Deciziile Consiliului Suprem de Securitate ar putea deveni obligatorii, iar neexecutarea acestora, sancționată penal. Motivația Președinției, argumentele opoziției și explicațiile unor experți

Consiliul Suprem de Securitate (CSS), în prezent organ consultativ, ar putea să obțină „competențe executive și de control”, deciziile sale să devină obligatorii, iar „neexecutarea sau obstrucționarea în orice alt mod a deciziilor” să fie sancționată penal – cu amendă sau închisoare. Prevederile se regăsesc într-un proiect de lege propus de Președinție și supus recent consultărilor publice. Documentul a fost criticat de opoziție, care l-a calificat drept neconstituțional. Unii experți consultați de Ziarul de Gardă atenționează despre riscurile pe care le poate provoca proiectul de lege, în timp ce președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică dă asigurări că acesta nu va fi înregistrat până nu vor fi înlăturate lacunele.

Ce prevede proiectul de lege

Proiectul de lege elaborat de Serviciul Consiliului Suprem de Securitate, cu participarea Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor și unui reprezentant al Comisiei securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului prevede că CSS este organul central de coordonare și decizie în domeniul securității naționale, instituit de președintele Republicii Moldova, având competențe executive și de control asupra autorităților și instituțiilor publice responsabile și/sau implicate în asigurarea securității naționale. Consiliul funcționează ca autoritate centrală în domeniul securității naționale, iar deciziile sale sunt obligatorii pentru toate instituțiile și autoritățile publice.

În același document este indicat că „autorităţile publice centrale, precum şi cele subordonate Guvernului, structurile organizaţionale din sfera lor de competenţă, dar şi autoritățile publice autonome sunt obligate să furnizeze, la solicitare sau din oficiu, orice date şi informaţii, inclusiv cele care constituie secret de stat, bancar sau comercial, care vizează securitatea naţională, în vederea utilizării lor pentru elaborarea deciziilor Consiliului”.

„Refuzul autorităţilor de a furniza datele solicitate de către Consiliu poate fi contestat în instanța de judecată, în condiţiile legii. Consiliul este în drept să inițieze proceduri legale împotriva celor care se sustrag de la solicitările dispuse de Consiliu. Neexecutarea sau obstrucționarea deciziilor Consiliului constituie infracțiune și se sancționează conform art. 352³ din Codul penal nr. 985/2002”, se mai comunică în proiect.

Potrivit documentului, încălcarea deciziilor CSS ar putea fi pedepsită cu amendă între 27.500 și 47.600 de lei sau cu închisoare de până la un an, însoțită de interdicția de a ocupa anumite funcții pe o perioadă de până la un an. Dacă faptele au loc în timpul stării de asediu, de război sau în situații de criză, pedeapsa va fi închisoarea între 2 și 5 ani, cu interdicția de a ocupa funcții pe o perioadă similară.

Motivația Președinției

Purtătorul de cuvânt al Președinției, Igor Zaharov, a precizat pentru Ziarul de Gardă că, într-un context de securitate tot mai complex, mecanismele statului trebuie adaptate realităților. „Constituția Republicii Moldova prevede că președintele este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale. Pentru a putea exercita aceste atribuții, șeful statului trebuie să dispună de instrumente și mecanisme adecvate, cu strictă respectare a legii fundamentale.

Președintele – ales direct de cetățeni – poartă responsabilitatea directă pentru securitatea țării, însă are în prezent instrumente limitate în acest domeniu. Noua lege vine să corecteze acest dezechilibru, să consolideze separarea puterilor în stat și să alinieze cadrul legislativ la standardele europene. Este important de menționat că, Consiliul Suprem de Securitate, deși prezidat de președintele țării, este un organ colegial, din care fac parte instituții importante pentru securitatea și apărarea națională, precum și reprezentanți atât ai puterii legislative, cât și ai celei executive. CSS este platforma pentru deliberări incluzive și decizii consensuale.

Caracterul de recomandare a deciziilor CSS reducea din forța lor executorie. Dacă, așa cum prevede inițiativa legislativă, aceste decizii vor deveni obligatorii, se va crea o garanție legală pentru implementarea lor”, a comentat Igor Zaharov.

