Indicele mondial al Libertății Presei 2025: R. Moldova a căzut patru poziții în clasament
Organizația Reporters without Borders (în traducere Reporteri fără Frontiere) realizează anual analiza libertății presei și creează un clasament al țărilor în acest sens. R. Moldova ae află în acest an pe locul 35 din 180, cu 4 locuri mai jos în comparație cu anul trecut.
Potrivit analizei RWF, presa din R. Moldova este polarizată între taberele pro-ruse și pro-occidentale, însă controlul exercitat de oligarhi și liderii politici asupra pozițiilor editoriale a scăzut în comparație cu anii precedenți.
Peisajul mediatic
La fel ca țara însăși, peisajul mediatic este polarizat și marcat de influența lui Ilan Șor, un oligarh pro-Kremlin care a plecat în exil pentru a scăpa de urmărirea penală pentru acuzații de corupție. Imperiul mediatic construit în ultimii ani de companii legate de Șor a fost slăbit de suspendarea licențelor a șase canale, inclusiv TV6 și Orizont TV, în decembrie 2022 și noiembrie 2023. Licențele altor patru canale legate de Vladimir Plahotniuc, un oligarh și fost lider al Partidului Democrat din Moldova, de asemenea în exil, au fost suspendate în noiembrie 2023. Conținutul unora dintre aceste instituții media a migrat online către site-urile lor web și rețelele sociale.
Contextul politic
În timp ce unele instituții media independente îndrăznesc să acopere subiecte care pun autoritățile în dificultate, multe se limitează la a urmări agenda administrației naționale. Majoritatea instituțiilor media deținute de politicieni urmează agenda partidelor lor politice. După decembrie 2023, când starea de urgență impusă din cauza invaziei la scară largă de către Rusia a Ucrainei vecine a fost ridicată, autoritățile au adoptat un nou sistem care a permis suspendarea mai multor canale de televiziune fără o transparență suficientă în procesul decizional. Măsurile luate de Consiliul Audiovizualului au înăsprit controlul asupra dezinformării și discursului instigator la ură și au slăbit instituțiile media care difuzează conținut propagandistic produs în Rusia.
Cadrul legal
Libertatea presei și dreptul la informație sunt garantate de lege, iar cele mai bune practici sunt încurajate de un cod deontologic jurnalistic. Însă accesul la informație este uneori subminat, iar procesele arbitrare pentru defăimare sunt frecvente. Cadrul legal stabilit la sfârșitul anului 2023, care urmărește blocarea canalelor ale căror licențe au fost suspendate în timpul stării de urgență, este un subiect de îngrijorare.
Contextul economic
Confruntându-se cu un mediu economic dificil și slăbite de prăbușirea pieței publicitare din cauza războiului din Ucraina, instituțiile media independente duc lipsă de resurse și se confruntă cu dificultăți financiare. Prin urmare, aceștia se confruntă cu dificultăți în recrutarea de personal calificat, capabil să ofere o muncă de calitate, iar mulți solicită sprijin financiar din partea donatorilor străini.
Contextul sociocultural
Deși mediul sociocultural rareori împiedică jurnaliștii să își facă treaba, unele subiecte, cum ar fi războiul purtat de Rusia în Ucraina, sunt sensibile. Acoperirea acestor subiecte poate duce la autocenzură, precum și la denigrarea presei pe motive etnice, religioase sau de gen.
Siguranță
Jurnaliștii pot fi ținta insultelor și intimidării din partea politicienilor. Susținătorii lor recurg uneori la hărțuire cibernetică împotriva reporterilor considerați ostili ideilor lor. Accesul jurnaliștilor în Transnistria, o provincie separatistă estică susținută de Rusia, este supus unei acreditări speciale.
