DW UE ia măsuri pentru a proteja alegerile și presa de atacuri
UE dorește să combată interferențele străine și să stopeze fluxul de dezinformare răspândit online. Însă experții consideră că lista de măsuri, în mare parte voluntare, reprezintă doar un mic pas spre acest obiectiv, relatează Deutsche Welle.
Noile planuri ale Comisiei Europene, denumite „scutul democrației”, includ înființarea unui nou centru UE pentru „reziliența democratică” și finanțarea unor verificatori de fapte independenți în toate limbile țărilor membre.
„Dezinformarea, manipularea algoritmică, presiunea financiară asupra presei și instrumentele de inteligență artificială ne amenință în prezent modul democratic de a fi. Regimurile autoritare folosesc tactici hibride, atacând infrastructura, exploatând migrația, manipulând informațiile, desfășurând rețele criminale și interferând în procesele noastre electorale”, a declarat miercuri comisarul european Michael McGrath.
Aflată alături de el, Henna Virukkunen, șefa digitală a UE, a fost mai puțin vagă în descrierea situației, acuzând în mod explicit Rusia că țintește spațiul UE între altele prin „manipularea informațiilor și interferențe”.
Ce este „scutul democrației” al UE?
„Scutul democrației” se bazează în mare măsură pe consolidarea măsurilor existente sau pe îmbunătățirea coordonării măsurilor de contracarare.
Oficialii UE doresc prin urmare să colaboreze cu companiile de tehnologie la un nou protocol privind „incidentele și crizele”, adică să se asigure că guvernele UE pot acționa mai rapid când observă o campanie de dezinformare în masă.
De asemenea, Comisia s-a angajat să „consolideze” finanțarea pentru presa locală și să exploreze noi modalități de „modernizare a normelor privind publicitatea pentru a promova sustenabilitatea presei din UE”.
În prim-plan s-a aflat însă noul centru de combatere a dezinformării, despre care un oficial UE a declarat că va fi probabil funcțional săptămâna viitoare. McGrath afirmă că noul centru va ajuta statele UE să colaboreze pentru a „preîntâmpina amenințările și pentru a pune la punct răspunsurile”.
Viitorii membri sunt bineveniți
Țările aspirante la statutul de membru al UE, precum Ucraina, Muntenegru sau Albania, vor fi și ele invitate să se alăture clubului.
„Realitatea este că, pe măsură ce se apropie de aderarea la UE, intensitatea amenințării cu care se confruntă în ceea ce privește interferența străină nu va face decât să crească”, a declarat McGrath.
Candidată la UE este și fosta republică sovietică Moldova, care s-a confruntat la rândul ei cu încercări de ingerință pe scară largă în preajma alegerilor cruciale din acest an. Jurnaliștii au descoperit scheme în care cetățenilor li se ofereau plăți în numerar de la bănci din Rusia pentru a posta online conținut antiguvernamental. Moscova a negat implicarea în asceste acțiuni.
Este planul UE eficient?
Totuși, noul centru de combatere a amenințărilor, oricât de emblematic ar fi, rămâne doar o măsură voluntară, ceea ce înseamnă că guvernele naționale din țările UE nu vor fi obligate să și-l asume.
Luise Quaritsch, analist politic, spune că acest lucru denotă grija executivului comunitar de a nu brusca oficialii capitalelor europene.
„Statele membre nu doresc neapărat să vadă o Comisie Europeană prea implicată în domeniul pe care ele îl percep ca fiind de competență națională, respectiv o chestiune de suveranitate”, a declarat Quaritsch, cercetător în cadrul grupului de reflecție Jacques Delors Centre, pentru DW.
Experta afirmă că noile planuri ale Bruxelles-ului sunt pline de „idei bune”. Totuși, abordarea actuală a UE de combatere a dezinformării – care include expunerea și dezmințirea cazurilor de narațiuni false răspândite de boți sau de pagini web prin metoda „Doppleganger” (pagini false, clonate), s-ar putea să fie insuficientă.
„După ce oamenii le-au văzut este prea târziu. Oamenii au fost deja expuși la falsuri”, a explicat ea.
Precauție în raport cu SUA?
Executivul UE s-a străduit să sublinieze că scutul său democratic nu va elimina libertatea de exprimare, un mesaj redactat cu atenție nu doar pentru cetățenii UE, ci și pentru legislatorii de peste Atlantic.
De altfel, administrația Trump și-a exprimat în mod public revolta împotriva normelor digitale ale UE. Vicepreședintele JD Vance sublinia la începutul acestui an într-un discurs la Paris că „America nu poate și nu va accepta ca guvernele străine să strângă șuruburile” asupra companiilor americane de tehnologie.
Însă măsurile de miercuri nu au impus nicio nouă obligație legală marilor companii de tehnologie. Ele solicită în schimb unor platforme precum Facebook, TikTok și Google, care oricum au aderat în mod voluntar la un cod de conduită al UE împotriva dezinformării, să colaboreze proactiv cu guvernele.
În centrul atenției a reintrat platforma X, fostă Twitter, care s-a retras din toate măsurile voluntare ale UE în 2023 sub conducerea lui Elon Musk.
Comisia Europeană a respins, miercuir, din nou acuzațiile potrivit cărora a întârziat rezultatul unei anchete vechi de doi ani privind presupusele încălcări ale legislației UE de către X, în încercarea de a nu irita administrația Trump.
Comisia spune că a aplicat aceste norme în fiecare zi și că este în măsură să încheie unele dintre investigații în următoarele săptămâni și luni.
Reporteri fără Frontiere a fost una dintre organizațiile care au cerut UE să înăsprească măsurile tehnice din planul său de protecție a democrației.
Experții europeni consideră că, pentru a avea succes în combaterea dezinformărilor, UE trebuie să preia din nou controlul asupra spațiului online, asigurându-se că algoritmii platformelor de social-media și ai asistenților AI sunt concepuți pentru a menține garanțiile democratice prin promovarea surselor de știri demne de încredere.