Ce spune opoziția parlamentară

Inițiativa legislativă a fost criticată de membrii opoziției parlamentare. Membrul Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, socialistul Adrian Albu, a subliniat că formațiunea din care face parte consideră proiectul de lege ca fiind unul anticonstituțional. „Când o lege este antinconstituțională, ea nu poate fi comentată, pentru că ea nu corespunde criteriilor constituționalității, atât. Eu pot să vorbesc politic ce doriți, că se preia controlul întreg în stat, că se pregătește de opoziția dureroasă pentru cei de la guvernare și pentru a nu răspunde își formează un aparat represiv nou. Dar asta e politică. Noi vorbim strict juridic acum”, a precizat Albu pentru Ziarul de Gardă.

La rândul său, Igor Zaharov a explicat că CSS funcționează ca un organ colegial, în care deciziile sunt luate colectiv, în urma unor dezbateri între membrii săi, respectiv, nu poate fi vorba despre o concentrare a puterii.

Și opoziția extraparlamentară a criticat proiectul de lege. „Dacă CSS format din reprezentanții puterii executive, a celei legislative, a unor ONG-uri, a unor structuri a căror șefi sunt numiți direct de către șeful statului și a unor reprezentanți ai societății civile se va transforma din organ consultativ pe lângă președintele țării în organ executiv, asta înseamnă că puterea executivă bicefală în țară noastră se împarte în trei părți. Dacă una nu va avea pârghii suficiente de intervenție, vor folosi CSS drept organ principal care va conduce țara în situații de criză și haos improvizat.

Sper ca judecătorii Curții Constituționale și acei deputați care înțeleg că vor fi încălcate principiile regulatorii și constitutive ale dreptului constituțional și cel parlamentar să nu accepte aprobarea unor astfel de modificări legislative la legea privind funcționarea CSS.

Indiferent ce partide politice ar guverna țara, un astfel de abuz constituțional și ilegalitate politică de a modifica actul de exercitare a puterii executive va fi dur sancționat de către popor și electorat, precum și de către Comisia de la Veneția”, a comentat președintele Partidului Social Democrat European, Tudor Ulianovschi, pe pagina sa de Facebook.

Expert: „Ridică semnificative probleme de transparență și echilibru instituțional”

Consultat de Ziarul de Gardă, expertul în drept Alexandru Bot de la Comunitatea Watchdog atenționează că proiectul de lege, în forma actuală, permite o expansiune nesupravegheată a autorității CSS, sub controlul Președintelui, fără suficiente garanții democratice. În opinia lui Bot, definirea precisă a competențelor consiliului printr-o lege parlamentară, precum și introducerea unor mecanisme de control și contestare sunt esențiale pentru a preveni transformarea CSS într-un instrument de suprimație politică. Fără aceste corecturi, riscul de a transforma securitatea națională într-o scuză pentru centralizarea puterii și încălcarea drepturilor cetățenilor devine alarmant, spune acesta.

Expertul observă că proiectul de lege prevede că funcțiile și procedurile de luare a deciziilor în cadrul Consiliului Suprem de Securitate vor fi stabilite printr-un Regulament aprobat de Președinte. „Această formulare ridică semnificative probleme de transparență și echilibru instituțional. Mai mult, proiectul stipulează că deciziile CSS devin obligatorii pentru toate autoritățile statului, dar nu definește în mod clar sfera de competență a acestuia. Prin urmare, caracterul imperativ al deciziilor CSS ar putea acoperi domenii care, în mod obiectiv, nu țin de securitatea națională, sub rezerva unei interpretări subiective a acestui concept”, punctează expertul.

O problemă majoră este absența unei delimitări legale a competențelor CSS, mai menționează Alexandru Bot. „În lipsa unor criterii precise, deciziile sale ar putea extinde abuziv influența asupra unor domenii precum economia, media sau chiar libertățile civile, sub pretextul unor „amenințări la securitatea națională”. Acest risc este amplificat de prevederea unui articol penal separat (art. 352³ din Codul penal), care sancționează neexecutarea sau obstrucționarea deciziilor CSS cu amendă sau închisoare. Introducerea unor astfel de sancțiuni, fără a defini mai întâi limitele clare ale autorității CSS, creează un cadru legal periculos, în care orice critică sau nesupunere la deciziile consiliului poate fi penalizată, chiar și atunci când acestea depășesc scopul legitim al securității naționale.  

