Se propun modificări la Codul educației. Schimbările vizează programe de studiere a limbii române pentru copiii din diaspora și măsuri de susținere a tinerilor specialiști. Perciun: „Avem nevoie de un sistem modern”
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat marți, 2 decembrie, inițierea unor modificări la Codul educației. Schimbările vizează asigurarea unor programe de studiere a limbii române pentru copiii din diaspora, incluziunea copiilor cu dizabilități severe, evaluarea elevilor din clasa a IV-a, consolidarea rețelei școlare, măsuri de susținere a tinerilor specialiști în educație, precum și anumite schimbări la nivelul instituțiilor de învățământ superior, se spune într-un comunicat al instituției.
„Reformele sunt fundamentate pe analize demografice, date statistice recente și evaluări ale eficienței politicilor educaționale. Avem nevoie să actualizăm Codul educației pentru a constitui un sistem modern, echitabil și orientat spre calitate, capabil să răspundă așteptărilor copiilor, cadrelor didactice și părinților”, a declarat ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, în cadrul unei conferințe de presă.
Programe de integrare lingvistică pentru copiii reveniți din diaspora
Una dintre schimbări se referă la organizarea programelor de studiere a limbii române pentru copiii reveniți din diaspora și pentru copiii cetățenilor străini aflați în R. Moldova.
„Această prevedere lipsea complet din legislație, deși numărul copiilor care revin de peste hotare împreună cu părinții este în creștere. În lipsa unei baze legale clare, școlile nu pot implementa programe de integrare lingvistică, iar finanțarea acestora rămâne dificilă”, susțin autoritățile din educație.
Organizarea grupelor de suport în instituțiile de învățământ general pentru copiii cu dizabilități
Reforma prevede și crearea unor grupe de suport în instituțiile de învățământ general pentru copiii cu dizabilități severe, anunță MEC.
„Potrivit datelor Companiei Naționale pentru Asigurări Sociale, la 1 ianuarie 2024 în R. Moldova erau înregistrați 11,4 mii de copii cu dizabilități. Grupele de suport vor fi organizate în regim pilot, începând cu luna februarie 2026. Acestea vor fi constituite pentru un număr de cel mult 6 copii cu dizabilități intelectuale severe care vor beneficia de sprijinul a două cadre didactice. Organizarea acestui serviciu va permite includerea plenară a acestor copii într-un proces educațional aliniat competențelor lor. Aceștia vor continua să facă parte din clasele în care sunt înscriși, participând alături de întreaga comunitate școlară la unele lecții și activități extracurriculare. Eligibilitatea pentru includerea în grupele de suport va fi strict monitorizată inclusiv cu participarea reprezentanților MEC”, subliniază Ministerul.
Potrivit lui Dan Perciun, în forma actuală, Codul educației nu reglementează explicit „organizarea grupelor cu suport specializat în învățământul general, ceea ce limitează capacitatea instituțiilor școlare de a răspunde adecvat nevoilor complexe ale copiilor cu dizabilități severe sau asociate”.
Clase de suport în școlile auxiliare
O altă modificare la Cod prevede crearea unor clase de suport pentru copiii din școlile auxiliare.
„Prevederea asigură că elevii își vor putea continua studiile încă trei ani după absolvirea clasei a IX-a, în învățământul special. În regim pilot, MEC a oferit deja această posibilitate în 2025 absolvenților școlilor speciale din Chișinău, aceasta urmând să fie consemnată și în Cod”, spun autoritățile din educație.
Revenirea la note în clasa a IV-a
Modificările propuse de MEC crează posibilitatea pentru reintroducerea, începând cu 1 septembrie 2026, a notelor în clasa a IV-a la disciplinele de examen – limba română și matematică. Pe parcursul ultimilor zece ani, în clasele primare învățătorii au utilizat un sistem de descriptori („excelent”, „foarte bine” etc.).
Odată operate modificările la Cod și pornind de la rezultatele pilotării, MEC susține că urmează să decidă asupra revenirii la note pentru toate școlile din țară, începând cu septembrie 2026.
Reglementarea profesiei de antrenor principal și antrenor superior
Actualul Cod nu include noțiuni utilizate deja în legislația salarizării și în Legea sportului, subliniază autoritățile din educație.
„Această omisiune crează dificultăți de încadrare și remunerație în special în cadrul Centrului Sportiv de Pregătire a Loturilor Naționale. Prin noua ediție a legii, funcțiile de „antrenor principal” și „antrenor superior” vor fi recunoscute oficial, eliminând incoerențele administrative existente”, arată comunicatul MEC.
