplică și mai mult ridicării sancțiunilor împotriva surorii sale, care a fost supusă acestor măsuri într-un mod absurd, exclusiv din cauza legăturilor sale familiale.”

Steinhöfel a menționat, de asemenea, că, în ultimii patru ani, Usmanov a câștigat peste douăzeci de procese împotriva unor instituții media, personalități publice și politicieni „care au difuzat diverse declarații false despre el”.

De când au fost sancționați, Usmanov și cele două surori ale sale au depus eforturi considerabile pentru a scăpa de această povară, mergând până la a intenta procese împotriva unor instituții media. Cealaltă soră a sa, Saodat Narzieva, a reușit să-și scoată numele de pe lista UE după doar cinci luni.

Având în vedere că Rusia, Ungaria și Slovacia au reușit anul trecut să obțină scoaterea de pe listă a lui Ismailova, singurul frate rămas pe listă este chiar Usmanov.

În timpul ultimei runde de negocieri privind prelungirea sancțiunilor, din martie, Slovacia și Ungaria au continuat să facă presiuni asupra blocului pentru ca și el să fie eliminat.

„De data aceasta, negocierile s-au desfășurat vineri seara până sâmbătă dimineața devreme, pe 14 martie, când Slovacia a declarat în cele din urmă că este de acord să prelungească sancțiunile cu numele lui Usmanov și ale lui [Mikhail] Fridman pe listă”, potrivit diplomatului UE citat anterior.

Dacă cele 27 de state membre nu ar fi ajuns la un acord în acest sens până pe 15 martie, sancțiunile împotriva tuturor celor 2 700 de persoane și entități ar fi expirat.

În eforturile lor de a readuce familia Usmanov pe piețele internaționale, maghiarii și slovacii sunt susținuți de un puternic aliat din afara UE. La începutul lunii martie, înaintea rundei decisive a ultimelor negocieri, președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a trimis o scrisoare prim-ministrului slovac Robert Fico, numindu-l pe Usmanov „un prieten drag”.

Erdogan a lăudat transparența și natura caritabilă a lui Usmanov:

„el a susținut proiecte culturale, umanitare și sportive care promovează deschiderea țărilor din Asia Centrală către Occident, contribuind în același timp în mod semnificativ la consolidarea legăturilor umane în cadrul lumii turcice”.

Președintele turc l-a informat, de asemenea, pe Fico despre scrisorile comune pe care Organizația Statelor Turcice, împreună cu liderii din Azerbaidjan, Kazahstan, Republica Kârgâzstan și Uzbekistan, le-au trimis fostului președinte al Consiliului UE, Charles Michel, și președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Am luat, de asemenea, inițiative împreună cu anumiți lideri ai UE”, a adăugat Erdogan, calificând sancțiunile împotriva lui Usmanov și a membrilor familiei sale drept o „practică nedreaptă”.

Textul integral al scrisorii

Diplomatul UE implicat în negocierile privind sancțiunile a confirmat că scrisoarea prin care se solicita scoaterea lui Usmanov de pe listă în cadrul ultimei runde de negocieri a fost depusă de Slovacia și semnată de Erdogan. Ungaria a susținut scoaterea de pe listă atât a lui Usmanov, cât și a lui Fridman, miliardarul rus care a cofondat gigantul financiar Alfa Group.

„Mi se pare ciudat că țări terțe doresc să influențeze deciziile UE privind sancțiunile, iar ordinele lor sunt prezentate de Ungaria sau Slovacia”, a declarat diplomatul. „UE efectuează evaluări juridice pentru a decide cu privire la sancțiuni, dar apoi vom primi un ordin politic de a retrage unul sau alt nume de pe listă. UE trebuie să ia singură aceste decizii.”

„Negocierile privind revizuirea semestrială regulată a regimului de sancțiuni pentru subminarea integrității teritoriale a Ucrainei s-au încheiat la 15 martie 2026”, a declarat Ministerul Afacerilor Externe al Slovaciei într-o declarație adresată partenerilor consorțiului. Acesta a refuzat să „comenteze sau să dezvăluie detalii despre pozițiile sale de negociere sau ale altor state membre, întrucât negocierile sunt confidențiale”.

Biroul prim-ministrului slovac Robert Fico nu a comentat întrebările jurnaliștilor.

