DOC „Taxe nejustificate” sau aplicarea legii? Cum explică Serviciul Vamal costurile pentru unele colete

În timp ce autoritățile lucrează la cadrul legal pentru introducerea unei taxe fixe aplicabile coletelor comandate de pe platforme online precum Temu, Joom și AliExpress, în spațiul online au apărut discuții privind unele „taxe vamale nejustificate” percepute în anumite cazuri. De cealaltă parte, reprezentanții Serviciului Vamal (SV) declară pentru Ziarul de Gardă că „drepturile de import nu sunt stabilite arbitrar, ci sunt calculate exclusiv în baza valorii declarate și a regimului vamal aplicabil, potrivit cadrului legal”. ZdG a analizat cazuri recente și prezintă atât prevederile legale din R. Moldova, cât și explicațiile oferite de autorități.

„Un exemplu despre cum cetățenii sunt taxați nejustificat”

Pe 6 ianuarie 2026, Cabinetul Avocatei „Străisteanu Doina Ioana” a anunțat despre un caz în care o femeie a cumpărat o haină din Ucraina la prețul de 23,66 de dolari. Coletul i-a fost expediat prin Nova Posta, în declarația vamală era indicat prețul real al hainei și scopul non-comercial. Cu toate acestea, potrivit Cabinetului, femeia ar fi fost obligată să achite 556 de lei drept taxe de import pentru această haină, mai mari decât valoarea produsului.

„(…) Legea spune clar: în condițiile în care coletul conține o singură haină, are o valoare de doar 23,66 de dolari, este expediat către o persoană fizică și nu prezintă caracter comercial, impunerea taxei de import este contrară regimului de scutire prevăzut de art. 219 Cod Vamal, coroborat cu Art. 221–223 Cod Vamal, precum și cu principiul interpretării în favoarea persoanei consacrat de art. 1 alin. (6) Cod vamal. Atunci de ce a fost percepută o taxă mai mare decât valoarea hainei? Nu este doar problema Mariei. Este un exemplu despre cum cetățenii sunt taxați nejustificat, dacă nu cunosc legea sau nu contestă deciziile abuzive (…)”, se spune într-o postare pe Facebook a Cabinetului.

Serviciul Vamal: „Drepturile de import nu sunt stabilite arbitrar”

Pe marginea acestui caz, Ziarul de Gardă a solicitat explicații de la Serviciul Vamal. Reprezentanții instituției susțin că, în urma controlului vamal și a examinării documentelor confirmative solicitate, s-a constatat existența unor transferuri bănești efectuate de destinatar către expeditor, fapt care exclude aplicarea regimului de scutire prevăzut de art. 221 din Codul vamal și impune vămuirea bunului în regim general.

„Despre această situație, destinatarul a fost informat prin intermediul furnizorului de servicii poștale. Ulterior, pe 30 decembrie 2025, prin intermediul Portalului public al Serviciului Vamal, a fost depusă declarația vamală cu set redus de date (H6). Valoarea în vamă a bunului a fost declarată de către destinatar, de sine stătător, în sumă de 1 627,07 de lei. În baza acestei valori, drepturile de import calculate au constituit 559,69 de lei, inclusiv: taxa vamală (12%) – 195,25 de lei; TVA – 364,45 de lei. Serviciul Vamal a acceptat declarația vamală depusă și a generat nota de plată pentru achitarea drepturilor de import aferente, în strictă conformitate cu legislația în vigoare. Până în prezent, drepturile de import nu au fost achitate, iar trimiterea poștală se află în continuare în zona de control a furnizorului de servicii poștale (…). Totodată, reiterăm că legislația oferă posibilitatea contestării deciziilor vamale, în condițiile prevăzute de lege”, au precizat reprezentanții instituției pentru ZdG.

Într-un alt caz, Victor Mardari a achiziționat o pereche de adidași în valoare de 180 de euro, sumă care depășește plafonul scutit de 150 de euro (peste 3500 de lei, n.r.), iar costul total al devamării a fost de aproximativ 1300 de lei. Acesta a declarat pentru ZdG că s-a înregistrat pe site-ul Serviciului Vamal și a efectuat singur procedura de vămuire, însă consideră că taxa percepută este mult prea mare.

„(…) Pentru devamarea unui produs destinat pentru sine, să achiți o sumă atât de mare, de 30% sau uneori mai mult, nu este justificat. Nu sunt prima persoană care se confruntă cu acest lucru. Prima oară am făcut o comandă de peste 150 de euro. Eu sunt în regulă să plătesc devamarea, dar nu o sumă așa de mare, din acest motiv deja nu mai facem comenzi de peste 150 de euro (…). Ar fi bine dacă ar fi o alternativă aici, dar dacă nu este o alternativă de a cumpăra în țară același produs, nu este justificat deloc”, subliniază bărbatul.

Ce prevede legislația

Potrivit articolului 219 din Codul vamal al R. Moldova, se scutesc de taxa vamală loturile de marfă care sunt expediate direct dintr-o țară străină unui destinatar în R. Moldova și conțin bunuri a căror valoare intrinsecă nu depășește 150 de euro/lot marfă.

Nu se acordă scutiri pentru:

• produse alcoolice;
• tutun și produse din tutun;
• parfumuri și ape de toaletă;
• loturi care nu poartă caracter ocazional.

Totodată, articolul 221 din Codul vamal prevede că sunt scutite de drepturi de import loturile de mărfuri expediate de o persoană fizică dintr-o țară străină altei persoane fizice aflate pe teritoriul vamal, cu condiția ca importul acestora să fie fără caracter comercial.

