Interferenţe ruseşti în alegerile din Uniunea Europeană

R. Moldova a fost și rămâne unul dintre cele mai expuse state europene la ingerințele Kremlinului, recunosc autoritățile Uniunii Europene, iar tacticile de propagandă testate aici sunt adesea replicate ulterior și în alte țări europene.

„Moldova și Ucraina sunt doar teren de testare. Urmează restul Europei. Ținta este clară: să influențeze alegeri, să împingă în față politicieni pro-ruși și să submineze democrațiile”, consideră europarlamentarul Siegfried Mureșan.

În acest articol analizăm metodele folosite de Kremlin pentru a interveni în procesele electorale din statele UE și explicăm ce au făcut țările şi instituţiile europene pentru a se proteja.

România — tentativă de lovitură de stat

Cel mai recent și elocvent exemplu sunt alegerile prezidențiale din România, desfășurate în  2024, când Curtea Constituțională a anulat scrutinul după ce serviciile de informații române au semnalat ingerințe externe masive care au compromis „bunul mers” al procesului electoral.

Decizia, care este o premieră în democraţiile UE moderne, a fost urmată de proteste, contestații și reexaminări politice până la scrutinul repetat din mai 2025. Între timp, fostul candidat la șefia statului român, Călin Georgescu, a fost trimis în judecată pe cel puțin șase capete de acuzare, inclusiv pentru tentativă de lovitură de stat, comunicare de informații false și instigare la violență împotriva unor persoane publice, demnitari sau funcționari. La fel, în instanță a fost trimis și un grup de 22 de persoane, printre care și Horațiu Potra, liderul unei grupări de mercenari.

Procurorul general al României, Alex Florența, a explicat că România a fost țintită direct de Rusia în contextul alegerilor din 2024 prin „agresiuni hibride”, manifestate prin atacuri cibernetice, măsuri de destabilizare a ordinii publice, dezinformare sau influenţarea alegătorilor, iar înaintea alegerilor, a existat „o inflație” de mesaje în mediul online create cu inteligența artificială, generând o stare de tensiune generală la nivelul societății românești.

„Trebuie să înțelegem că ecosistemul online utilizat de Federația Rusă folosește ferme de trolli, conturi false care imită un cont oficial și rețele de boți. Există și o rețea de influenceri cooptați care răspândesc narative pro-ruse”, a declarat Florența.

Procurorul general al României susține că planul care îl propulsa pe Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2024 a fost conceput cu mult timp înainte și în dosar sunt documentate legături certe cu Rusia.

Potrivit Parchetului General, discuția dintre Călin Georgescu și Horațiu Potra care a avut loc în luna decembrie 2024 denotă faptul că parte a planului era și ca mercenarul, „împreună cu persoane din cercul său relațional, cu pregătire militară sau capacități operative specifice pregătirii militare, să desfășoare în data de 8 decembrie 2024 în municipiul București, în contextul unor acțiuni de protest, acțiuni violente cu caracter subversiv, cu rol de deturnare a caracterului pașnic al acțiunilor de protest în manifestații caracterizate prin violență”.

Franţa – Macron Leak

În mai 2017, cu două zile înainte de turul decisiv al alegerilor prezidențiale franceze, o colecţie masivă de e-mailuri și documente legate de campania lui Emmanuel Macron a fost publicată online, iar conţinutul a fost amplificat imediat de conturi automate şi de unele canale de dezinformare. Anchetele tehnice şi analizele post-factum au pus în evidență conexiuni tehnice care duc către grupuri cunoscute sub numele APT28 sau Fancy Bear, asociate serviciilor militare ruseşti. Operaţiunea a combinat hackingul (spargere de rețele pe bază de date și informații secrete, n.r.) cu o amplificare bine sincronizată – un model replicat ulterior în alte ţări.

În aprilie 2025, Franţa a atribuit oficial, pentru prima dată, serviciilor militare de informaţii ruse paternitatea atacurilor cibernetice contra intereselor franceze, printre care sabotarea canalului TV5Monde în 2015 şi piratarea e-mailurilor echipei de campanie a lui Emmanuel Macron în timpul campaniei din 2017.

Pentru a intensifica lupta împotriva „știrilor false”, în 2018, Franța a adoptat o lege „împotriva manipulării informațiilor”. O altă inițiativă semnificativă se referă la alfabetizarea mediatică și informațională, respectiv, autoritățile s-au angajat să dubleze bugetul în acest sens.

Germania – atac asupra Bundestagului

La începutul acestui an, în timp ce Germania se pregătea de alegerile pentru Bundestag, actorii pro-Kremlin au pus în funcțiune un arsenal de tactici de dezinformare pentru a manipula opinia publică și a înclina balanța democrației.

Presa și experții în demontarea falsurilor au scris că o campanie de dezinformare rusească a încercat să submineze principalele partide germane și să semene îngrijorări cu privire la economia țării înaintea alegerilor din 23 februarie.