Lupta împotriva sancțiunilor

Ajutorul economic acordat lui Ismailova și Usmanov nu este singurul caz în care Ungaria a acționat în secret în numele Kremlinului la Bruxelles.

Jurnaliștii au obținut materiale referitoare la o conversație separată în care Szijjártó i-a raportat unui alt oficial rus de rang înalt, viceministrul Energiei Pavel Sorokin, că face tot posibilul pentru a „abroga” un pachet crucial de sancțiuni UE care vizează flota fantomă a Rusiei de petroliere sub pavilion fals — mijlocul prin care Moscova eludează sancțiunile energetice occidentale.

Într-o conversație cu Sorokin, un fost bancher de la Morgan Stanley educat la Londra și „arma secretă” a lui Putin în atenuarea sancțiunilor occidentale în domeniul energetic, Szijjártó s-a oferit să elimine băncile ruse propuse pentru desemnare de către UE. Szijjártó i-a cerut chiar rusului să-i furnizeze argumente cu privire la motivul pentru care acest lucru ar fi în interesul Ungariei.

Într-o convorbire telefonică din 30 iunie 2025 cu Sorokin, Szijjártó s-a plâns că UE a refuzat să-i prezinte documentele referitoare la propunerea de sancționare a companiei 2Rivers, o firmă cu sediul în Dubai care comercializează petrol rusesc.

„Pentru că spun că nu există un interes clar al Ungariei pe care să îl poată identifica și, prin urmare, Ungaria nu le poate cere în mod legal să fie scoasă de pe listă”, a explicat Szijjártó după ce Sorokin a întrebat de ce Budapesta a fost exclusă din procesul decizional.

Potrivit UE, 2Rivers, cunoscută anterior sub numele de Coral Energy, a fost unul dintre actorii-cheie în vânzarea petrolului rusesc prin propria flotă fantomă de petroliere și în ascunderea originii țițeiului provenit de la gigantul energetic de stat rus Rosneft, aflat acum sub sancțiuni americane. 2Rivers vinde apoi țițeiul la un preț superior celui plafonat la nivel internațional și alimentează mașina de război a Rusiei cu venituri vitale. În decembrie 2024, Marea Britanie a sancționat 2Rivers și rețeaua sa de comercializare a petrolului.

Nu este clar ce interes ar putea avea Ungaria – o țară fără ieșire la mare, care primește petrol prin conducte – în încercarea de a menține operațiunile flotei fantomă a Rusiei. Dar beneficiul pentru Rusia este evident.

După ce a raportat că nu a avut succes cu 2Rivers, Szijjártó i-a împărtășit lui Sorokin detalii despre stadiul negocierilor în curs la acel moment privind cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al UE.

Ministrul maghiar de externe i-a explicat oficialului rus că votul nu se afla încă pe ordinea de zi datorită unei amânări obținute de Ungaria și Slovacia, amânare care urma să rămână în vigoare până când UE ar fi fost de acord să „facă o excepție” pentru aceste țări și să „ne permită să continuăm să cumpărăm gaze și petrol rusești”.

Al 18-lea pachet de sancțiuni a fost propus de Comisia Europeană pe 10 iunie 2025, dar Szijjártó a anunțat public pe 23 iunie că Ungaria și Slovacia îl blochează. Oficial, el a susținut că aceasta era „o reacție la planurile Uniunii Europene de a elimina treptat importurile de energie din Rusia”. Cu toate acestea, într-o convorbire telefonică cu Sorokin, o săptămână mai târziu, Szijjártó a vorbit cu totul altfel despre activitățile și obiectivele reale ale Ungariei la Bruxelles.

Szijjártó i-a spus lui Sorokin că se opune întregului pachet de sancțiuni și că încearcă să salveze cât mai multe entități rusești.

„Fac tot ce pot pentru a-l abroga. Problema este că am eliminat deja 72 [de entități] de pe listă, dar erau 128. Încerc să continui, dar trebuie să spun că acest lucru este în interesul Ungariei”, a spus Szijjártó.

Din conversație nu reiese clar la ce anume se referea Szijjártó când a menționat cele 72 și 128 de entități rusești.

„Dacă ei [personalul lui Sorokin] mă pot ajuta să identific efectele directe și negative asupra Ungariei, le-aș fi foarte recunoscător”, a adăugat el, „pentru că, dacă aș putea demonstra așa ceva, mi-ați oferi o oportunitate complet diferită.”

