Clădirea construită în Chișinău pe terenul statului, despre care ZdG a scris recent că a fost ridicată fără acte, trebuie să fie demolată. INST a amendat cu 50 de mii de lei compania care deține imobilul

Clădirea construită pe terenul statului fără autorizație, despre care ZdG a scris în luna februarie, ar putea fi demolată. La două luni după ce a fost sesizat, Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST) a amendat cu 50 de mii de lei compania care a construit imobilul și a dispus demolarea construcției neautorizate.

Într-un răspunsul expediat de INST, cu încălcarea termenului prevăzut de lege cu aproape o lună, instituția a comunicat că, la data de 5 martie, Societatea pe Acțiuni „Întreprinderea Republicană de Transporturi Auto «Zimbru»” („Zimbru” S.A.) a fost „supusă răspunderii contravenționale”.

Cea mai blândă sancțiune

Este vorba despre „încălcarea legislației în domeniul construcțiilor manifestată prin executarea lucrărilor de construcție, reconstrucție, demolare, modificare, transformare, modernizare și consolidare care pot afecta exigențele esențiale, fără autorizație de construire sau proiect, în bază de proiecte neverificate, necoordonate, neavizate, neaprobate în modul stabilit, cu încălcarea proiectului sau autorizației de construire”.

• Codul contravențional prevede sancționarea cu amendă de la 300 la 500 de unități convenționale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 600 la 900 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 9 luni la un an, cu amendă de la 1000 la 1500 de unități convenționale aplicată persoanei juridice cu sau fără privarea de dreptul de a desfășura o anumită activitate pe un termen de la 9 luni la un an.

Totuși, INST a aplicat „Zimbru” S.A. cea mai mică sancțiune contravențională prevăzută pentru persoane juridice de norma legală în care a fost încadrată fapta – 1 000 de unități convenționale, adică 50 de mii de lei, fără privarea de dreptul de a-și desfășura activitatea.

În plus, în cazul încălcării legislației în domeniul construcțiilor, legea prevede că se aplică demolarea construcțiilor neautorizate.

„(…) Cu aplicarea măsurii de siguranță în conformitate cu prevederile art. 439/6 Cod contravențional, demolarea construcției neautorizate, fapt despre care a fost înștiințată inclusiv și Agenția Proprietății Publice (APP)”, se menționează în răspunsul semnat de șeful adjunct interimar al Inspectoratului, Ion Curmei.

INST: „Lucrările au fost executate în lipsa actelor permisive”

Sesizat pe 6 ianuarie de către APP, Inspectoratul a făcut „verificări cu ieșire la fața locului” abia pe 23 februarie.

Potrivit INST, în locul construcției cu destinația „,anexă gospodărească”, cu suprafața de 47.6 metri pătrați, este edificată o altă construcție din beton armat, cu destinația depozit, cu o suprafață la sol de circa 648 metri pătrați și care se extinde parțial pe terenul care este în proprietatea companiei „Firma Vasaiurt” S.R.L.. În plus, „în nemijlocita apropiere a construcției date (depozit), este edificată o altă construcție din panouri sandwich, cu destinația oficiu”, cu o suprafață la sol de circa 91 de metri pătrați, construită tot pe terenul statului. Astfel, imobilul construit pe terenul statului are în total 739 de metri pătrați, confirm INST.

Anterior, în discuție cu ZdG, Alexandru Gorincioi, administratorul „Zimbru” S.A., a afirmat că a început construcția în 2021 și a finalizat-o în 2023, iar „de atunci ne ocupăm cu legalizarea documentelor”. Cu toate acestea, potrivit INST, lucrările de construcție au început încă 2019, an în care Curtea de Apel Centru a constatat că statul a fost ilegal deposedat de terenurile proprietate publică, și cu doi ani înainte de solicitările trimise APP de companie, pentru a încheia un contract de arendă a terenului.

„Executarea lucrărilor de construire a depozitului și oficiului au fost inițiate aproximativ în anul 2019 și finalizate în anul 2022, fapt confirmat de către petiționar (APP, n.r.) și contravenient („Zimbru” S.A., n.r.).

Totodată, s-a constat că, lucrările date au fost executate în lipsa actelor permisive (certificat de urbanism pentru proiectare, proiect de execuție, autorizație de construire), fapt ce contravine legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcție și legii privind calitatea în construcții, legi în vigoare la momentul săvârșirii contravenției.

Fiind audiat în cadrul procedurii contravenționale, administratorul Întreprinderea Republicană de Transporturi Auto „Zimbru” S.A., a comunicat că s-a adresat către gestionarul terenului pentru obținerea avizului pozitiv, însă din motiv că această procedură se tergiversa, ultimul a inițiat lucrările de construcții în lipsa actelor permisive”, notează INST.

