FOTO „Asta ne-a unit și mai mult”. Cum au supraviețuit locuitorii din Kiev „iernii negre” sub bombardamentele rusești și cum se pregătesc pentru o nouă iarnă

În 2025, armata rusă a atacat rețeaua energetică ucraineană de peste 4500 de ori, iar în 2026 a așteptat frigul cel mai mare, când în ianuarie și februarie în orașele ucrainene temperatura a coborât până la −20…−26 °C, ca să atace iar și iar. În urma atacurilor masive cu drone, rachete balistice și rachete de croazieră, centralele termoelectrice, care asigură cu căldură și lumină milioane de oameni în orașele ucrainene, au fost parțial sau complet distruse. În țară a fost instituită starea de urgență în sectorul energetic.

La Kiev, toate cele trei centrale termice au fost avariate, iar una a fost complet scoasă din funcțiune. În ianuarie–februarie, în capitala ucraineană au rămas fără căldură până la 1,5 milioane de oameni. Refacerea infrastructurii energetice ucrainene poate dura câțiva ani. Toate aceste atacuri ale Rusiei, care nu au avut un impact direct asupra acțiunilor militare, au vizat subminarea moralului populației civile și au fost însoțite de atacuri coordonate ale boturilor pe rețelele de socializare, care dau vina pe autoritățile ucrainene pentru lipsa de energie electrică, în special din cauza utilizării „corupte și ineficiente” a ajutorului internațional.

Cum locutorii din Kiev s-au descurcat fără căldură și lumină în condițiile bombardamentelor constante din partea Rusiei și cum se vor pregăti pentru iarna viitoare citiți în materialul Laboratorului de jurnalism de interes public.

„Când e frig, visez că parcă cineva mă omoară”

Pictorița Iulia Po, în vârstă de 40 de ani, luptă cu frigul din casă cu sticle împlute cu apă fierbinte, iar când este curent electric — cu o pătură electrică și un radiator. În acest sezon, locuința ei nu va mai avea căldură. Casa Iuliei este situată pe malul stâng al orașului. Acolo, centralele termoelectrice au fost cel mai grav afectate de atacurile rusești.

Aproape toate ferestrele, ușile și parțial pereții din apartamentul Iuliei sunt acoperiți cu peliculă termoelectrică. Și plantele sunt înfășurate în această peliculă. Iulia este din Crimeea, ocupată de Rusia în 2014. Artista râde: s-a născut într-o zonă caldă și este friguroasă din fire.

„Nu te poți relaxa, trebuie să faci mereu ceva. Sau să te învelești, dar în acest caz ți-i incomod să faci chiar și cele mai banale treburi casnice, cum ar fi spălatul vaselor”, descrie ea viața în frig.

Nici la locul de muncă al Iuliei nu există încălzire. Acasă nu poate nici lucra și nici crea – îi îngheață mâinile. „Nici măcar o activitate minimă la calculator nu este posibilă”, spune femeia. „În primul rând, este rece ca gheața. Toate cablurile îngheață, devin tari ca lemnul. Ceainicul a crăpat din cauza frigului”, adaugă ea.

Iulia gătește pe o plită de camping, iar apa o încălzește într-o cratiță. Din cauza frigului, țevile din apartamente și de pe scară au crăpat.

„Într-o noapte m-am gândit: o să încerc fără sticle — și, literalmente, după 30 de minute m-am trezit visând că cineva mă omoară. Întotdeauna mi se întâmplă asta când mi-e frig”, povestește Iulia. „În fiecare zi îmi dau seama că trebuie doar să rezist și că în curând timpul se va încălzi. Dar nu simt nicio euforie de genul «În sfârșit, primăvară!»”. Primăvara a sosit, programul de întreruperi ale energiei electrice s-a stabilizat, dar femeia oricum trebuie să-și încălzească cumva apartamentul și să fiarbă apă.

