Cum își apără Lituania granițele invizibile: lecții despre contraspionaj și reziliență în fața Rusiei
În timp ce R. Moldova își caută drumul spre Uniunea Europeană sub tirul unui război hibrid permanent, Lituania trăiește realitatea vecinătății cu Rusia încă din prima zi de independență, dar se apără sistematic și fără compromisuri, spun oficiali și reprezentanți ai sociatății civile de la Vilnius.
La granița NATO cu Rusia și Belarus, Lituania nu se bazează doar pe ziduri de sârmă sau pe soldați pentru a-și apăra securitatea. Țara baltică a construit un sistem integrat de reziliență democratică, unde legea, presa și vigilența publică devin cele mai importante scuturi împotriva spionajului rusesc.
Spionaj și recrutări orchestrate de Moscova
În ultimii ani, serviciile secrete lituaniene au detectat o campanie persistentă și diversificată de spionaj desfășurată de Rusia, vizând atât mediul politic și de apărare, cât și comunități etnice sau identitare. De la recrutări subtile în străinătate, până la transmiterea directă de informații clasificate și orchestrarea de sabotaje, Moscova a aplicat în Lituania doctrine de tip război hibrid.
Într-un raport din 2020, Serviciile de informații lituaniene avertizau că vizele gratuite pentru Kaliningrad și Sankt Petersburg ofereau ocazii de recrutare pentru spionaj rusesc. Cetățenii baltici erau vizați de FSB și GRU pentru colectarea de informații. În documenta se mai arăta că un ofițer FSB din Kaliningrad, sub acoperirea unei organizații fictive, a încercat fără succes să influențeze comunitatea rusofonă din Lituania. Raportul mai semnala recrutarea prin LinkedIn de către serviciile chineze, care se dădeau drept angajatori și vizau funcționari, IT-iști și cercetători.
După începutul războiului în Ucraina, în raportul anual al Departamentului de Securitate al Statului (VSD) pentru 2022, se arăta că a fost depistată o serie de tentative de recrutare a cetățenilor lituanieni de către Rusia, Belarus și China, însă niciuna nu a reușit.
După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, mai mulți spioni ruși care operau sub acoperire diplomatică au fost expulzați din Lituania. Țintele acestora includeau parlamentul, ministerele, sistemul de apărare, ONG-uri, universități, mass-media, sectorul energetic și misiunile diplomatice străine. În aprilie 2022, ca reacție la masacrul comis de Rusia în Bucea, Ucraina, Lituania l-a expulzat pe ambasadorul rus Aleksei Isakov și a închis consulatul rus din Klaipėda, care avea 14 angajați. Misiunea diplomatică rusă redusă nu a mai cerut în 2023 reînnoirea permisului de comunicații radio, care a expirat în ianuarie.
Încercări de sabotaj: Rusia, în vizorul serviciilor secrete lituaniene
În ultimii doi ani, Lituania a descoperit mai multe operațiuni de spionaj rusesc. Cel mai recent caz îl vizează pe Eduardas Manovas, un politician conservator de 82 de ani, acuzat că a transmis GRU informații despre apărare și politică. Ar fi spionat timp de șase ani, folosind tehnici sofisticate de comunicare criptată.
Tot în 2024, un minor, recrutat de serviciile ruse, a incendiat un magazin IKEA din Vilnius. Investigațiile arată că sabotajul viza destabilizarea statului și intimidarea susținătorilor Ucrainei. Serviciile lituaniene avertizează că rețelele ruse sunt active și bine finanțate.
De ani de zile, Lituania desfășoară eforturi ample pentru a crește nivelul de conștientizare publică în privința manipulării informaționale ruse, pentru a construi structuri și capacități de apărare cibernetică și pentru a reduce prezența generală a influenței ruse în domeniile de afaceri, energie, cultură, mass-media și turism – toate fiind potențiale vehicule pentru operațiunile de influență ale Rusiei.
O abordare sistematică a combaterii amenințărilor hibride necesită, potrivit Ministerului lituanian de Externe, o conștientizare comună a provocărilor de securitate aflate în evoluție, o legislație care să ofere temei legal pentru măsurile de răspuns, structuri abilitate și bine finanțate pentru aplicarea acestor măsuri și un mecanism de coordonare interinstituțională pentru a depăși gândirea compartimentată.
Guvernul Lituaniei a creat un cadru unic pentru gestionarea crizelor și combaterea amenințărilor hibride, centrat în jurul Centrului Național de Management al Crizelor, aflat direct sub autoritatea prim-ministrului. Acest lucru permite mobilizarea rapidă a expertizei din toate agențiile guvernamentale și o linie de decizie relativ scurtă.
