VOX De ce participă la alegeri concurenți care știu că nu vor trece pragul electoral?
23 de concurenți au fost înregistrați în cursa electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie. Majoritatea sondajelor arată însă că în viitorul Parlament ar putea accede doar patru partide și blocuri electorale. Pe lângă partidele tradiționale care s-au promovat în ultimii ani pe scena politică, există și concurenți electorali mai puțin cunoscuți, care încearcă să atragă atenția prin mesaje noi, promisiuni atractive sau campanii mai vizibile pe rețelele sociale, chiar dacă șansele lor de a trece pragul sunt foarte mici.
23 de concurenți electorali la 3,3 milioane de alegători. E mult sau puțin? De ce multe partide participă la alegeri, deși știu cu siguranță că nu vor trece pragul pentru a accede în Parlament? Care e rolul lor?
Mihaela Sirițanu, expertă Watchdog în politică și alegeri
Participarea unui număr mare de partide la alegerile parlamentare din R. Moldova, chiar și în lipsa unor șanse reale de a accede în Parlament, nu este deloc întâmplătoare. Unele formațiuni sunt create cu scopul clar de a fragmenta electoratul, atrăgând voturi de la partidele mari pentru a le slăbi poziția – un joc tactic frecvent în politică, mai ales când miza este formarea unei majorități fragile. Altele încearcă să umple un vid politic real, profitând de lipsa de încredere în partidele mari sau de lipsa unei reprezentări autentice pentru anumite categorii sociale sau ideologii. Totodată, apariția acestor partide poate servi și ca o platformă de promovare pentru liderii lor, care nu urmăresc neapărat accesul în Parlament, ci mai degrabă vizibilitate publică, consolidarea unui brand politic personal sau poziționarea pentru negocieri viitoare. Astfel, chiar și partidele „fără șanse” joacă un rol important în ecologia electorală – fie ca instrumente de influență, fie ca vehicule de imagine.
Anatol Țăranu, analist politic
În orice societate democratică există o multitudine de oferte politice și mă refer la scrutinele electorale. Scrutinul electoral nu este doar încercarea de a intra în parlament, dar este și practică politică necesară pentru dezvoltarea formațiunilor. De la o situație politică la alta, lucrurile diferă, dar, de obicei, partidele politice pentru asta și sunt create – să participe în competiția pentru putere, pentru că puterea este mecanismul care permite partidului politic să realizeze programul său. Există, desigur că, inclusiv diverse tehnologii politice care lansează anumite partide doar pentru a distrage voturile de la concurenții principali. Această tactică este folosită în mai multe state, inclusiv în R. Moldova. Multe partide au o singură menire – să introducă un moment de discordie în ceea ce se numește „act electoral”. Vor doar să distragă atenția de la anumite teme sau vor să accentueze anumite subiecte care sunt utile pentru centrele ce lansează aceste partide în campanie.
Pavel Horea, expert Watchdog, analist politic și expert în securitate
Constituția R. Moldova oferă dreptul de a alege și a fi ales, deci, orice persoană sau formațiune politică are dreptul să participe la un scrutin electoral, dacă îndeplinește toate criteriile stabilite de legislație și nu are o hotărâre judecătorească definitivă care să le îngrădească aceste drepturi. Pot fi mai multe motive de ce partidele se înscriu în cursa electorală chiar dacă sondajele nu-i creditează cu cele mai multe șanse: promovarea doctrinei politice pe care o împărtășesc, promovarea imaginii formațiunii/candidatului în spațiul public, prezentarea programului politic, pregătirea pentru următoarele scrutine prin testarea capacităților reale etc. Nu întotdeauna candidații/formațiunile politice se ghidează de aceste considerente atunci când se înscriu în cursă, unii fac asta pentru a fi spoileri la anumiți candidați/formațiuni politice, alții pentru a creea haos în timpul campaniei electorale. Sunt formațiuni politice care se activează doar în preajma campaniilor electorale pentru a participa la un scrutin și a primi subvenții de la stat pentru voturile acumulate. Mai sunt și formațiuni politice care o fac din inerția trecutului politic pe care l-au avut.
Angela Grămadă, președinta Asociației „Experts for Security and Global Affairs”
Aici întrebarea ar trebui să ancheteze, adică să urmeze să înțeleagă, câteva aspecte: care este obiectivul unui partid politic și ce înseamnă pluralism politic într-o țară? Obiectivul unui partid politic este să ajungă la guvernare. Pentru ca acest lucru să se întâmple, liderii acestuia trebuie să ia decizia de a participa într-un exercițiu electoral, organizat democratic, în condiții egale pentru toți. Pluralismul politic înseamnă să-i asiguri cetățeanului un mediu în care poate să aleagă dintre concurenți electorali cu idei și viziuni diferite, unde opțiunea politică diferită și recomandările alternative pentru anumite politici și reforme sunt respectate și apreciate.
Ținând cont de aceste minime elemente, căci ele sunt mai multe atunci când faci o analiză consistentă a comportamentului partidelor politice, trebuie să acceptăm că acestea, multe sau puține, trebuie să participe în exerciții democratice, adică în scrutine electorale, să aibă platforme și candidați. Altceva este situația atunci când există momente cruciale și partidele decid dacă ies din cursa electorală și își îndeamnă electoratul spre o anumită opțiune sau afișează o formă de frustrare politică și se abțin de la asemenea mesaje. Noi suntem într-un asemenea moment crucial. Ambele tabere, pro-europeană și pro-rusă, vor trebui să evalueze ce e mai important: să ajungă la guvernare sau să ia cea mai bună decizie pentru alegătorii lor. Sper să aleagă ce e mai bine pentru alegători, adică pentru beneficiarii finali, adică pentru cetățeni. Cetățeanul, la rândul său, trebuie să evalueze minuțios oferta electorală și să nu se lase influențat de emoție și frică, să nu se lase manipulat.