„Zimbru” S.A. a contestat în instanță procesul-verbal cu privire la contravenție, dosarul fiind înregistrat la Judecătoria Chișinău pe 11 martie.

Cum (NU) își gestionează statul propriile bunuri. Cazul unei construcții noi din Chișinău, edificată fără acte pe terenul statului: „Nu am oprit construcția pentru că știam că materialele se scumpesc”

ZdG a relatat anterior că, pe terenul statului, o clădire din Chișinău de aproape 50 de metri pătrați s-a „transformat” în una de aproape 20 de ori mai mare, de aproximativ 900 de metri pătrați. Totul s-a întâmplat sub ochii autorităților și cu aprobarea lor tacită, în timp ce agentul economic care a construit nu a mai așteptat să primească dreptul de construcție și „s-a extins” pentru că „se scumpeau materialele”.

În sectorul Botanica al capitalei, pe strada Muncești, care este zonă industrială, statul deține mai multe terenuri. Unul dintre acestea i-a revenit după ce Societatea pe Acțiuni „Întreprinderea Republicană de Transporturi Auto «Zimbru»” a fost privatizată. După privatizare, clădirile au trecut în proprietate privată, iar terenul a rămas în proprietatea statului.

În ultimii ani, pe terenul statului, una din clădirile privatizate, veche, de 47,6 metri  pătrați, s-a „transformat” în una de aproape 20 de ori mai mare. Noua clădire, neînregistrată la Cadastru, a fost construită fără autorizație și fără permisiune din partea statului de către compania „Zimbru” S.A., iar în ultimii ani ea a fost dată în arendă unui distribuitor de piese auto. Conform situației financiare a companiei pentru anul 2024, „Zimbru” S.A. „a înregistrat veniturile din vânzări pentru servicii de locațiune și compensarea serviciilor comunale în mărime de 1 653 699 de lei”.

Clădirea, cu structură metalică, este un spațiu comercial de tip hală, format din două secțiuni. La sfârșitul lunii ianuarie, la fața locului, ZdG l-a găsit pe Alexandru Gorincioi, administratorul „Zimbru” S.A. L-am întrebat în baza căror acte a fost posibilă construcția imobilului pe terenul statului. Gorincioi a vorbit despre „demersuri” care nu au fost aprobate și despre faptul că „statului îi ia foarte mult timp”. Acesta a recunoscut că imobilul a fost ridicat fără documente și a explicat că nu a așteptat o decizie a Agenției Proprietății Publice (APP) pentru că „materialele se scumpeau”. „Noi am început încă mult mai demult. Am depus actele – și la Primărie, și la APP. Dat fiind faptul că în acești ani nu am primit un răspuns, nu am oprit construcția pentru că știam că materialele se scumpesc și am vrut să o finisăm”, a explicat Alexandru Gorincioi.

El a admis, în discuția cu ZdG, încălcarea legii, dar a spus că a fost nevoit să procedeze așa, prezentând mai multe scrisori expediate APP începând din 2021. „Noi dăm o întrebare la APP – vine răspunsul timp de o lună… Ne-am asumat riscul, cu ideea că suntem în ograda noastră. Știu că am încălcat din acest punct de vedere, pot organele competente să explice că este o încălcare, înțelegem. Am mers la această chestie pentru că, mă rog, v-am explicat motivul nostru – se scumpeau materialele. Suntem într-o ogradă închisă, unde socotim că terenul aferent tot nouă ne va aparține, nu poate fi altcineva”.

„Noi am avut demersuri, un proiect. Am încercat să înregistrăm proiectul la Primărie. Am făcut primele etape. Dat fiind faptul că statului îi ia foarte mult timp… Până la urmă, această clădire doar nu-i furată. Este tot a noastră. (…) Dacă o să fie de plătit careva amenzi… O să apelăm la organele care decid aceste chestiuni. Nu fugim (…). Până la urmă, noi nu am furat nimic. Da, am construit ceva ce ne aparținea nouă. Da, ne-am extins. Da, cu acest teren există neclarități. Dar nu înseamnă că undeva am pus o gheretă și astăzi noi suntem stăpâni acolo (…). Când o să mai vorbiți cu APP, veți simți că ei singuri nu știu cum să iasă din aceste situații. Eu până acum nu am reușit să mă întâlnesc cu cineva ca să-mi explice cum să facem corect ca să legalizăm odată terenul: să-l luăm în chirie și să ne impună o plată pentru chirie sau să ne pună o taxă ca să-l cumpărăm. Cineva mi-a spus că acum contractele de cumpărare se fac prin licitație și este mare suma. Dacă nu vom dispune de bani, să-l luăm în chirie. Înțeleg că nu va fi o sumă cum a fost cândva. Dar este și în interesul statului. El stă atâția ani, iar noi nici nu plătim chiria, nici nu putem legaliza terenul”, a argumentat acesta. 