„Aici, legea își spune cuvântul”
„Totul se bazează pe statul de drept. Acolo unde funcționează legea, acolo funcționează și reziliența”, explică Emil Druc, ambasadorul Republicii Moldova în Lituania. „Orice agent, spion care va fi prins, va fi pedepsit conform legii. Indiferent de postul pe care îl ocupă – de la președinte până la prim-ministru.”
Această cultură a intoleranței față de compromitere este susținută de un sistem solid: „Justiția este vocală și eficientă, iar jurnaliștii de investigație sunt printre primii care semnalează orice abatere, fără ezitare, indiferent de influența persoanei vizate”, mai spune Emil Druc.
Dublu filtru pentru funcționarii publici
Gabija Grigaitė-Daugirdė, viceministră a Afacerilor Externe, detaliază o măsură crucială: dublul control de integritate. „Avem un sistem de dublă verificare pentru funcționarii publici. Prima este realizată de biroul nostru de securitate. Asta înseamnă că de fiecare dată când cineva vrea să ocupe o funcție publică – mai ales când vorbim despre persoane din echipele politice – toți sunt supuși unui control. A doua verificare este efectuată de agenția noastră anticorupție. De obicei, ei analizează istoricul profesional, afilierile politice, dacă au existat anchete penale începute împotriva persoanei. Această obligație este prevăzută clar în lege, astfel încât chiar și când avem un candidat pentru funcția de prim-ministru sau miniștri, viceminiștri, trebuie să fim verificați și din punct de vedere al integrității. Așadar, realizăm aceste două tipuri de verificări. Legea mai prevede și că, dacă apare vreo informație relevantă, aceasta poate fi folosită ca temei pentru concedierea unei persoane”, menționează viceministra.
Telegram, noul teren de joacă al spionilor
„Rusia și-a schimbat tactica. Nu mai are spioni vizibili aici – sau sunt foarte bine acoperiți”, afirmă Indrė Makaraitytė, șefa departamentului de Jurnalism de Investigație de la televiziunea publică LRT. „Folosesc civili găsiți pe Telegram și TikTok. Acești oameni nici nu-și dau seama ce fac”, punctează jurnalista.
Este o luptă tot mai subtilă, dar nu mai puțin periculoasă. Telegram devine, în cuvintele jurnalistei, „înfricoșător de popular”.
Contracararea spionilor – între lege și tehnologie
Lituania a extins lupta cu agenții străini în interiorul instituțiilor și în domeniul tehnologic.
„Avem legi care interzic folosirea tehnologiilor chineze în infrastructura critică – am fost printre primele țări din regiune care au făcut asta”, explică reprezentanții Centrului pentru Studii Geopolitice și de Securitate. „Deși nu este o măsură directă de contraspionaj, avem și legi privind migrația care limitează într-o anumită măsură mobilitatea cetățenilor ruși sau acordarea permiselor de ședere. De exemplu, acestea pot fi revizuite dacă o persoană călătorește frecvent înapoi în Rusia. Astfel de legi de migrație limitează nu doar circulația, ci și contactele cu Rusia – filtrează potențialele amenințări și contribuie la creșterea securității.”
Diplomația joacă și ea un rol-cheie: „Am redus personalul diplomatic rus la minimum. Nu avem ambasador rus aici”, menționează sursa.
De la propagandă la sabotaj
Rusia atacă zilnic prin mai multe canale: „Sabotajul e frecvent – am avut cazuri de monumente vandalizate, colete DHL pregătite să explodeze în avion, atacuri cibernetice. Și propaganda – extrem de agresivă”, avertizează experții din cadrul instituțiilor de securitate.
Propaganda nu laudă Rusia, ci denigrează Occidentul. Este „adaptată etnic, pentru a alimenta scepticismul”.
Lecții pentru Moldova
„Influența agenților ruși este un proces continuu. Deseori nici nu e mediatizat, dar tocmai de aceea trebuie să existe lege, conștientizare și presă liberă”, spune Emil Druc.
„Republica Moldova poate învăța de la Lituania o lecție esențială: reziliența nu e un slogan. E un mecanism complex care începe cu respectul pentru lege și se sprijină pe transparență, prevenție și coordonare.”
Și poate cea mai valoroasă lecție: că granițele unei țări nu se apără doar cu soldați, ci cu cetățeni conștienți, jurnaliști curajoși și instituții care nu se tem să-și facă treaba.
