Cum ar trebui să arate în mod ideal o campanie electorală corectă? A avut parte R. Moldova de astfel de campanii?

Pe 29 august, în R. Moldova a început campania electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. Potrivit Codului electoral, campania electorală este perioada de activitate care se desfășoară cu scopul de a-i determina pe alegători să-și exprime voturile pentru alegerea unui sau altui concurent electoral. În cursa pentru fotoliile de deputați au intrat 21 de concurenți electorali, printre care 13 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Perioada campaniei electorale se încheie pe 26 septembrie 2025.

Polina Panainte, Coaliția pentru Alegeri Libere și Corecte (CALC)

O campanie electorală corectă ar trebui să fie bazată pe respect – între candidați, dar și respect față de legislația electorală. De prea puține ori am văzut campanii electorale în care concurenții să manifeste așa tip de respect și să-și formuleze mesajele astfel încât să fie convingători pentru alegători. Și de cele mai multe ori noi am văzut campanii electorale în care principalele mesaje sunt construite în jurul atacurilor la persoane, în jurul criticii care nu este constructivă, în jurul mesajelor care să dividă societatea. În campania electorală concurenții ar trebui să vină cu mesaje constructive, să convingă cetățenii de ce ei sunt cei mai buni, nu de ce ceilalți sunt mai răi, de ce cetățenii ar trebui să dea votul anume lor. Și pentru a face această campanie corectă,  sunt anumite reguli, stipulate în codul electoral, de care ei ar trebui să țină cont.

Noi ne-am dorit ca această campanie electorală să fie construită în jurul priorităților pentru R. Moldova. Candidații să răspundă clar – ce pot face ei ca Moldova să meargă mai departe spre integrare europeană, pentru că nu mai este o opțiune, dar este un drum deja clar decis, determinat de referendumul constituțional din 2024. Eu cred că în ultimii ani noi asistăm la tot mai mult discurs de ură în campaniile electorale, dat fiind faptul că instrumentele mediatice sunt mult mai simplu de accesat și sunt mult mai puțin reglementate. Respectiv, fiecare poate să zică aproape ce vrea, fără să-i fie frică că o să fie tras la răspundere sau sancționat pentru discurs ofensator, intimidant sau manipulator. Și se mai utilizează și inteligența artificială, deepfake-urile, care nu sunt reglementate. Nouă ne rămâne să investim în reziliența cetățenilor și în reziliența celor care consumă informația, ca să putem diferenția ce este corect de ceea ce nu este corect.

Alexandru Bot, expert al Comunității Watchdog

Întotdeauna, la sfârșitul campaniilor electorale, am auzit voci care spun că mai murdară campanie nu a existat în istoria R. Moldova și cred că asta, cu siguranță, nu va fi o excepție. Evenimentele de astăzi o și demonstrează. Nu s-a renunțat la relele practici de corupere electorală, de finanțare ilegală a partidelor. Eu cred că, în primul rând, toți concurenții electorali, toate partidele implicate în acest scrutin trebuie, cel puțin, să condamne orice act de finanțare ilegală a partidelor și de corupere electorală, fiindcă numai așa vom avea parte de un rezultat obiectiv.

Eu aș zice că evoluția este una constant pesimistă, tristă. Ori de câte ori au loc alegeri în R. Moldova, de atâtea ori încearcă să ni se vândă niște argumente geopolitice, de tipul suntem cu vestul sau cu estul, și așa mai departe. Dacă am avea o certitudine clară cu toate partidele, acum că am avut un referendum care a spus că mergem spre Europa, și toate partidele ar fi îmbrățișat această opțiune, atunci e sigur că acest scrutin s-ar desfășura doar din perspectiva acelor politici pe care le propun viitoarele partide care vor intra în Parlament. Însă ni se vinde ideea că trebuie să fim astăzi cu estul, dar mâine cu vestul, și invers. Deci, sigur că își lasă amprenta asupra alegătorului care este interesat mai mult de propria bunăstare decât de ideea de a fi parte a unui concept general.

