Combaterea dezinformării trece sub control prezidențial: acaparare a puterii executive sau necesitate în lupta cu falsurile?
Trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în subordinea președinției reprezintă o încercare de acaparare a puterii executive sau e o necesitate în lupta cu dezinformarea?
Decizia votată de Parlament în prima lectură prin care Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării trece sub controlul Președinției R. Moldova a fost criticată în mediul online de opoziția parlamentară, iar subiectul a fost preluat masiv de canale de telegram și site-uri afiliate Kremlinului.
„Atacurile la imaginea Centrului sunt firești din partea agenților de influență ruși”, remarcă expertul Valeriu Pașa. „Este regretabil că argumentele de altădată sunt ignorate, iar deciziile similare sunt tratate diferit doar pentru că au fost luate de o altă guvernare”, susține unul dintre autorii proiectului, deputatul Lilian Carp. „Într-un context regional complicat, este esențial ca toate instituțiile-cheie să lucreze în aceeași direcție”, argumentează autorii proiectului.
Fracțiunea Blocului Comuniștilor și Socialiștilor a criticat inițiativa. „De ce fac asta? De frică. Se tem că la toamnă pierd majoritarea. (…) Își trag în grabă o umbrelă prezidențială și se baricadează după ușa Președinției. (…) Ne apropiem, cu pași rapizi, de un regim prezidențial camuflat”, a acuzat deputata BCS Adela Răileanu, în timpul ședinței Parlamentului de joi, 12 iunie. Subiectul este discutat intens pe canale de telegram sau site-uri afiliate Kremlinului, unde se acuză faptul că proiectul de lege are drept scop acapararea puterii executive.
Carp: „Este regretabil că argumentele de altădată sunt ignorate, iar deciziile similare sunt tratate diferit doar pentru că au fost luate de o altă guvernare”
Autorii proiectului susțin însă că instituția va fi mai eficientă dacă va fi sub conducerea Președinției și va raporta permanent Consiliului Suprem de Securitate.
Lilian CARP, deputatul PAS „autor responsabil” de proiectul de modificare a legislației afirmă că „motivația acestei decizii a fost una logică și justificată”
„Pe parcursul guvernării lui Igor Dodon, anumite instituții aflate anterior în subordinea Parlamentului — cum ar fi Serviciul de Informații și Securitate (SIS) sau Serviciul de Protecție și Pază de Stat — au fost trecute în subordinea Președinției. Motivația acestei decizii a fost una logică și justificată: președintele Republicii Moldova este garantul suveranității și securității naționale, precum și comandantul suprem al forțelor armate. În acest context, este firesc ca instituțiile cu atribuții în domeniul securității, inclusiv în combaterea dezinformării, să se afle în subordinea șefului statului.
Combaterea dezinformării reprezintă un element esențial în asigurarea securității statului, iar instituțiile create sau adaptate pentru a răspunde acestui tip de amenințare sunt, în esență, echivalente cu SIS în ceea ce privește obiectivele și rolul strategic.
Din păcate, observăm existența unui dublu standard. Cei care în urmă cu câțiva ani susțineau aceste măsuri ca fiind legitime și binevenite, acum, când se află în opoziție, le contestă vehement. Este regretabil că argumentele de altădată sunt ignorate, iar deciziile similare sunt tratate diferit doar pentru că au fost luate de o altă guvernare”, a punctat deputat, solicitat de ZdG.
Ceilalți autori ai proiectului sunt deputații Andrian CHEPTONAR, Igor GROSU, Liliana NICOLAESCU-ONOFREI, Marcela ADAM, Mihail DRUȚĂ, Oazu NANTOI, Valentina MANIC, Vasile GRĂDINARU și Veronica BRICEAG.
Argumentele autorilor proiectului: „Într-un context regional complicat, este esențial ca toate instituțiile-cheie să lucreze în aceeași direcție”
„Trecerea Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării în subordinea Președintelui R. Moldova este un pas important pentru ca statul să poată răspunde mai rapid și mai eficient provocărilor actuale de securitate, consolidând eficiența administrativă și coerența guvernamentală. Această modificare va permite o mai bună coordonare a acțiunilor statului împotriva dezinformării și manipulării informaționale, prin faptul că Centrul va funcționa direct sub conducerea Președintelui – garantul independenței, securității și unității naționale. Astfel, politicile publice în domeniul comunicării strategice vor fi mai bine aliniate și vor putea fi aplicate unitar și fără întârzieri. Totodată, subordonarea Centrului direct președintelui va asigura o mai mare claritate în lanțul de responsabilitate. Președintele va fi direct responsabil pentru performanța instituției, ceea ce va duce la un control mai eficient și la creșterea transparenței în activitate”, argumentează autorii proiectului de lege.
