Detalii despre BUN, partidul care s-a retras din cursa electorală în favoarea PAS
Blocul Unirea Națiunii, pe scurt BUN, a fost fondat în 2025 și s-a înscris în cursa pentru alegerile parlamentare având pe listă 79 de candidați la funcția de deputat. În buletinul de vot, urma să se regăsească sub numărul 18 însă, cu câteva zile înainte de scrutin, BUN a anunțat că se retrage din cursă în favoarea Partidului Acțiune și Solidaritate.
Ziarul de Gardă vă relatează mai multe despre BUN și vă prezintă detalii despre lista electorală cu care blocul intenționa să ajungă în Legislativ.
BUN este format din Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” și Partidul Național Liberal, două formațiuni care se proclamă unioniste.
Primul partid, deși a criticat decizia desfășurării referendumului cu referire la integrarea în UE în aceeași zi cu alegerile prezidențiale, a susținut plebiscitul.
„Totodată, Partidul Reîntregirii Naționale „Acasă” face apel către toți cetățenii Republicii Moldova, în mod special către cei cu conștiință românească asumată, indiferent de locul de trai, să participe activ la referendumul din 20 octombrie, să voteze pro-Europa și astfel să generăm premize pentru victoria forțelor pro-românești la alegerile parlamentare din 2025 ca o garanție a Reîntregirii Țării și reîntoarcerii ACASĂ a Basarabiei românești”, a declarat Valentin Dolganiuc în august 2024.
Partidul Național Liberal la fel a îndemnat cetățenii să voteze pentru opțiunea „Da” la referendum.
PNL a participat la alegerile din 2019, acumulând, conform rezultatelor în circumscripția națională, 0,24% din voturi.
Blocul Unirea Națiunii susține aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană, condamnă războiul Rusiei din Ucraina și militează pentru unirea cu România.
Programul electoral al BUN prevedea lansarea procesului de reîntregire națională prin semnarea Tratatului de Frățietate între România și R. Moldova.
„Când vor veni în Parlament, una din primele acțiuni pe care o vom întreprinde, o va întreprinde fracțiunea blocului nostru, va fi inițiativa legii despre declararea R. Moldova stat românesc. Avem nevoie de acest lucru ca odată și odată în acest spațiu al Moldovei la est de Prut să se așeze temeinic ceea ce se numește identitatea românească a populației majoritare”, a declarat pe 7 septembrie, la lansarea blocului în campanie, Anatol Țăranu.
În capul listei electorale al blocului se regăsește Aurelian Silvestru, doctor în psihologie, pedagog, scriitor, compozitor și fondatorul liceului privat „Prometeu” din capitală.
Lista electorală este formată în mare parte din colaboratori științifici, profesori și lectori universitari, dar și juriști și pensionari. În listă se regăsesc numele a șapte deputați din Primul Parlament, care au votat independența R. Moldova: Valentin Dolganiuc, Anatol Țăranu, Alexandru Arseni, Ion Hadârcă, Petru Munteanu, Vasile Zgardan și Nicolae Moraru. Printre primii cinci candidați se mai numără Andrei Iuri-Apostol, matematician și ex-deputat din partea Blocului Țăranilor și Intelectualilor.
Deputat pe lista BUN se dorea și Gheorghe Șalaru, fostul ministru al Mediului în perioada 2009-2014, care a fost demis după ce Partidul Liberal Reformator a decis să-i retragă sprijinul politic pe motiv că nu a îndeplinit angajamentele asumate în Strategia Naţională de Mediu până la semnarea Acordului de Asociere.
Șalaru a afirmat atunci însă că restanţe erau doar la Strategia de apă şi canalizare, întrucât nu ar fi fost alocaţi destui bani din bugetul de stat.
„Matricea de politici a fost realizată reieșind din Strategia cu privire la Aprovizionarea cu apă și Canalizare, care a fost aprobată încă în 2007, în perioada comunistă. În această strategie era prevăzut ca anual, pentru ca să obținem mai mult, anual trebuia să investim un miliard de lei în acest domeniu, în sectorul apă și canalizare, din bugetul de stat, din fondul ecologic și din toate alte surse. Cu părere de rău, ținând cont că din bugetul de stat în acest sector au fost investiți puțini bani, în măsura posibilităților, și, doi, reieșind din aceea că acea strategie elaborată în 2007 era mult prea optimistă mai ales la capitolul bani – un miliard de lei n-a fost niciodată în R. Moldova investit la acest capitol, la apă și canalizare – noi am reușit să ridicăm planca investițiilor anual până la peste 650 de milioane de lei, reieșind din toate proiectele pe care le avem – donatori, parteneri de dezvoltare, fondul ecologic, bugetul de stat, bugetele locale – am ajuns că avem din a treia tranșă numai 70%”, a afirmat în iunie 2014 Șalaru.
În 2014, Comisia Națională de Integritate a constatat că Șalaru, cât a deținut funcția de ministru, a activat și în cadrul Consiliului de administrație al unei întreprinderi de stat, încălcând astfel regimul juridic al incompatibilităților funcției.
Pe 22 septembrie, cu doar șase zile înainte de scrutin, Blocul Unirea Națiunii a anunțat că se retrage din cursa electorală și și-a îndemnat susținătorii să voteze în schimb pentru Partidul Acțiune și Solidaritate.
„Mă adresez și către ceilalți actanți, participanți în campania electorală care împărtășesc ideile unioniste să adere la pasul nostru responsabil, important, făcut în acest moment. (…) În felul acesta noi dejucăm scenariile moscovite de torpilare și de întoarcere a vectorului european spre zona estică. În felul acesta noi chemăm pe toți participanții la această campanie să nu dea niciun vot, deci aceasta ar fi lozinca noastră, niciun vot caracatiței putiniste”, a îndemnat Ion Hadârcă, membru BUN.
Acordul de colaborare, după cum a dat citire Valentin Dolganiuc, prevede că PAS să angajează să implementeze politici educaționale, culturale și informaționale „care să reflecte și să promoveze adevărul istoric și valorile identitare românești conform principiilor stabilite de declarația de independență din 27 august 1991”, dar și să încheie una cord de colaborare privilegiat cu România, cu scopul dezvoltării unui spațiu economic, social, educațional și cultural comun.
