Dosarul „Kuliok”, cercetat de la zero. „Martori cosmici” și „donatori decedați”

După trei ani de cercetări în instanță, examinarea dosarului „Kuliok” a fost reluată de la zero. Decizia a fost luată după noi modificări ale completului de judecată. În timp ce acuzarea solicită menținerea probelor propuse inițial și adăugarea câtorva probe scrise, apărarea a renunțat la peste 100 de martori din cei circa 200 propuși inițial, „care pot fi repetitivi, adică să aibă poziții deja confirmate”.

Marți, 25 noiembrie 2025, la Curtea Supremă de Justiție (CSJ) s-a desfășurat prima ședință din dosarul „Kuliok”, în care ex-președintele Igor Dodon, actual deputat, este cercetat pentru că ar fi primit mijloace bănești de la Vladimir Plahotniuc pentru finanțarea Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) pe care-l conduce, în componența noului complet de judecată, din care fac parte magistrații: Stella Bleșceaga, Ghenadie Eremciuc și Vladislav Gribincea.

Dodon și apărătorii săi au recuzat noul complet de judecată

Ședința a fost precedată de examinarea a două cereri de recuzare. Este vorba despre o cerere de recuzare a noului membru al completului de judecată Vladislav Gribincea, depusă de Igor Dodon, și o cerere a avocaților săi, care au solicitat recuzarea întregului complet. Apărarea a invocat „o strânsă legătură între domnul magistrat Vladislav Gribincea și partidul de guvernare”. Ambele cereri au fost examinate marți, 25 noiembrie 2025, într-o singură procedură, și au fost respinse ca „neîntemeiate”.

Acuzarea nu renunță la martorii inițiali și adaugă noi probe scrise 

În debutul primei ședințe desfășurate în componența noului complet de judecată, s-a dezbătut relevanța probelor propuse spre examinare de părțile din dosar. 

Astfel, procurorul de caz, Vitalie Codreanu, a solicitat ca toți cei 15 martori propuși inițial, printre care foștii democrați Pavel Filip, Vladimir Cebotari sau Andrian Candu, să fie audiați din nou în instanță. 

Igor Dodon a catalog lista propusă de procuror drept „lista martorilor cosmici: ei toți comentează ce au văzut la televizor”.

Deși se află în țară după ce a fost extrădat pentru a fi judecat, Plahotniuc nu se regăsește în lista martorilor propuși de acuzare din motiv că „nu putem asigura prezența lui”. Totuși, procurorul insistă ca declarațiile lui Plahotniuc, făcute în 2019, să fie citite în instanță. O solicitare asemănătoare procurorul a înaintat și cu referire la declarațiile lui Serghei Iaralov, unul dintre apropiații lui Plahotniuc, prezent în momentul episodului care stă la baza dosarului. 

Cu referire la Codul de Procedură Penală, magistrații au punctat că nu este permisă citirea declarațiilor făcute de martori la faza de urmărire penală în momentul în care este posibilă aducerea și audierea acestora în instanță.

Procurorul Codreanu a mai solicitat includerea unor noi probe scrise, cum ar fi o notă de la Serviciul de Informații și Securitate care cuprinde date despre o listă de persoane din Federația Rusă cu care Igor Dodon ar fi avut legături, un raport de expertiză a telefonului lui Igor Dodon, extrase de la Poliția de Frontieră care se referă la persoane ce au făcut donații, chiar dacă nu se aflau în țară sau erau chiar decedate, și dispoziții de încasare a mijloacelor bănești în contul PSRM, care ar demonstra suplinirea visteriei partidului imediat după întâlnirea lui Dodon cu Plahotniuc din 2019. 

Apărarea renunță la ⅔ din martori: „I–am exclus, ce să pierdem timpul?”

De cealaltă parte, Igor Dodon, apărat de avocații Ion Vîzdoaga, Nicolae Posturusu și Petru Balan, renunță la circa ⅔ din cei 200 de martori propuși inițial. „I-am exclus, ce să pierdem timpul?!” a punctat Dodon. De asemenea, apărarea lui Dodon nu a propus nicio probă materială pentru a fi examinată. 

Astfel, partea apărării solicită audierea a 66 de martori, printre care consilieri prezidențiali, din perioada în care Dodon ocupa funcția de președinte, deputați și membri de partid din acea perioadă, precum și angajați responsabili de paza și securitatea lui Dodon din primăvara-vara anului 2019. 