„Această schimbare are și un alt avantaj important: va contribui la o mai bună armonizare între politica internă și cea externă a Republicii Moldova. Într-un context regional complicat, este esențial ca toate instituțiile-cheie să lucreze în aceeași direcție, iar Președintele, care are atribuții în domeniul securității naționale și în relațiile externe, este cel mai potrivit să coordoneze acest efort. În plus, această decizie ajută la evitarea conflictelor de competență dintre instituții și contribuie la o guvernare mai stabilă și mai coerentă, într-un context politic și instituțional în continuă schimbare. Centrul va continua să prezinte rapoarte de activitate Parlamentului, anual, ori la solicitare. Astfel, se păstrează echilibrul între autoritățile statului, iar principiile democrației și statului de drept sunt respectate în totalitate. Este esențial de subliniat că această modificare nu urmărește reducerea sau modificarea atribuțiilor Centrului. Instituția își păstrează competențele, obligațiile și responsabilitățile prevăzute de legea inițială”, se mai spune în argumentarea necesității proiectului de lege.
Printre beneficiile enumerate în proiect sunt:
• Asigurarea integrității spațiului informațional și reducerea vulnerabilității la manipulare și propagandă;
• Asigurarea accesului la informații veridice și clare, în special în situații de criză;
• Consolidarea încrederii în instituțiile statului prin comunicare strategică transparentă și unitară;
• Sprijinirea rezilienței sociale și a educației informaționale prin campanii și mesaje publice coordonate;
• Reducerea polarizării sociale generate de campaniile de dezinformare sau acțiunile de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine.”
Proiectul a primit avize din partea mai multor instituții sau direcții, care au precizat că mai multe prevederi care sunt neclare ar urma să fie ajustate sau modificate.
Pașa: „Atacurile la imaginea Centrului sunt firești din partea agenților de influență ruși”
„Schimbările care vizează controlul asupra activității Centrului StratCom nu sunt esențiale, conform legii și acum acest centru coordonează activitatea mai mult cu Președinția. Noua redacție a legii se apropie mult mai mult de conceptul inițial. Cel pe care l-am propus noi, la Comunitatea WatchDog.MD. În schimb va exista mai puțină birocrație în desemnarea conducerii. Controlul parlamentar nu dispare, dar va fi mai apropiat cu controlul exercitat asupra serviciul special. Atrag atenție și asupra faptul că noua redacție a Legii securității naționale este menționat cu CCSCD devine parte a sistemului național de securitate”, a precizat pentru ZdG Valeriu Pașa, de la Comunitatea WatchDog.md. Pașa este și membru al Consiliului Centrului.
„Această abordare este mai aproape de conceptul inițial, conform căruia Centrul trebuie să aibă un statut apropiat de SIS, dar cu alte funcții desigur”, a punctat Pașa. „Atacurile la imaginea Centrului sunt firești din partea agenților de influență ruși. Bunăoară faptul că socialiștii, un partid controlat din afara țării, au cerut lichidarea acestui Centru denotă că este o instituție necesară care apără interesele naționale de influența ostilă din exterior”, a remarcat Pașa.
Transparency: „Centrul, în forma actuală, nu are rezultate vizibile”
„Lilia Zaharia, directoarea executivă a Transparency International Moldova consideră „oportună trecerea Centrului pentru Combaterea Dezinformării în subordinea Președintelui Republicii Moldova”.
„Centrul, în forma actuală, nu are rezultate vizibile. În contextul unui război la frontieră, plasarea acestuia în subordinea Președinției i-ar conferi autoritate, coerență și eficiență.
Totodată, ar oferi protecție împotriva politizării și l-ar integra în arhitectura de securitate națională — esențială pentru apărarea intereselor țării în fața manipulării și ingerințelor externe, în special din partea Kremlinului”.
Ce spune Președinția: „Atribuțiile Centrului rămân exact aceleași”
„Proiectul legislativ presupune ca Centrul trece în subordinea a Președintelui R. Moldova, menținând însă mecanismele de control democratic existente. Concret, șeful statului va obține competența de a numi și revoca directorul Centrului, pentru a putea reacționa mai prompt în funcție de performanța instituției. În același timp, Centrul va continua să fie supravegheat de Parlament, la fel ca și până acum – va prezenta rapoarte anuale și ori de câte ori este nevoie forului legislativ.
Atribuțiile Centrului rămân exact aceleași – nu se extind și nu se adaugă funcții noi față de legea sa de constituire. Cu alte cuvinte, ce face Centrul astăzi, va face și în continuare, dar într-un cadru de coordonare mai eficient”, se arată în comentariul președinției R. Moldova la subiect, oferit pentru ZdG de Igor Zaharov, purtătorul de cuvânt al instituției.
Anunț de la Parlament: Directorul Centrului urmează a fi inclus în calitate de membru din oficiu al Consiliului Suprem de Securitate
Centrul responsabil de contracararea dezinformării, condus de la fondare de către fosta ministră de Interne Ana Revenco, va trece în subordinea președintelui R. Moldova. Proiectul de lege care prevede acest lucru a fost votat de Parlament în prima lectură, joi, 12 iunie. Mai mult, noile modificări prevăd că directorul Centrului urmează a fi numit și eliberat din funcție de către președintele țării. Recent, niciun candidat la funcția de director nu a promovat proba interviului.