Totodată, potrivit legislației, import fără caracter comercial înseamnă importul ce se referă la expedierile care, cumulativ, îndeplinesc următoarele condiții:

• prezintă un caracter ocazional;
•  conțin mărfuri destinate exclusiv uzului personal al destinatarului sau familiei acestuia;
• conțin mărfuri care, prin natura sau cantitatea lor, nu sunt destinate comercializării;
• sunt trimise de către expeditor către destinatar fără nicio obligație de plată;
• sunt constituite din mărfuri a căror valoare intrinsecă nu depășește 150 euro/lot marfă, inclusiv mărfurile menționate la art. 223.

Lista brokerilor vamali licențiați

Persoanele fizice și agenții economici pot declara mărfurile în nume propriu sau pot apela la brokerii vamali. Conform unor informații publicate pe Portalul de Informații Comerciale al R. Moldova, brokerul vamal este persoana care reprezintă importatorul sau exportatorul în faţa organului vamal în calitate de intermediar în procesul de vămuire a mărfurilor, fiind în drept să efectueze orice operaţiuni de mediere în domeniul vamal. Rolul brokerului vamal este de a facilita procesul de vămuire prin completarea declarației vamale, calcularea taxelor și impozitelor și prezentarea mărfii pentru control. 

Astfel, brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine licenţă pentru activitatea de broker vamal şi care declară mărfurile, le prezintă pentru vămuire și efectuează și alte operaţiuni vamale.

ZdG a solicitat autorităților date actualizate privind numărul total al brokerilor licențiați. Conform Portalului de Informații Comerciale al R. Moldova, în prezent activează 115 brokeri vamali licențiați.

Taxă fixă de 20 de lei pentru coletele de sub 150 de euro

La începutul lunii decembrie 2025, prim-ministrul Alexandru Munteanu a declarat în cadrul unei emisiuni de la postul de televiziune Jurnal TV că Guvernul va introduce taxe pentru coletele comandate de pe platforme online precum Temu, Shein și AliExpress. Premierul a menționat că o inițiativă pe marginea acestui subiect se află în discuții.

„Noi discutăm cu Ministerul Finanțelor să reglementăm această activitate și sunt multe întrebări legate de siguranță, cam ce vin în aceste colete. Dar este și partea economică care trebuie reglementată. O să facem niște schimbări. După toate discuțiile pe care le-am avut cu Ministerul Finanțelor, aceste taxe sunt necesare”, declara anterior Alexandru Munteanu.

Pe 13 ianuarie, ZdG a solicitat Ministerului Finanțelor să precizeze dacă cadrul legal în acest domeniu a fost definitiv finalizat. Cristina Niculau, șefa Direcției comunicare și protocol a Ministerului Finanțelor, a declarat că încă se duc discuții pe marginea subiectului. „În prezent, analizăm cele mai bune practici și consultăm părțile vizate, în vederea identificării soluției potrivite”, a spus ea.

Ministrul Finanțelor: „Obiectivul nu este să limităm accesul la platforme, dar să aducem mai multă echitate”

La emisiunea „Punctul pe Azi” din 14 ianuarie, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că produsele sub 150 de euro, comandate de pe platforme online, vor fi supuse unui TVA de 20%, dar și unei taxe fixe de 20 de lei. Potrivit oficialului, taxele ar urma să intre în vigoare cel târziu până pe 1 iulie 2026.

„Acum avem de la 150 de euro în sus (taxe, n.r.) sau în anumite scenarii, dacă sunt mărfuri supuse accizelor, dacă sunt mărfuri de la persoane fizice. Există condiții și trebuie să treci prin proceduri vamale. Tot ce nu depășește 150 de euro și nu atinge unul din acele criterii, trece fără. Această situație n-a fost resimțită ca și problemă mulți ani, dar în ultima perioadă înțelegem cu toții că am ajuns la un nivel de zeci de mii de colete pe zi (…). Obiectivul nu este să limităm accesul la aceste platforme, dar să aducem mai multă echitate. Dacă regula generală este că pentru consum în această țară se plătește TVA 20%, atunci aceasta trebuie să fie regula pentru toți. Noi n-o facem în grabă, pentru că nu vrem să creăm disconfort cetățenilor. De asta ne-am luat puțin timp, am inițiat comunicarea cu marile platforme, astfel încât, în mod ideal, atunci când cetățeanul va merge să achite coșul de cumpărături, acel coș să includă acel TVA de 20% și o taxă fixă de 20 de lei maxim. Banii vor fi transferați direct în bugetul de stat, iar cetățeanul n-ar trebui să resimtă mai mult nimic (…).

(…) După practica UE, a României și a altor state, este o taxă fixă suplimentară pe lângă TVA, care să acopere oarecum și cheltuielile de procesare. Cel mai probabil va fi de 20 de lei. Va fi TVA din valoarea produsului și 20 de lei per colet minim. Cred că în câteva luni, cel târziu la 1 iulie, să avem cât mai multe platforme înregistrate în sistem, care să rețină acești bani la momentul plății, să-i transfere direct la buget și cetățeanul să nu aibă nicio altă grijă decât faptul că va plăti un preț corect, dar va continua să beneficieze de acest mecanism”, a precizat ministrul.

Potrivit oficialului, taxarea coletelor internaționale ar aduce în bugetul R. Moldova până la trei miliarde de lei.

Deputatul PAS Radu Marian a avertizat anterior că „produsele irealist de ieftine” din China, cumpărate prin platforme internaționale, afectează vânzările companiilor din R. Moldova și, implicit, capacitatea acestora de a menține locuri de muncă.