Nu intenționează să-și schimbe locul de trai, deoarece nu se știe cum va fi situația anul viitor. Iulia este convinsă că rușii „vor continua să bombardeze și alte centrale termice. Prin urmare, nu există nicio garanție că apartamentul pe care îl va închiria în altă parte a orașului nu va rămâne, la rândul lui, fără încălzire”.

În Kiev sunt sute de mii de oameni ca Iulia. În anumite zile din ianuarie și februarie, aproximativ 1,5 milioane de oameni au rămas fără căldură. Situația cea mai gravă a fost pe malul stâng al orașului. Kievul, cu o populație de peste 3,5 milioane de locuitori, care a crescut semnificativ în timpul războiului din cauza numărului mare de persoane strămutate din alte părți ale Ucrainei, este împărțit în două de râul Nipru. Centrul orașului și cartierul guvernamental se află pe malul drept. Malul stâng, cu o populație de aproape un milion de locuitori — este dens populat, cu zone rezidențiale cu clădiri înalte. Tocmai aici se află în prezent cele mai multe locuințe fără încălzire.

În cei patru ani de invazie pe scară largă, Centrala termică Darnița, care furnizează căldură și o parte din energia electrică pentru cea mai mare parte a acestui cartier, a fost atacată de ruși cu rachete și drone de 13 ori, dintre care 9 doar în ultimele șase luni. Pe 3 februarie, Centrala termică Darnița a fost complet scoasă din funcțiune – rușii au lovit-o cu cinci rachete balistice. Această centrală asigura cu căldură aproape jumătate de milion de oameni. Această cifră reprezintă aproximativ întreaga populație a Chișinăului, a Bratislavei sau a Zurichului.

Centrala termică Darnița și „miracolul” energeticienilor

„Nu erau doar rachete balistice, ci rachete balistice cu șrapnel, ceea ce complică orice efort de reparare”, a declarat viceprim-ministrul pentru reconstrucție al Ucrainei, Oleksii Kuleba, jurnaliștilor și diplomaților străini a doua zi după bombardament. Arătând cazanele avariate de rachete ale Centralei termice Darnița, clădirile distruse și țevile acoperite cu un strat gros de gheață, el a subliniat: „Este greu de imaginat cum această grămadă de metal și cărămidă ar putea deveni vreodată din nou o centrală termică funcțională. Ținta a fost singurul lucru care a rămas funcțional aici – echipamentul care furniza căldură populației. Se știa perfect că temperatura nocturnă era de -25 de grade Celsius, așa că rachetele balistice au fost îndreptate special către centralele termice. Teroriștii ruși folosesc vremea extrem de rece ca armă”.

Potrivit viceprim-ministrului ucrainean, ar fi nevoie de un adevărat miracol pentru a restabili căldura pentru locuitorii Kievului. Și chiar dacă se întâmplă acest lucru, va fi nevoie de energie electrică de rezervă pentru a acoperi necesarul în situații de urgență.

Energeticienii ucraineni au realizat deja un adevărat „miracol” pentru locuitorii Kievului. Maksym Timchenko, directorul general al DTEK, o importantă companie energetică ucraineană, a declarat că situația părea catastrofală după câteva atacuri izolate: aproape 80% din producția de energie electrică s-a pierdut. El a fost uimit de capacitatea remarcabilă a angajaților de a repara rapid daunele critice, de a găsi soluții inginerești pentru echipamentele deteriorate și de a lucra ore în șir în condiții extrem de reci și chiar sub apă. Anume acest lucru le-a dat șansa să reziste câteva săptămâni până s-a făcut mai cald.

„Anume caracterul și conștiința noastră ne-a făcut să rezistăm, suntem gată să suferim, dar nu vom ceda”, notează Timchenko.

„Se comportă mai rău decât naziștii”

Vârstnicii, pacienții imobilizați la pat și persoanele cu copii mici au suferit cel mai mult din cauza lipsei de căldură și lumină. Optimismul Verei Gavrilova, în vârstă de 83 de ani, nu s-a epuizat. Locuiește cu nepoata ei. Anul trecut, au făcut reparație în apartament. „Am făcut asta în ciuda nenorociților ăia!”, spune Vera, care este rusoaică de origine.