Conversația telefonică este dovada că ministrul ungar de externe nu numai că folosește argumente elaborate de ruși atunci când încearcă să atenueze sancțiunile UE împotriva Rusiei, ci le solicită în mod activ de la oficialii ruși.

Potrivit Kingei Redłowska, expertă de renume în domeniul sancțiunilor și directoare a CFS Europe în cadrul think tank-ului londonez RUSI,

„din punct de vedere juridic, refuzul consimțământului de către un stat membru rămâne o bază legitimă din punct de vedere politic într-un sistem bazat pe unanimitate. Folosirea acestui argument de către Ungaria servește unui dublu scop. Pe plan intern, îi permite lui Viktor Orbán să consolideze o narațiune anti-ucraineană. La nivelul UE, îi oferă un avantaj pentru a obține concesii în domenii fără legătură, precum finanțarea UE sau disputele privind statul de drept.”

Deși această strategie îl poate ajuta pe Orbán și pe guvernul său asediat, a permite unui vecin agresiv să cucerească și să dețină mai mult teritoriu european suveran contravine interesului național al Ungariei.

„Slăbirea sancțiunilor riscă să consolideze economia de război a Rusiei, subminând interesele de securitate mai largi ale tuturor statelor membre ale UE, inclusiv ale Ungariei însăși.”

Discuția dintre Szijjártó și Sorokin a abordat și subiectul băncilor rusești vizate de cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni al UE.

„Spune-mi numele acelor bănci, pot verifica dacă se află sau nu pe listă, voi verifica temeiul juridic și apoi voi face tot ce-mi stă în putință”, i-a spus Szijjártó lui Sorokin. „Știu că vor să includă Sankt Petersburg Bank pe listă, pe care am reușit să o elimin; au vrut să includă pe listă și o altă bancă legată de proiectul Paks, pe care am reușit să o elimin.”

După săptămâni de întârzieri din partea Ungariei și Slovaciei, Uniunea Europeană a adoptat în cele din urmă cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni pe 18 iulie 2025. 2Rivers a fost inclusă în pachet, ceea ce a determinat-o să înceapă procesul de dizolvare. Măsurile au reprezentat, de asemenea, o lovitură semnificativă pentru flota fantomă a Rusiei și pentru eforturile acesteia de a eluda sancțiunile petroliere.

Cu toate acestea, rămâne neclar cât de mare ar fi putut fi impactul fără eforturile lui Szijjártó.

În martie 2026, Washington Post a relatat că Szijjártó a împărtășit în mod regulat informații prin telefon cu Lavrov în timpul pauzelor din cadrul discuțiilor UE, aproape în timp real.

„Practic, la fiecare reuniune a UE din ultimii ani, Moscova a fost prezentă la masa negocierilor”, a declarat un oficial european de securitate pentru Post, care nu a avut la dispoziție transcrierile integrale ale acestor convorbiri.

Prim-ministrul polonez Donald Tusk și Gabrielius Landsbergis, fostul ministru de externe al Lituaniei, au confirmat aproape imediat informațiile publicate de The Post.

„Vestea că oamenii lui Orbán informează Moscova în detaliu despre ședințele Consiliului UE nu ar trebui să surprindă pe nimeni. Aveam suspiciuni în acest sens de mult timp. Acesta este unul dintre motivele pentru care iau cuvântul doar când este strict necesar și spun doar cât este necesar”, a postat Tusk pe X.

În martie 2026, Politico a relatat că „UE limitează fluxul de materiale confidențiale către Ungaria, iar liderii se întâlnesc în grupuri mai mici”.

Guvernul Ungariei a respins astfel de rapoarte ca fiind „propagandă pro-ucraineană”, în timp ce Szijjártó, care a recunoscut comunicarea frecventă cu Lavrov, a spus că articolul din Post privind presupusele sale scurgeri de informații este „știri false”.

Această strategie pare să se întoarcă împotriva lor. Szijjártó a fost recent huiduit de protestatari la un eveniment de campanie, fiind acuzat de „trădător” și „spion rus”. Tot ce a putut să le răspundă un Szijjártó furios a fost că protestatarii ar trebui să plătească de trei ori mai mult pentru gaz și petrol dacă acestea nu ar proveni din Rusia.

Nici Lavrov, nici Szijjártó nu au răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la această anchetă.

