Deutsche Welle Drone rusești au violat spațiile aeriene ale Poloniei și României. Autoritățile din Varșovia cer acțiuni NATO, iar președintele român rămâne rezervat față de ideea unei zone de interdicție a zborurilor

Președintele României, Nicușor Dan, nu susține crearea unei zone de interdicție a zborurilor deasupra Ucrainei, propusă de Polonia, țară care se confruntă cu o serie de provocări fără precedent în spațiul său aerian venite dinspre Rusia. Ministrul de Externe de la Varșovia, Radosław Sikorski, a sugerat instituirea unei astfel de zone de interdicție aeriană NATO deasupra Ucrainei, care ar permite doborârea dronelor înainte ca acestea să ajungă pe teritoriul Alianței. Problema a fost adusă și în fața Consiliului de Securitate al ONU, Polonia denunțând oficial încălcările de spațiu aerian drept o amenințare la adresa securității europene, notează Deutsche Welle.

Întrebat despre propunerea poloneză, președintele Dan a precizat, luni seară, la Antena 3, că, după discuții „cu oameni din aparatul național de stat, armată, consilieri, specialiști”, concluzia în privința unei așa-zise „no fly zone” a fost că „pentru moment, mai degrabă nu, dar putem reconsidera în funcție de evoluția lucrurilor”.  

Dronă de spionaj deasupra Președinției Poloniei  

Autoritățile de la Varșovia au anunțat, între timp, neutralizarea, luni (15 septembrie 2025), a unei drone care survola reședința oficială a președintelui și alte clădiri guvernamentale din apropierea acesteia. Premierul Donald Tusk a confirmat intervenția Serviciului de Protecție a Statului (SOP, structura specială de securitate internă care se ocupă de paza demnitarilor și securitatea clădirilor). Deocamdată, oficialii au subliniat că drona pare să fi fost lansată local și nu a provenit din afara teritoriului polonez. De altfel, Tusk a vorbit și despre reținerea a doi cetățeni belaruși suspectați că au operat drona.  

Pe fondul intensificării agresiunii rusești și a tensiunilor regionale, guvernul polonez tratează cazul ca pe o provocare și se așteaptă la alte asemenea episoade. Incidentul de ieri a avut loc la doar câteva zile după ce aproape 20 de drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez, în noaptea de 9–10 septembrie, determinând închiderea temporară a aeroporturilor din Rzeszów, Lublin, Varșovia și Modlin.  

Unele drone au fost doborâte de armata poloneză cu sprijinul aviației NATO. A fost pentru prima dată când aeronave ale alianței au tras focuri de armă în timpul războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Resturi de dronă au lovit locuințe civile și o bază a Forțelor de Apărare Teritorială, iar investigații jurnalistice au arătat că cel puțin cinci drone aveau ca țintă o bază NATO din Polonia folosită pentru aprovizionarea Ucrainei.  

Tusk: „Vorbele nu mai sunt suficiente”  

NATO a interpretat incursiunea drept un test deliberat al reacției și apărării Alianței și o escaladare semnificativă, mai ales după ce, câteva ore mai târziu, alte două drone au pătruns în spațiul aerian al Lituaniei și una în cel al României. Secretarul general Mark Rutte a denunțat „iresponsabilitatea Rusiei” și a lansat misiunea „Eastern Sentry” (Santinela Estică), menită să întărească flancul estic. Danemarca, Franța, Germania și Marea Britanie au trimis avioane de luptă, nave și sisteme de apărare antiaeriană, în timp ce Polonia a invocat Articolul 4 al Tratatului NATO.  

Premierul Tusk a avertizat că în acest moment „vorbele nu mai sunt suficiente” iar vicepremierul Poloniei a propus chiar construirea unui „zid anti-dronă” la frontiera cu Rusia.   

Între timp, președintele Karol Nawrocki a început o vizită la Paris și Berlin pentru a obține susținere suplimentară, în contextul în care Rusia a negat acuzațiile, iar președintele SUA, Donald Trump, a minimalizat incidentul, sugerând că dronele ar fi putut pătrunde „din greșeală”. Germania și Franța și-au sporit însă angajamentele de apărare, iar Regatul Unit a anunțat trimiterea unor avioane Typhoon și a unei aeronave de realimentare RAF Voyager.  

Nicușor Dan, despre drona din 13 septembrie  

În interviul acordat postului de televiziune Antena 3, președintele României a precizat despre drona care a survolat de curând nordul Dobrogei că „știm că este rusească (…) și intervalul de timp cât a zburat pe teritoriul românesc” dar a punctat că decizia doborârii îi aparține comandantului operațiunii pe pază, ”de la caz la caz”, pentru că „dacă o dobori poți risca pagube colaterale”. Șeful statului a mai precizat că nu deține informații legate de încărcătura respectivei drone: „Nepunând mâna pe ea, nu putem ști ce avea înăuntru”.  

Drona în cauză, de tip Geran, a intrat în spațiul aerian al României sâmbătă, 13 septembrie 2025, la ora 18:05, și l-a părăsit după aproximativ 50 de minute, îndreptându-se către Ucraina. Aparatul a fost interceptat de două aeronave de luptă F-16 aflate într-o misiune de patrulare aeriană. „Piloții au primit autorizarea de a doborî ținta, însă în momentele în care au avut contact direct, au evaluat riscurile colaterale și au decis să nu deschidă focul”, a precizat Ministerul român al Apărării. 

Autoritățile de la București l-au convocat, duminică, pe ambasadorul Rusiei, Vladimir Lipaev, pentru a i se transmite protestul „ferm” al autorităților române față de incursiunea calificată drept un „act inacceptabil şi iresponsabil, ce reprezintă o violare a suveranităţii României”. Misiunea diplomatică a Rusiei a replicat, însă, spunând că ar fi fost de fapt o „provocare” a Ucrainei iar ambasadorul Lipaev a apreciat acuzația României ca „neîntemeiată”, în condițiile în care Bucureștiul nu ar fi putut „răspunde concret și convingător” întrebărilor puse de Rusia.