În februarie, temperatura din apartamentul ei a oscilat între 8 și 10 grade Celsius. Temperaturile joase au transformat apa din țevi în gheață. Din această cauză țevile au crăpat. În blocul lor a fost deconectată alimentarea cu apă. Femeile s-au descurcat cu ajutorul aragazului, hainelor groase și pisicilor.

Vera și-a făcut cele mai mari griji pentru sora ei în vârstă de 77 de ani și pentru soțul acesteia, imobilizat la pat, în vârstă de 80 de ani. Acesta avea diabet, i-a fost amputat un deget și i-au cedat rinichii. „Trebuia să-i schimbăm permanent pansamentul și să-l conectăm la aparate – am cumpărat baterii pentru asta, dar nici măcar acestea nu au fost întotdeauna suficiente. S-a chinuit mult până a murit”.

Vera spune că toată familia a ajutat-o pe sora ei – îi duceau mâncare și au susținut-o cât de bine au putut. „Suntem o familie unită, dar asta ne-a apropiat și mai mult”. Ori de câte ori se întrerupe curentul, chiar și pentru cele mai scurte intervale, ea spunea cu voce tare: „Mulțumesc, băieți! Chiar pe gerul cel mai năprasnic și sub bombe, muncitorii de la centrală fac câte ceva pentru a ne ușura viața”.

Vera și nepoata ei au avut noroc: căldura din casa lor a fost restabilită. Peste o mie de alte case sunt reci și este puțin probabil să primească agent termic în acest sezon. Vera așteaptă cu prudență sosirea primăverii: „Ce ne-a ajutat să îndurăm? Probabil ura. Și, în afară de asta, m-am născut în 1943, în timpul celui de-al doilea război mondial. Anii de după război au fost foarte grei. Curajul meu este, probabil, din acele vremuri”. Vera păstrează pentru sezonul viitor încălțămintea de iarnă, șosetele groase și lenjeria termică pe care i le-au cumpărat copiii ei. Nu vede altă modalitate de a se pregăti de viitorul sezon rece.

Anatoli Maksimenko, în vârstă de 90 de ani, în această iarnă a rămas fără încălzire. Apartamentul lui este situat la etajul nouă. Urcatul scărilor fără lift a fost cel mai greu lucru pentru el. În bloc nu este gaz, de aceea se trezește noaptea când apare lumina ca să gătească ceva pentru ziua respectivă. Aerul condiționat și lenjeria termică l-au ajutat într-o oarecare măsură. Dar tot s-a îmbolnăvit grav după ce s-a spălat cu apă rece.

„Nu mă așteptam, nu credeam, că rușii sunt capabili de astfel de lucruri. Se comportă mai rău decât naziștii”, spune Anatoli, care îi ține minte încă din copilărie. Satul său natal din regiunea Sumî a fost ocupat de nemți din 1941 până în 1943.

Fiul cel mai mare al lui Anatoli l-a convins să se mute la el, într-o casă privată de la marginea orașului. Dar imediat ce temperatura aerului a început să crească, bărbatul s-a întors în apartamentul său.

Distrugerea sectorului energetic – „crimă împotriva umanității”

„Atacurile asupra infrastructurii sunt cel mai adesea atacuri asupra unor obiective civile. Acest lucru este interzis de dreptul internațional umanitar, iar încălcarea acestor prevederi este investigată de Curtea Penală Internațională”, subliniază Anna Mikitenko, avocată și specialistă în dreptul internațional umanitar.

În februarie, Ucraina a depus materialele la Curtea Penală Internațională privind atacurile Rusiei asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Potrivit lui Ruslan Kravcenko, procurorul general al Ucrainei, intensitatea acestor atacuri depășește perioadele anterioare de atacuri combinate masive din cei patru ani de invazie la scară largă. Întregul ciclu tehnologic al sistemului energetic, de la generare la transport și distribuție, a fost afectat. Centralele termice, hidroelectrice, centralele de cogenerare și rețelele de distribuție au fost avariate. Unsprezece civili au fost uciși și 68 au fost răniți.