Această combinație între competențe neprecizate și mecanisme punitive severe întărește temerile privind concentrarea excesivă a puterii în mâna președintelui. Având în vedere că regulamentele interne ale CSS sunt aprobate exclusiv de șeful statului, există riscul ca acesta să instrumentalizeze Consiliul pentru a impune măsuri ce servesc interese personale sau politice, sub umbrela securității naționale. De exemplu, decizii privind restricții ale libertății de exprimare sau intervenții în economia privată ar putea fi justificate prin pretexte de securitate, fără a exista mecanisme solide de control parlamentar sau judiciar.  

În plus, absența unei proceduri clare de contestare a deciziilor CSS în instanță lasă cetățenii și instituțiile fără protecție împotriva abuzurilor. Chiar dacă art. 15 alineatul (8) permite contestarea în instanță a refuzului de a furniza informații solicitate de CSS, proiectul nu reglementează posibilitatea de a ataca deciziile consiliului care afectează drepturi fundamentale. Astfel, sancțiunile penale pentru neexecutare devin un instrument de intimidare, mai ales într-un context în care granița dintre securitate națională și abuz de putere rămâne vagă”, atenționează Alexandru Bot.

Și directorul Centrului de Resurse Juridice din Moldova, Ilie Chirtoacă, este de părere că inițiativa legislativă este foarte generală și anticipează mai multe riscuri.

„Atunci când o lege este prea generală, noi avem o problemă, inclusiv de constituționalitate. Adică poate fi interpretată diferit, asta în primul rând. În al doilea rând, o lege care nu e clară și care nu e previzibilă, poate să contravină drepturilor omului. Asta e primul aspect. Al doilea aspect, am văzut că se concentrează un pic puterea la președinte și Consiliul Suprem de Securitate. Dar cel mai interesant este o răspundere quasi-automată, care e prevăzută în proiectul de lege, prin care este indicat că autoritățile publice care nu dau informațiile necesare, care contribuie la formarea unei opinii de securitate națională, comit o infracțiune. Ceea ce din start este foarte problematic, deci o infracțiune nu se califică automat. Pentru asta trebuie de văzut exact ce a făcut sau nu autoritatea. 

În redacția actuală, legea asta privind securitatea națională, mă tem că are anumite prevederi care, în funcție de cine este partea acestui Consiliu Suprem de Securitate, poate să degenereze în anumite abuzuri. Proiectul mai prevede că orice instituție, nu doar instituțiile publice, dar și, de exemplu, un ONG sau o companie privată, dacă deține anumite informații, la un moment dat poate fi obligată să le ofere acestui Consiliu. Și înțeleg că scopul este unul nobil, pentru protecția securității naționale, însă eu văd că nu limitează ce tip de informații. Practic legea oferă o posibilitate de a cere absolut orice. Nu știu în ce măsură asta este binevenit, de exemplu, pentru o redacție de jurnaliști sau pentru un cabinet de avocați care are contractele sau dosarele clienților, pentru un ONG care are anumiți beneficiari. Noi operăm cu principiul bunei credințe, dar nu trebuie să excludem și faptul că legea poate să fie utilizată și în mod pervers”, a comentat expertul.

„Până nu vom avea un draft logic și normal, el nu va fi înregistrat”

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, dă asigurări, după primele consultări publice, că proiectul de lege va fi îmbunătățit înainte de a fi înregistrat.

„O să vedem, probabil, o să o semneze deputații, dar numai după ce va fi un proiect care nu va stârni anumite animozități în societate. Proiectul nu creează riscuri. Mai există și în România, unde încă e mai dur decât ceea ce noi propunem, dar deja sunt mai multe propuneri din partea societății civile care sunt tare logice și corecte. Eu de asta și-am făcut dezbaterea publică, să nu admitem niște abuzuri. Până nu fac dezbatere la tot proiectul de lege și nu am un draft logic și normal, el nu va fi înregistrat.

Asta ar putea să dureze și două zile. La primele 15 articole am găsit numitor comun. Acum urmează încă 16 articole pentru care să găsim numitor comun. Din astea 15, în vreo 11 deja s-a intervenit. Sunt propuneri destul de corecte”, a menționat Lilian Carp.