În apărarea inculpatului Vladimir Plahotniuc, cu acuzații în adresa judecătorilor și procurorilor. Cum argumentează avocații cererea de achitare a lui Plahotniuc

„Soluția justă e fie restituirea cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale, fie achitarea”, a declarat avocatul Lucian Rogac la etapa dezbaterilor judiciare din cadrul dosarului „Frauda bancară”, episodul de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc.

În susținerea acestei afirmații, Rogac a adus acuzații completului de judecată, care, potrivit lui, „nu a acționat ca un arbitru judiciar neutru, ci a început să se asemene cu o a doua acuzare”, atenționând că „dacă s-ar pronunța o condamnare, ea ar fi profund viciată și, cu siguranță, vulnerabilă, în căile de atac interne sau internaționale”. Acuzații au fost îndreptate și spre procurori care, potrivit lui Rogac, au propus un rechizitoriu comparabil cu un „scenariu fantastic”, întrucât nu ar fi fundamentat cu probe.

Marți, 24 martie 2026, la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a continuat examinarea dosarului de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc de crearea și conducerea unei organizații criminale, prin intermediul căreia ar fi estorcat și spălat 39 de milioane de dolari SUA și 3,5 milioane de euro, ajuns la faza de dezbateri judiciare. Ședința s-a desfășurat în lipsa inculpatului, care a refuzat să se prezinte în instanță, invocând necesitatea de a studia materialele cauzei.

După ce, în ședința din 23 martie 2026, procurorul Alexandru Cernei a solicitat o pedeapsă cu 25 de ani de închisoare pentru Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară”, argumentându-și solicitarea timp de circa două ore, apărarea lui Plahotniuc a solicitat achitarea acestuia. Apărarea și-a structurat intervenția în cadrul dezbaterilor judiciare, după cum urmează: discursul citit de avocați și prezentări schematice din partea lui Vladimir Plahotniuc.

„Instanța nu a acționat ca un arbitru judiciar neutru, ci a început să se asemene cu o a doua acuzare”

În prima parte a discursului său, avocatul Lucian Roga și-a concentrat acuzațiile și atenționările îndreptatespre judecători.

Pentru început, rogac a invocat „dezechilibrul procedural general în administrarea probelor”.

„Modul în care instanța a gestionat administrarea probelor denotă o vădită părtinire în favoarea acuzării. Martorii și probele acuzării au fost admiși fără rezerve, pe când probe cruciale propuse de apărare au fost respinse cu severitate. Cu alte cuvinte, instanța nu a acționat ca un arbitru judiciar neutru, ci a început să se asemene cu o a doua acuzare”, a explicat Rogac la ce s-ar referi dezechilibrul în administrarea probelor pe care îl invocă.

Totodată, drept argument, Rogac a menționat că instanța nu a dat curs solicitării avocaților privind realizarea unei expertize financiar-contabile „care să analizeze sumele bănești invocate de acuzare, pentru a stabili legătura dintre tranzacțiile bancare și prejudiciul pretins”.

„Procurorii au beneficiat la faza de urmărire penală de resurse semnificative: acces la date bancare, comisii rogatorii, consultanți, specialiști contabili, chiar dacă neoficial. În schimb, apărarea nu are capacitate tehnică de reconstitui de una singură, în mod convingător, traseul financiar complet. Numai o expertiză juridică efectuată de experți neutri și independenți ar fi putut stabili dacă și cum anume au fost spălați banii”, a susținut Rogac.

Apărarea atenționează judecătorii: „O condamnare ar fi profund viciată și vulnerabilă în căile de atac interne sau internaționale”

După ce a făcut mai multe acuzații îndreptate spre completul de judecată, Rogac a venit și cu atenționări, invocând căile de atac, inclusiv nternaționale.

„Circumstanțele în care se examinează cauza indică o restrângere a dreptului la apărare, incompatibilă cu standardele unui proces echitabil. Dacă s-ar trece peste aceste încălcări și s-ar pronunța o condamnare, ea ar fi profund viciată și vulnerabilă în căile de atac interne sau internaționale”.