Compensația de 4000 de lei pentru materiale didactice va fi acordată și profesorilor din învățământului profesional tehnic
Modificările la Codul educației prevăd extinderea mecanismului de acordare a compensației anuale de 4000 de lei pentru materiale didactice și în învățământul profesional tehnic.
„În prezent, de acest sprijin beneficiază doar cadrele didactice din învățământul general. După aprobarea modificărilor la Codul educației, aproximativ 3600 de profesori din colegii și școli profesionale vor beneficia de aceste plăți”, mai susțin autoritățile din educație.
MEC: Indemnizația de încadrare pentru tinerii specialiști va fi extinsă și la nivelul învățământului universitar și celui profesional tehnic
Proiectul propus de MEC prevede acordarea indemnizației de 200 000 de lei la încadrarea în câmpul muncii și pentru profesorii și cercetătorii tineri care merg să activeze în învățământul profesional tehnic, cel universitar și în cercetare. Până acum, de această facilitate beneficiau doar cei care se angajau în învățământul general.
În anul de studii 2025-2026, în învățământul superior au fost încadrate 100 de cadre debutante, iar în învățământul profesional tehnic – 20.
Autonomie financiară pentru școlile cu peste 400 de elevi
Modificările propuse la Cod mai prevăd ca, începând cu 1 ianuarie 2027, școlile cu peste 400 de elevi să își gestioneze singure bugetul.
„În prezent, 939 de școli deja își planifică și cheltuiesc resursele financiare. Alte 172 de școli sunt gestionate financiar de contabilitatea organelor locale. Dintre aceste 172 de școli, 47 au peste 400 de elevi — 35 în Chișinău și 12 în Bălți.
Trecerea de la un model în care bugetele sunt gestionate centralizat către unul în care școlile își administrează direct fondurile aduce o serie de avantaje esențiale. Autonomia financiară permite instituțiilor să intervină imediat acolo unde este nevoie: reparații urgente, dotări minime, angajări necesare. Directorii nu mai depind de proceduri birocratice îndelungate, iar elevii beneficiază mai repede de condiții mai bune”, susține Ministerul.
Încetarea de drept a contractelor pe perioadă nedeterminată a directorilor adjuncți în învățământul general
Proiectul de modificare a Codului educației introduce și criterii pentru încetarea contractelor pe perioadă nedeterminată ale directorilor adjuncți și obligativitatea desfășurării concursurilor publice pentru aceste funcții. În prezent, potrivit MEC, aproape 39% dintre adjuncți ocupă funcția pe termen nelimitat, iar alți 27% se află în interimat. În același timp, sunt înregistrate cazuri în care interimatul depășește 10–15 ani.
„Asigurarea accesului la educație de calitate, consolidarea rețelei școlare și măsuri de sprijin pentru elevi și cadrele didactice”
Una dintre reformele propuse se referă la consolidarea rețelei școlare. Obiectivul principal al acesteia este „creșterea calității studiilor și valorificarea potențialului uman al R. Moldova”.
„În prezent, 91 de școli — adică aproape una din zece — au sub 50 de elevi, iar 247 de școli — una din cinci — au mai puțin de 90 de elevi. Profesorii din aceste școli sunt nevoiți adesea să predea mai multe discipline, inclusiv în domenii în afara specializării, iar infrastructura este modestă, lipsind laboratoare moderne și activitățile extracurriculare (…).
Reforma propusă de MEC se bazează pe următoarele principii:
- Accent pe calitate, nu pe economii;
- Resursele eliberate sunt reinvestite în educație;
- Menținerea școlilor primare în toate localitățile – în limita raționalului;
- Transport școlar și sprijin financiar;
- Suport pentru cadrele didactice;
- Respectarea drepturilor minorităților.
Astfel, se propune reorganizarea instituțiilor cu sub 35 de elevi în clasele gimnaziale – în școli primare, reorganizarea celor cu sub 30 de elevi în școli primare–grădinițe, transformarea școlilor primare-grădinițe, cu mai puțin de 10 elevi, în grădinițe (…)”, susțin autoritățile din educație.
Lista școlilor vizate de reformă:
Pe parcursul următoarelor două luni, propunerile la Codul educației vor fi supuse consultărilor publice, urmând a fi aprobat cel devreme în februarie 2026, menționează Ministerul.