Interferența Ungariei în politica de sancțiuni a UE a început la câteva luni după invazia pe scară largă a Rusiei, iar ceea ce a început ca niște veto-uri izolate s-a transformat, în decurs de patru ani, într-un efort sistematic și semi-instituționalizat de lobby în favoarea unor personalități legate de Kremlin — efort la care s-a alăturat ulterior și Slovacia.

În iunie 2022, Ungaria a ținut ostatic întregul al șaselea pachet de sancțiuni al UE — inclusiv embargoul parțial istoric asupra petrolului rusesc — până când Patriarhul Kirill, fost agent KGB și șeful Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost eliminat de pe listă, prim-ministrul Viktor Orbán intervenind personal pe motivul „libertății religioase”.

Începând din 2022, Ungaria a început, de asemenea, să blocheze încercările repetate ale Letoniei de a-i adăuga pe Iskander Makhmudov și Andrei Bokarev — miliardarii coproprietari ai Transmashholding, un producător de componente pentru vehicule de luptă de infanterie încă de la începutul războiului. Diplomații letoni au atribuit această mișcare joint-venture-urilor existente ale Transmashholding în Ungaria cu companii legate de cel care urma să devină ministrul apărării al Ungariei, Kristóf Szalay-Bobrovniczky.

Miza completă a acestei protecții a devenit mai clară în martie 2026, când The Insider și Der Spiegel au dezvăluit că Bokarev era „arhitectul ideologic și principalul susținător” al Centrului 795 — o direcție secretă de asasinate înființată prin ordin al Statului Major rus în decembrie 2022, formată din veterani de elită ai GRU și FSB și integrată în cadrul Concernului Kalashnikov pentru a-i folosi statul de plată și facilitățile ca acoperire.

În februarie 2024, Ungaria a eșuat în încercarea sa de a-i scoate de pe lista sancțiunilor individuale pe oligarhii Usmanov, Kantor și Nikita Mazepin — un fost pilot de Formula 1 și fiul magnatului din industria îngrășămintelor și a produselor chimice Dmitri Mazepin. Luna următoare, Slovacia a obținut eliminarea lui Jozef Hambálek, cetățean slovac și șef european al clubului de motocicliști naționaliști ruși „Night Wolves”, într-o acțiune descrisă ca un schimb tranzacțional: Slovacia a susținut lista mai extinsă a Ungariei în schimbul sprijinului Budapestei pentru eliminarea lui Hambálek.

În septembrie 2024, Ungaria a obținut în cele din urmă eliminarea lui Nikita Mazepin, în timp ce Violetta Prigozhina – mama regretatului șef al Grupului Wagner, Yevgeny Prigozhin – a fost, de asemenea, eliminată de pe listă (deși nu există nicio indicație că aceasta din urmă a fost la cererea Ungariei). În decembrie 2024, Ungaria l-a salvat din nou pe Patriarhul Kirill de sancțiuni, alături de ambasadorul Rusiei la ONU, Vasily Nebenzia.

În februarie 2025, Ungaria a obținut o altă scutire pentru Kirill în timpul negocierilor privind cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni al UE, precum și salvarea Comitetului Olimpic Rus și a două cluburi de fotbal rusești (CSKA Moscova și FC Rostov) de sancțiuni. Guvernul lui Viktor Orbán a continuat apoi – cu sprijinul Slovaciei – să reușească eliminarea deja menționată a lui Kantor, Degtyaryov și Ismailova de pe lista de sancțiuni a UE în martie 2025.

În februarie 2026, Ungaria a exercitat un veto categoric asupra întregului pachet de sancțiuni nr. 20 — prima dată când Budapesta a mers atât de departe — blocând noile măsuri restrictive menite să marcheze a patra aniversare a invaziei, invocând totodată un conflict legat de fluxurile de petrol prin conductele „Druzhba”. Atât Viktor Orbán, cât și Robert Fico folosesc problema întreruperii conductelor „Druzhba” în scopuri de campanie politică internă.

Cel mai recent, în martie 2026, Slovacia a amenințat că va vota prelungirea cu șase luni a întregii liste de sancțiuni individuale existente, cu excepția cazului în care Usmanov și Fridman ar fi fost eliminați imediat. Cu toate acestea, diplomații UE au calificat ceea ce a urmat drept una dintre cele mai ciudate schimbări de direcție la care au asistat: Bratislava a renunțat fără a obține eliminarea vreunuia dintre cei doi. La fel, Ungaria a renunțat la lista sa de șapte nume.