Apărătorul a continuat, menționând că „soluția justă e fie restituirea cauzei la procuror prin refacerea urmăririi penale, fie achitarea”.

În acest sens, Rogac a venit cu o serie de drepturi care, potrivit lui, i-au fost încălcate lui Vladimir Plahotniuc în procesul cercetării judecătorești.

– un ritm accelerat al ședințelor;
– apărarea nu a beneficiat de un termen suficient pentru a studia dosarul și a formula obiecții și cereri;
– inculpatul nu a avut acces la un calculator de mână sau la o cameră de studiu pentru a analiza materialelor necesare.
– solicitarea apărării la „condiții tehnice minime: accesul la dosar electronic, într-un calculator securizat, într-un spațiu adecvat” a fost respins;
– regimul de detenție a impus un singur apel de 20 de minute pe săptămână pentru a comunica cu apărătorul.

Întrebat de Ziarul de Gardă de ce invocă lipsa de timp pentru studierea materialelor cauzei, întrucât dosarul a fost expediat în judecată în 2023, Rogac a refuzat să răspundă la întrebare: „Eu nu răspund instituției de presă pe care o reprezentați”.

Ulterior, a comentat că „indiferent de faptul când a fost transmis în judecată, odată ce domnul Plahotniuc a fost extrădat, se acordă timpul necesar pentru examinarea cauzei și pentru a pentru a pregăti apărarea”.

Am încercat să aflăm argumentele pentru care apărătorii au solicitat un „calculator securizat”, obiect interzis în instituțiile penitenciare, prin intermediul căruia Plahotniuc „ar fi putut avea acces la dosarul digital”, însă Rogac a negat că ar fi declarat așa ceva, refuzând să răspundă la întrebare și plecând din fața jurnaliștilor.

Rogac neagă relevanța probelor acuzării

Rogac a continuat cu acuzațiile și la adresa procurorilor, subliniind că „anumite sume din dosar sunt invocate fără documente bancare concrete”.

De asemenea, apărătorul a menționat în discursul său că acuzarea a omis să traducă mai multe acte incluse la dosar, scrise în diferite limbi străine.

„Rechizitoriul cauzei descrie un amplu circuit al banilor, o succesiune de tranzacții bancare. Ceea ce avem este o narațiuni economică incertă, o reconstrucție a modului în care banii s-au plimbat printre conturi, dar nu o probă directă a vreunui act ilegal. Chiar dacă sună spectaculos sau completează o poveste, ipoteza circulației banilor, oricât de elaborată, completează o poveste, însă nu dovedește o faptă penală”, a continuat Rogac.

Apărătorul a adăugat că „în lipsa unor ordine de plată semnate de inculpat, a unor instrucțiuni electronice atribuite acestuia ori a unor mărturii privind dispozițiile sale, acuzarea rămâne în sfera presupunerilor”.

De asemenea, Rogac a declarat că „ipoteza circulației banilor rămâne la nivel de scenariu fantastic, chiar dacă oferă o explicație cu referire la fluxuri, nu constituie o probă directă a infracțiunii și nu poate fundamenta o soluție de condamnare”.

În continuare, Rogac a negat relevanța mai multor probe incluse de acuzare în dosar, solicitând excluderea lor.

„Trebuie înlăturate referințele la articole de presă, la conferințe sau tratate ca simple materiale de context, nu mijloace de probă”, a explicat apărătorul.

Procuror: „În mare parte, aceste obiecții au fost invocate și pe parcursul procesului”

Procurorul Alexandru Cernei a punctat că Rogac a invocat obiecții cu referire la peocedură, care au fost deja înaintate și respinse.

„Au fost invocate chestiuni de procedură. În mare parte, aceste obiecții au fost invocate și pe parcursul procesului de judecată și deja respinse”, a comentat procurorul acuzațiile care i-au fost aduse de Rogac în pledoaria sa.

Totodată, procurorul a completat că ar fi indicat ca avocațui să se expună „pe fondul cauzei, cu privire la acele fonduri, acele companii, cu referire la obiectul învinuirii pe acel dosar”.