Au fost depistate sute de postări manipulative în limba germană pe platforma de socializare X (ex-Twitter),  amplificate de conturi false, adunând zeci de mii de vizualizări.

Această abordare urmează tipare deja bine-cunoscute și documentate ale campaniei pro-Kremlin Doppelgänger, care se bazează pe clonarea domeniilor web și amplificarea prin intermediul boților – pentru a răspândi dezinformări și a exploata încrederea publicului în mass-media credibilă. 

Anterior, Serviciul de informații intern al Germaniei a acuzat Rusia că se află în spatele unei serii de atacuri cibernetice asupra sistemelor informatice de stat germane, inclusiv cel din 2015. Atunci, hackerii au putut accesa date interne confidențiale de comunicare (cum ar fi e-mailurile confidențiale ale parlamentarilor), programul acestora, detaliile întâlnirilor, precum și alte date sensibile. Oficialii au declarat că scopul ar fi fost perturbarea alegerilor legislative din 2017.

Oficiul Federal pentru Apărarea Constituției monitorizează propaganda rusă și avertizează public asupra ingerințelor în alegeri, iar Guvernul federal a investit în programe de alfabetizare media în școli și în campanii de conștientizare.

Statele baltice şi Scandinavia – campanii de influenţă de durată

Estonia, Letonia, Lituania şi Suedia au raportat ani la rând campanii susţinute de dezinformare și ferme de trolli orientate spre polarizare sau subminarea încrederii în instituţii. Chiar dacă impactul nu se măsoară prin „victorii” imediate pentru un anumit partid, agresiunea informaţională funcţionează ca un proces de lungă durată, care scade rezilienţa civic-democratică. Aceste state au investit în programe de educație media și în centre de analiză drept instrumente eficiente de luptă împotriva propagandei.

Cehia – în prag de alegeri

La începutul lunii octombrie, la o săptămână după scrutinul din R. Moldova, urmează să aibă loc alegeri parlamentare în Cehia. În plină campanie electorală, Cehia se confruntă cu o „creştere fără precedent” a dezinformării, care ar putea „modifica rezultatele” scrutinului din 3 şi 4 octombrie.

„Voxpot”, o organizaţie de jurnalism de investigaţie specializată în analiza datelor, arată într-o anchetă că 16 site-uri web cehe care răspândesc ştiri false depăşesc cu peste 4000 de articole pe lună principalele instituţii media din ţară în ceea ce priveşte volumul de producţie, şi vor avea o influenţă asupra rezultatului alegerilor legislative.

Naraţiunile de pe aceste site-uri susţin, de exemplu, că „pedofilii” conduc Bruxelles-ul, că Republica Cehă are un „guvern marionetă” controlat de Washington şi Berlin sau că „naziştii din Ucraina mănâncă copii”. Studiul observă, totodată, că acest tip de dezinformare este în conformitate cu propaganda Kremlinului.

Deși Cehia este considerată unul dintre cele mai vigilente state UE în ceea ce privește contracararea dezinformării, jurnaliștii scriu că la trei ani și jumătate de la începerea războiului de către Rusia, sute de articole care traduc dezinformări rusești de pe site-uri web sancționate încă ajung în spațiul informațional ceh în fiecare lună. 

Măsuri adoptate la nivel european

UE și statele membre au învățat din experiențele trecute că propaganda rusă nu este doar o problemă de securitate informațională, ci și una de securitate națională și europeană. De aceea, răspunsul combină reglementarea legislativă, monitorizarea tehnică, sancțiunile  directe și educația publică, pentru a diminua impactul narațiunilor Kremlinului.

Spre exemplu, pe fundalul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei din 2014, a fost înființat grupul operativ East StratCom din cadrul Serviciului European de Acțiune Externă, pentru a prognoza, aborda și răspunde mai bine la campaniile de dezinformare în curs ale Federației Ruse care afectează UE, statele sale membre și țările din vecinătate.

Proiectul-far al grupului este platforma online EUvsDisinfo, care își propune sensibilizarea publicului și înțelegerea operațiunilor de dezinformare ale Kremlinului, precum și oferirea  ajutorului cetățenilor din Europa și nu doar pentru dezvoltarea rezistenței față de manipularea informațiilor și a mass-mediei din mediul digital.

Rusia a respins de fiecare dată acuzațiile care i-au fost aduse și a negat orice implicare în campaniile electorale străine. În 2019 însă, Vladislav Surkov, un consilier al președintelui rus Vladimir Putin, declara că „politicienii străini vorbesc despre interferența Rusiei în alegeri și referendumuri din întreaga lume. De fapt, problema este și mai gravă: Rusia se amestecă în mintea voastră, noi vă schimbăm conștiința și nu aveți ce face în privința asta.”