Deutsche Welle „Românii au făcut un imens serviciu Europei”
„După victoria liberalului Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România, pe străzile din București răsună scandări despre Rusia. Însă nu sunt cele pe care ar vrea să le audă Kremlinul”, constată ziariștii germani, relatează Deutsche Welle.
Presa de limbă germană își continuă analiza asupra alegerilor prezidențiale din România, încheiate cu victoria categorică a candidatului pro-european Nicușor Dan.
Indiscutabil justificată și binemeritată, vestea bună reprezentată de alegerea domnului Dan trebuie să se transforme rapid în energia de care România are nevoie pentru a răzbi în perioada deloc ușoară care urmează, sugerează „Neue Zürcher Zeitung”, într-un articol intitulat „Un matematician vrea să pună ordine în haos”.
„Votat, duminica trecută, de numeroși oameni care nu veniseră la urne la primul tur, dar îngrijorați de perspectiva îndepărtării țării lor de Occident, președinte ales al României trebuie să dea rezultate. Dezamăgirea oamenilor față de politică este profundă, dar el deține experiența necesară pentru restabilirea încrederii”, comentează, din Elveția, cotidianul amintit.
În încercarea de a explica unul dintre motivele centrale pentru care Dan s-a bucurat de un larg spectru de alegători, NZZ amintește de referendumul pentru familie din 2017.
„În replică la această inițiativă susțină în special în mediul rural și în mediile afiliate bisericii, mai mulți membri ai USR, partidul lui Dan, au insistat ca partidul să se opună referendumului. Dan, însă, a considerat că acest lucru este greșit și a argumentat că partidul ar trebui să își îndrepte atenția asupra unor chestiuni structurale, cum sunt corupția, administrația și dezvoltarea urbană, aceasta în timp ce rămâne deschis atât liberalilor, cât și conservatorilor. USR a ales alt drum iar Dan a părăsit partidul”, scrie NZZ.
Acest episod explică motivul pentru care Nicușor Dan reprezintă o opțiune viabilă pentru o largă populație a României, notează jurnaliștii elvețieni.
„Nicușor Dan, potrivit propriilor spuse, crede în Dumnezeu, este creștin ortodox și nu dictează oamenilor cum ar trebui să-și trăiască viața. În același timp, el este văzut ca un reformator liberal, angajat față de legăturile României cu Occidentul, un pro-european care abordează problemele în mod pragmatic”, subliniază influentul cotidian de la Zürich.
„Altceva avea Putin în gând pentru România”
„De la Kiev, până la Bruxelles și Paris, victoria primarului liberal al Bucureștiului Nicușor Dan în alegerile prezidențiale din România a fost întâmpinată cu ușurare aproape peste tot în Europa”, scrie „Frankfurter Allgemeine Zeitung”.
„Printre rarele excepții de la valul de ușurare generală care a urmat rezultatelor alegerilor din România se numără autoritățile oficiale de la Budapesta. Aceasta după ce, în timpul campaniei electorale, premierul maghiar Viktor Orban l-a susținut în mod deschis pe candidatul naționalist George Simion, probabil în speranța de a câștiga un nou aliat pentru politica sa pro-rusă de blocaj în cadrul UE. Cu toate acestea, populația maghiară din România, care este în general foarte loială lui Orban, a votat aproape în unanimitate pentru Dan. Liderul opoziției maghiare, Peter Magyar, l-a criticat pe Orban, afirmând că, prin sprijinul acordat lui Simion, acesta ‘a scuipat în față și a trădat’ comunitatea maghiară din România”, scrie cotidianul german, deloc convins că Simion ar fi devenit într-adevăr un aliat al prim-ministrului maghiar.
Scandări împotriva Rusiei
„Frankfurter Allgemeine Zeitung” notează, cu un evident iz ironic, scandările susținătorilor lui Nicușor Dan. „S-a strigat despre Rusia, dar nu într-un fel care să convină Kremlinului”, scrie FAZ, amintind de mesajul „Rusia, nu uita, România nu e a ta!”
„Acest slogan a fost un răspuns la suspiciunea că Simion, dar și Călin Georgescu, câștigătorul turului întâi al alegerilor prezidențiale anulate anul trecut, ar fi susținut de Rusia. Deși nu este clar dacă a existat într-adevăr un sprijin direct pentru aceștia, Kremlinul ar fi putut fi interesat de o victorie a lui Simion. În calitate de șef al statului, acesta ar fi adâncit cu mare probabilitate diviziunile interne din societatea română”, comentează FAZ.
Cu toate acestea, viitorul guvern al României va trebui să aplice o politică strictă de consolidare bugetară, avertizează publicația. Aceasta pledează pentru o „renovare din temelii” a țării, „adusă în ruină de o coaliție formată din PSD, pretins social-democrat, și PNL, cu orientare național-liberală, sub fostul președinte Klaus Johannis”.
Demersul se anunță a fi unul greu. „Simion a pierdut alegerile prezidențiale, dar „Alianța pentru Unirea Românilor” (AUR), partidul său naționalist, este a doua forță politică în Parlament. Împreună cu două partide de extremă dreapta mai mici, AUR controlează mai mult de o treime din mandate”, observă jurnaliștii germani.
Partenerul natural al domnului Dan în ambele camere ale Parlamentului este, desigur, USR, formațiune pe care a fondat-o.