Aceste acțiuni nu au putut și nici nu au dat Rusiei niciun avantaj militar. Scopul rușilor a fost terorizarea populației și crearea unor condiții neprielnice pentru viață, a subliniat procurorul general. Sunt „atacuri sistematice și de amploare cu semne ale unor crime împotriva umanității”.

Curtea Penală Internațională a fost informată cu privire la cronologia acțiunilor, consecințe, posibilele unități rusești implicate în aceste acțiuni și reprezentanți ai conducerii politice și militare ruse care ar fi putut da ordinele.

Un expert în dreptul internațional umanitar subliniază că ancheta actuală se referă la crime de război, în special la atacuri asupra obiectivilor civile, precum și la provocarea de daune colaterale excesive civililor sau daune aduse obiectivelor civile, precum și la crime împotriva umanității sub forma altor acte inumane. Aceasta face, în general, parte dintr-o anchetă deschisă în 2024 privind primele atacuri sistematice asupra instalațiilor energetice. CPI a emis mai multe mandate de arestare, inclusiv pentru fostul ministru rus al apărării, Serghei Șoigu, și pentru șeful Statului major general, Valeri Gherasimov. Până în prezent nu au fost efectuate arestări.

Cel mai bun ajutor este apărarea antiaeriană

Potrivit oficialilor ucraineni, repararea Centralei termoelectrice Darnița din Kiev va necesita peste o jumătate de miliard de dolari și cel puțin doi-trei ani. Numeroase delegații internaționale au vizitat centrala, inclusiv secretarul general al NATO, Mark Rutte, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, președintele Consiliului European, António Costa, președintele finlandez, Alexander Stubb, și prim-miniștrii mai multor țări europene, precum și zeci de diplomați.

Mai mulți parteneri europeni ai Ucrainei au anunțat strângerea de fonduri și donarea de echipamente energetice, în principal generatoare. În Suedia, la două zile după bombardarea Centralei termice Darnița, în timpul unei emisiuni televizate timp de cinci minute au fost strânse 400 000 de euro pentru sectorul energetic ucrainean. Uniunea Europeană a elaborat un nou plan de ajutor de 920 de milioane de euro pentru Ucraina pentru iarna viitoare. Cu sprijinul partenerilor continuă programele de construcție de adăposturi pentru instalațiile energetice. Cu toate acestea, obiecte precum Centrala termică Darnița sunt dificil de ascuns în beton.

Cel mai bun „adăpost” este un sistem eficient de apărare antiaeriană

Rusia atacă orașele ucrainene cu rachete de croazieră și balistice, precum și cu valuri de drone. Doar sistemele americane de rachete antiaeriene Patriot sunt capabile să intercepteze rachetele balistice rusești Iskander, Kinzhal, S-300 și S-400, precum și rachetele nord-coreene KN-23, pe care Rusia le-a folosit pe scară largă iarna aceasta. Despre aceasta a declarat Anton Muraveynik, analist la una dintre cele mai mari fundații caritabile pentru ajutorarea armatei ucrainene „Повернись живим”. Și sistemele europene SAMP/T sunt capabile să intercepteze rachete balistice, dar în lume există puține rachete de acest gen, la fel ca și rachete interceptoare, din cauza capacității de producție limitate.

Sistemul Patriot este unul dintre cele mai populare, dar bateriile acestuia costă milioane de dolari. După venirea la putere a lui Donald Trump, Statele Unite au încetat să furnizeze aceste sisteme Ucrainei. Acestea sunt achiziționate de partenerii europeni. Cu toate acestea, în ciuda anilor de solicitări, cantitățile pentru Ucraina rămân limitate. De exemplu, președintele ucrainean Zelenski a remarcat că, ca răspuns la atacurile Iranului, țările din Golful Persic au lansat peste 800 de rachete Patriot numai în primele zile ale conflictului. Între timp, Dmitri Litvin, consilierul lui Zelenski, a declarat într-un comentariu pentru The New York Times, că Ucraina a primit 600 de interceptoare în cei patru ani de invazie la scară largă.

