De la celule la libertate: cum au fost eliberați cei mai cunoscuți deținuți politici din Belarus

Belarus a eliberat sămbătă, 13 decembrie, 123 de deținuți politici, printre care se numără nume sonore. La libertate acum se află Maria Kolesnikova, Ales Beliatski, Viktor Babariko, Maksim Znak, Aleksandr Feduta și Marina Zolotova. Potrivit euroradio.fm, jurnalistul Andrzej Poczobut a refuzat eliberarea. Printre cei eliberați se numără cetățeni ai Ucrainei, SUA, Australiei, Letoniei și Japoniei. Euroradio a reflectat acest eveniment în timp real.

Maria Kolesnikova este o artistă, manageră cultural și membră a Prezidiului Consiliului de Coordonare. Pe 7 septembrie 2020, Kolesnikova a fost răpită la Minsk și s-a încercat expulzarea ei forțată peste granița cu Ucraina.

Maria a dejucat operațiunea specială rupându-și pașaportul. Pe 9 septembrie a fost reținută, ulterior transferată în izolatorul de detenție preventivă din Jodino, apoi în SIZO-1. I-au fost aduse acuzații în baza a trei articole penale: apeluri împotriva securității naționale, conspirație în vederea preluării puterii și crearea unei formațiuni extremiste. În septembrie 2021, Judecătoria raională Minsk a condamnat-o pe Kolesnikova la 11 ani de închisoare.

În toamna anului 2022, a fost plasată în izolatorul disciplinar al coloniei, după care a ajuns la spital cu ulcer perforat și peritonită. Ulterior s-a întors în colonie, însă a avut dificultăți de alimentație și s-a recuperat mult timp. Parlamentul European a cerut asigurarea asistenței medicale pentru ea.

Abia în noiembrie 2024 și-a văzut tatăl pentru prima dată după 18 luni, dar ulterior a rămas din nou fără legătură cu lumea exterioară.

În toamna anului 2025, de la Maria a venit o scrisoare către tatăl ei, în care își amintea cu căldură de familie și își exprima speranța unei revederi apropiate.

Alès Beliatski este președintele Centrului pentru Drepturile Omului „Viasna”, laureat al Premiului Nobel pentru Pace în 2022 și unul dintre cei mai cunoscuți apărători ai drepturilor omului din Belarus. A fost reținut pe 14 iulie 2021, în cadrul dosarului deschis împotriva organizației „Viasna”, după percheziții efectuate la domiciliul său și la sediul organizației.

Inițial, Beliatski a fost acuzat de evaziune fiscală, însă în toamna anului 2022 acest dosar a fost clasat, iar autoritățile au formulat noi acuzații – contrabandă cu o sumă mare de numerar și finanțarea protestelor.

Pe 3 martie 2023, instanța l-a condamnat pe Alès Beliatski la 10 ani de detenție în regim sever și la o amendă considerabilă. Colegii săi, Valentin Stefanovici și Vladimir Labkovici, au fost condamnați la 9, respectiv 7 ani de închisoare.

În decembrie 2023, Beliatski a fost inclus pe lista persoanelor declarate „extremiste”.

Apărătorul drepturilor omului se confruntă cu probleme grave de sănătate, apărute încă după un precedent termen de detenție. Medicamentele nu îi pot fi transmise din exterior — el poate primi asistență medicală doar în cadrul infirmeriei coloniei.

În vara anului 2024, a fost transportat pentru o intervenție chirurgicală la spitalul penitenciar din Koliadici; se presupune că operația a fost efectuată la picioare. După intervenție, s-a întors în colonie și a fost repartizat din nou în detașament.

Viktor Babariko este bancher, activist civic și unul dintre cei mai proeminenți candidați alternativi la alegerile prezidențiale din Belarus din 2020. Timp de peste 20 de ani, a condus Belgazprombank. Babariko a sprijinit activ cultura și arta: a inițiat proiectele „Art-Belarus”, „Teart”, hub-ul cultural „OK16” și a contribuit la readucerea în Belarus a operelor lui Marc Chagall, Chaïm Soutine, precum și a exemplarului original al Bibliei lui Francisc Skorina.

Pe 12 mai 2020, Babariko și-a anunțat intenția de a candida la funcția de președinte. Grupul său de inițiativă a devenit unul dintre cele mai mari din țară, iar stafful a anunțat un număr record de semnături colectate. Pe 18 iunie 2020, a fost reținut împreună cu fiul său, Eduard, în drum spre Comisia Electorală Centrală pentru depunerea semnăturilor, fiind plasat în izolatorul KGB. Inițial, i-au fost aduse acuzații de evaziune fiscală, legalizarea veniturilor și dare de mită, ulterior încadrarea juridică fiind modificată în luare de mită în proporții deosebit de mari și „spălare” de bani. Babariko nu și-a recunoscut vinovăția.