Nina Lozinschi, secretară generală a Platformei pentru Egalitate de Gen

O campanie electorală ideală ar fi aceea în care concurența electorală s-ar respecta reciproc, ar veni cu argumente și programe bazate pe soluții la nevoile oamenilor, nu cu atacuri la persoană și uz de prejudecăți. Din păcate, uzul discursului sexist există în campania electorală și este în creștere. Ba mai mult, dacă în afara campaniei electorale este mai puțin, în campanie electorală se amplifică. De regulă, politicienii fac asta atunci când nu mai au alte argumente – trec la  stereotipuri și fac foarte mult uz pentru a capta voturile persoanelor. Asta e ceea ce am observat din monitorizarea noastră. Deseori, partidele politice merg pe ideea că și discursul negativ le va aduce voturi și vizibilitate, iar umorul sexist face parte din strategiile politice în campaniile electorale. De exemplu, „locul femeii nu este în conducere”; „mai bine să stea acasă, nu să se bage în politică”; „politica este murdară, nu e pentru toți”. Deci, se accentuează pe stereotipurile de gen, astfel încât cetățeanul, femeie sau bărbat, când se duc să aleagă, zic „totuși e mai bine să aleg un bărbat decât o femeie, e mai bine pentru ea așa”. 

Am dori o campanie curată, fără sexism și discriminare, în care sunt valorificați toți din echipă –  și femeile, și bărbații – și se merge pe argumentele din programul electoral și nicidecum nu se  menționează unde e rolul femeii sau rolul bărbatului. Mai recent, vedem foarte mult aspectul de utilizare a formelor de feminin, inclusiv când se prezintă candidații și candidatele, ceea ce e un lucru îmbucurător.

Elena Mârzac, directoare a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA)

Campania electorală reprezintă un exercițiu democratic, în care concurenții au dreptul să-și promoveze liber ideile, dar și obligația să respecte reguli menite să asigure corectitudine, egalitate și respect pentru alegători. Elementele definitorii ale unei campanii corecte ar fi respectarea legislației electorale, transparență în finanțarea partidelor și a candidaților, respectarea plafoanelor de cheltuieli și raportarea completă a donațiilor, dezbateri deschise și pluralism real al opiniilor, etică și responsabilitate, evitarea discursului de ură, a denigrării și a exploatării diviziunilor sociale, etnice sau geopolitice, și participare incluzivă – promovarea participării femeilor, tinerilor și minorităților, pentru ca procesul electoral să reflecte diversitatea societății. 

Dacă analizăm campaniile electorale din ultimele trei decenii, putem spune că rareori acestea au fost pe deplin corecte. Majoritatea dintre ele au fost dominate de geopolitică și au avut drept temă centrală „Est versus Vest”, ceea ce a redus spațiul pentru dezbateri de politici publice concrete. În cadrul ultimelor alegeri, în special campaniile prezidențiale și parlamentare recente (2016, 2020, 2021, 2024), propaganda și dezinformarea au avut o amploare semnificativă. Campaniile electorale au fost adesea marcate de polarizare, manipulare și resurse inegale. Deși în ultimii ani au fost înregistrate progrese datorită monitorizării alegerilor, încă nu putem vorbi despre campanii electorale complet corecte și responsabile.

Mihai Isac, analist politic

Corectitudinea unui scrutin electoral nu poate fi judecată doar după cum decurge ziua votului, ci și după cum se desfășoară întreaga campanie electorală. Aceasta trebuie să aibă loc conform unor reguli previzibile, să existe o separare reală a partidelor de aparatul de stat (atât la nivel republican, cât și local), o limitare reală a implicării clericilor în politică, mai exact în cazul Mitropoliei Chișinăului și Întregii Moldove, surse de finanțare corecte, o legislație bine pusă la punct, actori politici responsabili, dar și instituții puternice, capabile să apere integritatea spațiului electoral.

Din păcate, în R. Moldova toate exercițiile electorale au fost viciate, într-o formă sau alta. De la folosirea electoratului din Transnistria ori zona găgăuză ca armă împotriva Chișinăului și deturnarea voinței electoratului prin corupție electorală pe scară mare, până la folosirea unei armate electorale în sutană, prin încălcarea legislației naționale în vigoare. În ultimii ani am sesizat o îmbunătățire a modului de organizare a alegerilor. Alegerile parlamentare anticipate din 2021 au fost, probabil, printre cele mai aproape de standardul „ideal”: o bună administrare, competiție autentică, o influență mai mică a elementelor oligarhice, libertăți fundamentale respectate, revenire la sistemul proporțional și introducerea cotei de 40%. În 2024, alegerile prezidențiale și referendumul constituțional au fost administrate profesionist și, în linii mari, corect din punct de vedere al procedurii. Însă mediul a fost dominat de dezinformare și ingerințe străine semnificative, iar campania a arătat din nou că regulile privind separarea statului de partid nu sunt aplicate suficient de ferm. În 2025 avem o Federație Rusă decisă să îngroape visul european al R. Moldova. Autoritățile implementează măsuri pentru a asigura spațiul electoral, dar alegerile par departe de a atinge un standard ideal.