Și rachetele rusești de tip „Iskander” costă milioane de dolari. În ultimii ani, Moscova și-a extins propria producție de drone cu rază lungă de acțiune de tip „Shahed”, dezvoltate de Iran. Conform diverselor estimări, acestea costă între 20 și 30 de mii de dolari. Rachetele și dronele „Shahed” sunt însoțite de zeci de drone-momeală, pentru a epuiza apărarea antiaeriană. În decursul unei singure nopți, armata ucraineană trebuie să respingă câteva sute de atacuri.

Anton Muraveynik subliniază că o apărare antiaeriană nefuncțională poate duce la o catastrofă totală în marile orașe. „Am fost într-adevăr la un pas de dezastru, iar faptul că am rezistat este rezultatul unei combinații de factori: în unele cazuri, rușilor le-a lipsit timpul, în altele – mijloacele de distrugere, iar în altele partenerii internaționali ne-au furnizat la timp rachete interceptoare suplimentare”, a explicat analistul de la „Повернись живим”.

Ucraina a început să se pregătească pentru atacuri simultane cu sute de drone încă din primăvara anului 2025, inițiind dezvoltarea și producția de drone de interceptare, pe care a început să le utilizeze în vara aceluiași an. De la sfârșitul lui 2025, interceptoarele, care costă între 1 100 și 1 500 de dolari, au devenit disponibile pe scară largă. Acestea resping o parte semnificativă a atacurilor.

„Rușii își intensifică producția de drone, iar noi ne intensificăm metodele de combatere a acestora. Acest lucru necesită atât investiții în tehnologii, cât și îmbunătățirea capacităților de pregătire a personalului și dezvoltarea centrelor de instruire. În Ucraina, acest domeniu se dezvoltă bine”, a explicat Muraveynik, avertizând că sfârșitul iernii nu va schimba prea mult tactica rușilor. „Este important să nu uităm de vară. Dacă va fi caniculă, atacurile asupra infrastructurii critice vor continua. Este foarte probabil ca sistemele de alimentare cu apă ale marilor orașe și stațiile de epurare să fie ținta atacurilor — toate acestea, pe lângă pierderile umane mari, pot, de asemenea, să aducă orașele ucrainene într-o stare deplorabilă”.

Cu toate acestea, pe lângă apărarea antiaeriană, sunt necesare sancțiuni mai severe împotriva Federației Ruse, pentru ca aceasta să nu poată extinde producția de drone și să nu aibă acces la componente străine, care sunt oricum utilizate datorită sistemului de eludare a sancțiunilor.

„Iarna neagră”: sectorul energetic în centrul campaniei de dezinformare

Vârful atacurilor rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene a coincis cu o activitate anormală a rețelelor automatizate — boți, conturi false etc. — pe tema energiei. Mii de conturi false au creat postări sau comentarii sub publicații reale pe rețelele sociale Facebook, Threads, TikTok, X, Telegram, acuzând în cor autoritățile ucrainene de întreruperi de curent, utilizarea ineficientă a ajutorului internațional și corupție. De asemenea, au fost distribuite în masă videoclipuri generate de inteligența artificială. Analiștii de la Centrul pentru Combaterea Dezinformării, care funcționează în cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei și investighează informațiile și operațiunile psihologice rusești, au numit această campanie „iarnă neagră”.