Pe 6 iulie 2021, instanța l-a condamnat la 14 ani de detenție în regim sever, o amendă și plăți compensatorii substanțiale. În detenție, Babariko a fost obligat să muncească la activități fizice grele – într-o brutărie și la producția de cărbune din lemn în pofida contraindicațiilor medicale. A fost plasat în mod repetat în izolator disciplinar (ȘIZO) și în celulă de tip penitenciar (PKT).

Starea sa de sănătate a stârnit îngrijorări serioase: în aprilie 2023, a fost spitalizat de urgență din cauza acumulării de lichid în plămâni. Comitetul ONU a înregistrat o plângere, recunoscând posibile multiple încălcări ale drepturilor sale. O perioadă îndelungată nu a existat nicio informație despre soarta lui.

În februarie 2025 au apărut fotografii și înregistrări video cu Babariko, care confirmă că este în viață, însă se află sub control strict și supraveghere specială. În vara anului 2025 s-a aflat că lucrează din nou în brutăria Coloniei Penitenciare nr. 1 din Novopolotsk. Potrivit foștilor deținuți, Babariko a slăbit vizibil, ulterior și-a mai revenit, însă orice comunicare cu el este aspru sancționată.

Maxim Znak este avocat belarus, jurist-cercetător și membru al Prezidiului Consiliului de Coordonare pentru soluționarea crizei politice. A absolvit cu mențiune Facultatea de Drept a Universității de Stat din Belarus, și-a susținut teza de doctorat (candidat în științe juridice), a obținut diploma Executive MBA în Polonia și, timp de peste 20 de ani, a activat în domeniul consultanței juridice. Maxim Znak a predat la Universitatea de Stat din Belarus, a participat la proiecte ale Băncii Mondiale, a publicat în mass-media și a fost recunoscut drept unul dintre liderii pieței juridice. De asemenea, era pasionat de sport și de muzica de autor.

În mai 2020, Maxim Znak s-a alăturat echipei lui Viktor Babariko, în calitate de coordonator al direcției juridice a staffului de campanie. Pe 9 septembrie 2020, avocatul a fost reținut și în apartamentul său a fost efectuată o percheziție, după care a fost dus la audieri la Comitetul de Anchetă. Inițial, i-a fost adusă acuzația de „apeluri la acțiuni îndreptate împotriva securității naționale”, iar în semn de protest Znak a declarat greva foamei. Ulterior, ancheta a adăugat acuzațiile de „conspirație în vederea preluării puterii” și „crearea unei formațiuni extremiste”.

Pe 6 septembrie 2021, Judecătoria raională Minsk l-a condamnat pe Maxim Znak, într-un proces desfășurat cu ușile închise, la 10 ani de închisoare, cu executarea pedepsei într-o colonie cu regim sever.

În 2022, Organizația Națiunilor Unite a recunoscut privarea de libertate a lui Maxim Znak drept ilegală. În același an, KGB-ul și Ministerul Afacerilor Interne l-au inclus pe listele persoanelor declarate „teroriste” și „extremiste”. Potrivit informațiilor disponibile, Znak este deținut în regim de incommunicado, fără contact cu familia sau cu lumea exterioară.

Printre persoanele eliberate se mai regăsesc:

• Pavel Severineț – politician belarus, unul dintre fondatorii și liderii mișcării de tineret „Frontul Tânăr”, publicist și inițiator al acțiunilor împotriva aprofundării integrării Belarusului cu Rusia. A fost condamnat în repetate rânduri de regim pentru participarea la proteste;
• Marina Sankevič – condamnată la 7 ani de închisoare pentru comentarii pe rețelele sociale; a petrecut în detenție 1.388 de zile;
• Sofia Bachurinskaia – locuitoare a orașului Gomel, în vârstă de 70 de ani, condamnată la 2 ani de colonie pentru „insultarea lui Lukașenko”;
• Vladislav Iațenko – locuitor al orașului Gomel, condamnat la 5 ani de închisoare pentru că a transferat 21 de euro batalionului „Kastuś Kalinouski”, unitate de voluntari belaruși care apără Ucraina de ocupația rusă;
• Serghei Ivanțov – psiholog, reținut în aprilie 2023 pentru presupuse comentarii trimise către botul canalului „Belarusul creierului”; condamnat la 4 ani de închisoare;
• Natalia Maleț – pensionară, condamnată la 3 ani de detenție pentru apartenența la grupul de Facebook „Scrisori de solidaritate Belarus 2020”.

În aceste zile, la Minsk s-a aflat trimisul special al președintelui SUA pentru Belarus, John Cole. Acesta a avut o întrevedere cu Aleksandr Lukașenko. Totodată, a devenit cunoscut faptul că Statele Unite ridică sancțiunile aplicate potasiului belarus.

„Am discutat despre războiul dintre Ucraina și Rusia, despre Venezuela. Lukașenko a menționat multe persoane și numeroase subiecte. Am avut o conversație foarte bună. Am vorbit despre viitor, despre cum putem merge pe calea apropierii dintre SUA și Belarus pentru a normaliza relațiile. Acesta este obiectivul nostru”, a declarat reprezentantul Statelor Unite.