În timp ce unii martori au fost excluși „pentru că au plecat la Șor”, Dodon insistă pe audierea în instanță a actualului primar de Chișinău, Ion Ceban, și a deputatului Gaik Vartanean, și ei membri ai unei alte structuri politice – Partidul „Mișcarea Alternativă Națională”. 

Procurorul de caz a formulat obiecții privind lista de martori ai apărării: „Lista nu poate fi acceptată în această formă.” 

„Am auzit unii martori audiați anterior și nu au declarat nimic relevant”, a adăugat procurorul Codreanu. 

Avocatul Nicolae Posturusu însă a comentat decizia instanței, invocând „bănuieli și dubii”, referindu-se la lista prea lungă de martori propuși inițial, pe care „din acest motiv a scurtat-o”. 

Dodon solicită desfășurarea ședințelor în lipsa lui

Deputat fiind, Igor Dodon a depus o cerere prin care a solicitat examinarea dosarului în lipsa lui. Instanța, deliberând pe loc, a acceptat solicitarea venită din partea lui Igor Dodon. 

„Eu am dreptul să particip, nu sunt obligat. În cazul în care agenda îmi va permite să particip la cele mai importante ședințe, o voi face, așa cum am făcut-o astăzi. Sunt detalii pe care doar eu le cunosc, avocații nu le cunosc. De aceea, când o să am posibilitatea, o să fiu prezent”, a declarat Igor Dodon pentru Ziarul de Gardă, fiind întrebat cum se va împărți între ședințele de judecată și cele parlamentare. 

Completul de judecată – modificat de trei ori, iar cauza penală – reluată de la zero

Dosarul a ajuns pe masa magistraților CSJ în luna octombrie a anului 2022, fiind repartizat spre examinare unui complet format din judecătorii Vladimir Timofti, Ghenadie Plămădeală și Anatolie Țurcan.

Doar câteva luni mai târziu, în februarie 2023, doi dintre membrii completului, Vladimir Timofti și Ghenadie Plămădeală, au demisionat, motivul fiind procedura de vetting pe care au refuzat s-o treacă. Astfel, completul a fost modificat, iar cei doi au fost înlocuiți de Ion Malanciuc și Ghenadie Eremciuc, transferați temporar la CSJ din instanțele inferioare.

În 2024, Anatolie Țurcan, singurul magistrat din completul inițial rămas să judece cauza, nu a trecut vettingul, fiind inițial suspendat din funcție, iar ulterior – demis. Locul acestuia a fost luat de magistrata Stella Bleşceaga.

În iunie 2025, Ion Malanciuc a fost numit judecător al Curţii Constituţionale, iar completul a fost din nou modificat. Locul lui Melniciuc a fost ocupat de judecătorul Vladislav Gribincea. Astfel, în prezent, completul care examinează dosarul „Kuliok” este format din magistrații Stella Bleșceaga, Vladislav Gribincea și Ghenadie Eremciuc. Prin urmare, noua componență a completului a decis reluarea de la zero a procesului în cazul Dodon. „Nu comentăm această încheiere, ea este una definitivă și se execută. Nu se supune căii de atac, de aceea noi nu o comentăm”, a menționat procurorul Vitalie Codreanu. 

Istoria dosarului „Kuliok”

În iunie 2019, președintele de atunci, Igor Dodon, iniția discuții privind coalizarea forțelor care îl vor putea înfrunta pe Vladimir Plahotniuc. În aceeași perioadă, la postul de televiziune „Publika TV”, parte din holdingul „General Media Grup”, controlat de Plahotniuc, a fost difuzat un video intitulat „Filmul trădării lui Dodon”, care a surprins momentul în care Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov îi întind lui Dodon o sacoșă de culoare neagră, în care ar fi fost bani pentru finanțarea PSRM. 

Deși, la scurt timp, Procuratura Anticorupție s-a autosesizat, dosarul a fost clasat. Mai târziu însă a fost redeschis, iar în primăvara lui 2022, Igor Dodon a fost percheziționat și reținut. În octombrie 2022, cauza penală a ajuns pe masa magistraților CSJ.

Dodon este învinuit că, „urmărind promovarea intereselor lui Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din R. Moldova, precum și de a se eschiva de la răspundere penală în Federația Rusă, a pretins și a acceptat de la aceștia bani în sumă de la 600.000 până la 1.000.000 dolari SUA. Suma menționată era pretinsă de către Igor Dodon pentru achitarea cheltuielilor curente ale partidului politic PSRM, inclusiv pentru achitarea salariilor angajaților aceluiași partid.”