„Scopul campaniei este de a transfera responsabilitatea pentru consecințele atacurilor asupra infrastructurii energetice asupra autorităților ucrainene”, a explicat Anait Hoperia, analist la Centrul de Politici Publice (CPP). Potrivit acesteia, au fost răspândite nu numai narațiuni despre pierderea controlului de către autoritățile ucrainene și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor, ci și afirmații despre distribuția irațională și nedreaptă a energiei electrice de către una dintre cele mai mari companii energetice, DTEK, că tocmai aceasta „nu ar furniza energie electrică”. „De asemenea, am observat încercări active de a polariza societatea ucraineană prin afirmații că unele regiuni, în vestul țării, nu au probleme cu electricitatea și încălzirea, în timp ce altele suferă”, a adăugat Hoperia.

Pe lângă știrile privind deturnarea ajutorului internațional și vânzarea energiei electrice în străinătate, s-a menționat în mod constant și operațiunea „Midas” a autorităților ucrainene anticorupție. În noiembrie 2025, societatea ucraineană a fost zguduită de ancheta Biroului Național Anticorupție împotriva unor înalți funcționari, care a scos la iveală o schemă de corupție de amploare în sectorul energetic, în special în cadrul companiei de stat „Energoatom”. Potrivit anchetatorilor, participanții la schemă, inclusiv membri ai guvernului și persoane apropiate președintelui Volodimir Zelenski, ar fi putut obține beneficii din contracte, inclusiv pentru construirea de adăposturi pentru obiectivele energetice.

Scandalul a dus la câteva demisii răsunătoare din cadrul guvernului — în special, a ministrului energiei, Svetlana Grinchuk, și a ministrului justiției, Herman Galușcenko (predecesorul Svetlanei Grinchuk la funcția de ministru al energiei); mai multor persoane implicate le-au fost înmânate acte oficiale de punere sub acuzare, care sunt în prezent examinate în instanță. Președintele Zelenski l-a demis, de asemenea, pe cel mai influent politician din echipa sa — șeful Biroului Prezidențial, Andrei Iermak. În opinia lui Anait Hoperia, acest lucru explică parțial de ce manipulările rusești pe tema corupției nu au reușit să destabilizeze situația politică internă din Ucraina.

„Reacția autorităților la acest scandal de corupție a fost parțial importantă, la fel ca și procesul de negociere a acordului de pace. Oamenii acordă prioritate tocmai negocierilor”, argumentează Hoperia.

În decembrie 2025, la scurt timp după scandalul de corupție din sectorul energetic, un sondaj realizat de Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a arătat că 31% dintre respondenți consideră că autoritățile ucrainene sunt responsabile pentru lipsa energiei electrice, în timp ce 54% consideră că Rusia este vinovată.

La sfârșitul lunii ianuarie, după un val masiv de atacuri rusești, Institutul Internațional de Sociologie din Kiev a chestionat din nou ucrainenii, întrebându-i de data aceasta de ce Rusia bombardează în primul rând sectorul energetic ucrainean. Au fost propuse trei variante de răspuns, dintre care două sugerează că aceste lovituri sunt o reacție la atacurile Ucrainei, adică Ucraina este singura vinovată, sau că Rusia „atacă doar obiective militare”. Majoritatea absolută, adică 88% dintre respondenți, consideră că, prin aceste atacuri, Rusia încearcă să-i lase pe ucraineni fără lumină și căldură și să-i forțeze să capituleze.

Sociologii atribuie aceste rezultate, precum și nivelul ridicat de sprijin pentru președintele Zelenski (59% înainte de scandal și 61% după, potrivit IISK), noilor runde de negocieri dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, în cadrul cărora Rusia îi impune Ucrainei să capituleze sau, în caz contrar, să renunțe la o parte din teritoriile sale, chiar și la cele pe care le controlează în prezent.

Folosind armele, frigul, precum și campaniile de dezinformare, Kremlinul a demonstrat încă o dată că duce un război îndreptat în primul rând împotriva populației civile, cu scopuri politice.

Cu toate acestea, după ce au trecut prin cea mai grea iarnă din timpul războiului, majoritatea ucrainenilor se opun categoric oricăror concesii teritoriale față de Rusia.

Elena Maksimenko, Angelina Karyakina