APP: „Statul R. Moldova este proprietar al terenului, iar dreptul de superficie nu a fost oferit”

La 17 decembrie 2025, ZdG a întrebat Agenția Proprietății Publice „ce cunoaște despre construcția unui imobil de peste 900 de metri pătrați pe terenul deținut de stat” și „în ce condiții ar fi posibilă construcția unor noi imobile pe acel teren”. Pe 22 ianuarie 2026, prin răspunsul primit cu încălcarea termenului prevăzut de lege, instituția ne-a informat că, legal,  „construcția unui imobil este posibilă dacă ai un drept de proprietate sau superficie asupra terenului”. „În acest caz, statul R. Moldova este proprietar al terenului, iar dreptul de superficie nu a fost oferit. În context, orice acțiuni de construcție a unor imobile pe terenul statului nu este posibilă fără acordul APP”, se arată în răspunsul semnat de Roman Cojuhari, directorul general al APP. 

Tot pe 22 ianuarie, APP anunța că „Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică (INST) a fost solicitat să inițieze controlul privind legalitatea lucrărilor de construcție amplasate pe terenul proprietate publică de stat…, indicând la existența unor construcții amplasate în imediata apropiere a limitelor hotarului, cu caracteristici ce depășesc dimensiunile construcției înregistrate oficial în Registrul bunurilor imobile”. APP reitera că „nu a emis acorduri și nu a avizat acte permisive pentru edificarea sau extinderea unor construcții noi pe terenul proprietate publică a statului situat pe șoseaua Muncești”.

Cum a constatat Serviciul Cadastral existența unei clădiri demolate cu mai mulți ani înainte

Deși APP a sesizat INST la începutul anului 2026 pentru verificări, mai multe indicii arată că statul a știut despre construcția de pe terenul său de mai mulți ani, fără a întreprinde măsuri. Datele publice consultate de ZdG arată că în toamna anului 2019, construcția de 47,6 metri pătrați, care există și în ianuarie 2026 în Registrul bunurilor imobile, de facto, nu mai putea fi găsită pe terenul care fusese nivelat. Inclusiv pe portalul informațional e-Cadastru, numărul cadastral este atribuit unui spațiu gol pe hartă.

Conform imaginilor din satelit, în primăvara anului 2021, la marginea terenului deținut de stat par să aibă loc construcții, iar un an mai târziu, poate fi văzută clădirea la care APP se referă ca fiind „în imediata apropiere a limitelor hotarului”. Mai exact, construcția se află parțial pe un teren privat, deținut de Alexandru Gorincioi, dar cea mai mare parte este pe terenul deținut de stat. 

În februarie 2024, Instituția Publică Cadastrul Bunurilor Imobile a avut ocazia să depisteze intervențiile neautorizate pe terenul statului, după ce „Zimbru” S.A. a solicitat înregistrarea construcției de 47,6 metri pătrați, care, de fapt, nu mai exista cel puțin din toamna anului 2019, și a altor trei clădiri alăturate. Totuși, actul de constatare consultat de ZdG, din februarie 2024, arată că inginerul cadastral Alexandr Gavrilan „a efectuat identificarea bunului imobil” și, „în urma inspectării, la construcțiile respective au fost atribuite” numere cadastrale pentru patru bunuri, inclusiv pentru cel de 47,6 metri pătrați. Actul de constatare nu indica existența clădirii noi construite. Documentul era semnat și de Alexandru Gorincioi. 

Alexandr Gavrilan nu a putut explica cum a constatat existența unei clădiri demolate cu circa cinci ani înainte. „Era înregistrată în Registru, că s-a construit deasupra mai departe deja… A fost ieșire la fața locului. A fost inventariat pe vechi”, a argumentat Gavrilan. Cât dacă actul ar fi trebuit să reflecte realitatea, inginerul cadastral a menționat că „nu crede că nu reflectă realitatea, însă s-a făcut pentru ca să fie ordine în Registru”. Întrebat care a fost sensul să vină la fața locului dacă nu contează ce vede acolo, Gavrilan ne-a transmis că „nu știu ce să vă spun”. Nu a putut explica circumstanțele nici Alexandru Gorincioi.