Totuși, relația dintre Dan și USR nu este lipsită de tensiuni, scrie ziarul german, care citează o sursă din acest partid cu următoarea remarcă: „Nicușor ne-a pus practic pistolul la tâmplă. Prin anunțarea candidaturii sale, nu ne-a lăsat nicio posibilitate, ca partid, să propunem propriul nostru candidat. Pentru că asta ar fi dispersat voturile mediului nostru urban și le-ar fi făcut ineficiente în lupta împotriva lui Simion”.
NZZ: „Lovitură pentru ‘trumpiști’: Nicușor Dan câştigă”
Revenind în Elveţia, aflăm că Nicuşor Dan reprezintă o România ferm ancorată în UE și NATO, care se declară în mod clar în favoarea sprijinirii Ucrainei.
„Ca vecin direct al Ucrainei și stat riveran Mării Negre, cea de-a șasea țară ca mărime din UE are o importanță strategică majoră pentru alianța occidentală. Gravitatea îngrijorării cu privire la orientarea viitoare a României s-a manifestat nu în ultimul rând prin deprecierea drastică a monedei naționale, leul, după primul tur al alegerilor”, aminteşte NZZ, care vorbeşte despre înfrângerea unui „autointitulat trumpist”.
Despre George Simion, NZZ scrie că susține o politică de confruntare cu Bruxelles şi că poate fi asociat taberei lui Viktor Orban din Ungaria, a lui Robert Fico din Slovacia și a fostului partid de guvernământ din Polonia, Dreptate și Justiție.
„Atât domnul Dan, cât şi numeroşi comentatori au avertizat românii că au de făcut o alegere de direcţie. Apelul lor a mobilizat multe persoane. Cu 65%, participarea la alegerile de duminică a fost cea mai ridicată din ultimele trei decenii. Mulți români se simt mai apropiați de Europa latină decât de Europa de Est. Prin urmare, integrarea în Europa Occidentală nu a fost niciodată pusă în discuție de la sfârșitul comunismului”, explică influentul ziar internaţional, deseori citat de lideri politici germani.
Concluzia NZZ este că, nealegându-l pe Simion, „românii au făcut un mare serviciu Europei”.
„Tageszeitung”, despre situația stângii europene
La Berlin, „Tageszeitung” analizează recentele alegeri din Europa din perspectiva – deloc favorabilă – a stângii europene.
„În România există un sentiment de ușurare după victoria la limită a liberal-conservatorului Nicușor Dan în fața extremistului de dreapta George Simion. În Polonia, candidatul conservator Trzaskowski conduce după primul tur, dar există temeri că extrema dreaptă ar putea câștiga în turul doi. În Portugalia, stânga este perplexată de pierderile socialiștilor și de avansul partidului de extremă dreapta Chega. Per ansamblu, rezultatele arată slăbiciunea stângii, care nu a jucat un rol semnificativ în alegerile din România și Polonia. Aceasta face ca alegătorii de stânga să fie nevoiți să susțină candidați liberal-conservatori pentru a bloca extrema dreaptă”, consideră, de la Berlin, publicaţia de stânga TAZ.
Aceeași publicație, dar într-o intervenție separată, avertizează că „pericolul dreptei nu a plecat niciunde”. Redăm pe larg pasaje finale din tabloul realității românești semnat de William Totok:
„Matematicianul Dan a fost unul dintre fondatorii partidului neoliberal USR în 2016. El a părăsit partidul un an mai târziu. Motivul a fost orientarea sa conservatoare în privința căsătoriei și a homosexualității. După ce a fost ales primar al Bucureștiului în 2020, foștii săi colegi au continuat să-l împungă. Unul dintre ei (fostul ministru al fondurilor europene Cristian Ghinea, în 2021, n.red) l-a numit „Mesia din debara”. Un altul l-a calificat pe Dan ca fiind anti-modernist fundamental și legionar mai urban. Termenul ‘legionar’ se referă la mișcarea fascistă românească din perioada interbelică, știută sub numele de ‘Legiunea Arhanghelul Mihail’. În calitate de primar al Bucureștiului, Dan a ezitat să aprobe finalizarea unui muzeu al Holocaustului și să îndepărteze un bust al lui Mircea Vulcănescu – până în 1944 membru al guvernului fascist român aliat cu Hitler și condamnat după Al Doilea Război Mondial pentru crime de război. Dacă ar fi fost ales președinte, Simion probabil l-ar fi propus pe eco-fascistul și esotericul Călin Georgescu ca premier, care a candidat la președinție în 2024 și a câștigat primul tur”.
Totok conchide:
„Victoria electorală a lui Dan nu înlătură pericolul de dreapta. Să nu uităm că peste cinci milioane de alegători l-au preferat pe Simion, printre care și jumătate dintre românii cu drept de vot care trăiesc în străinătate. Peste două treimi dintre aceștia trăiesc în Germania. Simion, fan declarat al lui Trump, a anunțat încă de duminică hotărârea lui de a lupta pentru o ‘Românie suverană’. Unele partide și grupări profasciste mici nu l-au susținut pe Simion. Într-un comentariu online, el a fost acuzat că ‘s-a vândut evreilor’ și că s-a prefăcut că întreține convingeri ‘suveraniste’ doar pentru a pregăti accesul unui ‘lunatic’ la conducerea statului”.