Potrivit unui comunicat de presă, Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării va fi redenumit în Centrul pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării. Astfel, instituția își va concentra eforturile în domeniul contracarării dezinformării prin prevenirea și educația publicului, cu scopul de a diminua impactul dezinformării și de a preveni apariția acesteia.
Directorul Centrului urmează a fi inclus în calitate de membru din oficiu al Consiliului Suprem de Securitate. Potrivit documentului, subordonarea instituției direct președintelui țării va „facilita o mai bună coordonare a politicilor publice, va spori responsabilitatea și transparența”. În plus, această modificare ar urma să contribuie la alinierea mai eficientă a politicii interne și externe a statului, reieșind din atribuțiile președintelui în domeniul securității naționale și al relațiilor internaționale. Directorul Centrului urmează a fi numit și eliberat din funcție de către președintele țării.
Inițiativa legislativă urmează a fi examinată de Parlament în cea de-a doua lectură și pentru a intra în vigoare trebuie să fie publicată în Monitorul Oficial.
Când și cum a fost creat Centrul
ZdG a scris anterior că inițiativa de creare a Centrului a fost vociferată de președinta Sandu în mai 2023 prin crearea unei noi instituții care „să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea”. Deși anunțată inițial ca o instituție care va lupta cu dezinformarea, în varianta finală a legii era menționat că instituția urmează să aibă doar misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta cu dezinformarea, iar măsurile realizate în raport cu alte autorități și mediul privat vor avea „caracter de recomandare”.
În mai 2023, președinta Maia Sandu a anunțat într-un briefing de presă despre o inițiativă legislativă prin care să fie creată o nouă instituție în stat, pe atunci denumită generic „Patriot”. Președinta declara că centrul „va avea două responsabilități de bază: să identifice, să evalueze și să combată dezinformarea pentru eliminarea riscurilor generate de amenințările hibride și dezinformare asupra securității naționale, (…) dar și să transmită informații veridice către publicul larg și să asigure un dialog constant cu cetățenii, precum și să colaboreze cu toate instituțiile statului în vederea promovării intereselor naționale și creșterii rezistenței societății noastre în fața dezinformării.”
Câteva luni mai târziu, la 31 iulie 2023, în lectura a doua, cu votul a 55 de deputați, a fost votat proiectul de lege prin care a fost creat Centrul pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. În varianta finală a legii este menționat însă că instituția are doar misiunea de a consolida cooperarea între instituții în lupta cu dezinformarea, iar măsurile realizate de Centru în raport cu alte autorități și mediul privat vor avea caracter de recomandare. Parlamentul, prin intermediul comisiilor parlamentare de profil, urma să exercite controlul parlamentar asupra activității Centrului. Acesta este condus de un director, activitatea centrului fiind monitorizată de un Consiliu format din 11 membri, desemnați de autoritățile publice și societatea civilă. Conform structurii aprobate de Parlament, Centrul trebuie să aibă 24 de angajați.
Pe 16 octombrie 2023, Maia Sandu a semnat scrisoarea prin care a propus Parlamentului numirea Anei Revenco în funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării. Anterior, Revenco a fost ministră a Afacerilor Interne și consilieră a președintei.
Revenco a fost numită în funcție peste trei zile pe un termen provizoriu de 12 luni. Ulterior, în luna noiembrie 2023, Petru Macovei, directorul Asociației Presei Independente și Valeriu Pașa, președintele Asociației Obștești „WatchDog”, au fost numiți în funcția de membri ai Consiliului Centrului pentru un termen de cinci ani. Pentru 2024 Centrul a avut un buget de 20 de milioane de lei.
Concurs eșuat pentru alegerea directorului
ZdG a scris, în aprilie, că Comisia pentru organizarea și desfășurarea concursului de selectare a candidatului la funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării (CCSCD), numit „Patriot”, va relansa concursul după ce niciun candidat nu a promovat proba interviului.
Președinția a anunțat că în urma probei interviului, niciun candidat nu a fost declarat câștigător al concursului pentru funcția de director al Centrului. „Procedura de selecție s-a desfășurat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind modul de organizare și desfășurare a concursului public de selectare a candidatului la funcția de director al Centrului, aprobat prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 1663-IX din 26 noiembrie 2024.
Aparatul Președintelui R. Moldova va comunica în perioada următoare detalii privind relansarea concursului”, se menționează în nota informativă emisă de Președinție. Patru candidați fost admiși în concursul pentru funcția de director al Centrului pentru Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării: Andrei Fornea, Iurie Gotișan, Artur Gurău, Serghei Sprincean. Până la desemnarea unui director, funcția este ocupată în continuare de Ana Revenco.
Dumitru Paniș, stagiar ZdG
