Ce vor putea face autoritățile din R. Moldova dacă dronele sau rachetele rusești vor survola ilegal, din nou, spațiul aerian al țării. Proiectul de lege, aprobat de Guvern
Măsurile naționale de apărare și protecție vor fi consolidate, în cazul survolării neautorizate a spațiului aerian al R. Moldova de către aeronave cu pilot la bord civile și/sau militare, aeronave fără pilot și rachete. Aeronavele fără pilot care trec ilegal frontiera de stat a R. Moldova vor putea fi distruse, neutralizate sau zborul acestora va putea fi luat sub control de către Forțele Aeriene subordonate Ministerului Apărării. În cazul imposibilității interceptării dronelor, Poliția de Frontieră va avea dreptul să le imobilizeze sau să le distrugă, prin dezactivarea funcțiilor de comandă/control sau de comunicații.
În cazul rachetelor balistice sau rachetelor de croazieră care intră în spațiul aerian național, acestea vor putea fi interceptate și distruse pe traiectorie, de mijloacele de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la sol. Prevederile au fost incluse în noua lege privind securitatea spațiului aerian național, aprobată miercuri, 2 iulie, de către Cabinetul de miniștri.
Potrivit Ministerului Apărării, reglementările și modul de acțiune ale legii din 2012 cu privire la controlul spațiului aerian nu acoperă suficient de detaliat riscurile emergente și noile tehnologii, cum ar fi utilizarea aparatelor de zbor fără pilot pentru scopuri civile și militare.
Astfel, împotriva aeronavelor civile și de stat cu pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian național vor putea fi luate următoarele măsuri:
a) stabilirea poziției aeronavei, a legăturii radio și a identității acesteia;
b) transmiterea de la sol a instrucțiunilor și a dispozițiilor către pilotul/echipajul aeronavei;
c) interceptarea aeronavei care continuă să utilizeze neautorizat spațiul aerian național;
d) executarea focului de avertisment de către aeronavele interceptoare;
e) executarea focului de nimicire de către aeronavele interceptoare;
f) executarea focului de nimicire de către mijloacele de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la sol.
În situațiile excepționale, din cauza declanșării unor situații excepționale, cum sunt condițiile meteorologice periculoase, defecțiuni tehnice, avarii sau situații speciale la bord privind echipajul sau pasagerii, ori ca urmare a pierderii orientării, măsurile luate vor fi axate pe sprijinirea aeronavei pentru a o ajuta să aterizeze în siguranță, fără a pune în pericol viața echipajului și a pasagerilor.
Pentru prevenirea și contracararea utilizării neautorizate a spațiului aerian de către aeronave fără pilot, este prevăzută posibilitatea aplicării unor măsuri adaptate în funcție de categoria aeronavei și nivelul riscurilor sau amenințărilor la adresa securității aeriene.
Sunt stabilite două tipuri de măsuri care pot fi luate împotriva sistemelor de aeronave fără pilot:
- măsuri non-cinetice (detecția, identificarea, preluarea controlului sau neutralizarea prin dezactivarea funcțiilor de comandă/control sau comunicații);
- măsuri cinetice (utilizarea forței fizice pentru imobilizarea, distrugerea sau neutralizarea aeronavelor, inclusiv prin doborârea acestora).
S-a stabilit că în caz de agresiune armată împotriva R. Moldova, la declararea stării de asediu sau de război, este interzis zborul oricărei aeronave civile sau de stat fără autorizația specială emisă de Ministerul Apărării.
„Opțiunea „a nu face nimic” sau lipsa de intervenție va contribui la perpetuarea dificultăților în prevenirea și contracararea riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale, a integrității spațiului aerian al Republicii Moldova, securității aeronautice, vieții și sănătății persoanelor și a patrimoniului, ca rezultat a actelor de intervenție ilicită a aeronavelor cu pilot la bord, aeronavelor fără pilot și rachetelor care operează în spațiul aerian al R. Moldova, situații ce apar ca rezultat al contextului internațional dinamic, marcat de evoluții rapide în domeniul tehnologiilor aeronautice, inclusiv creșterea semnificativă a utilizării aeronavelor fără pilot și a rachetelor care sunt generate în mare măsură de războiul din țara vecină”, a argumentat Ministerul Apărării în nota informativa, la secțiunea „opțiunile alternative analizate și motivele pentru care acestea nu au fost luate în considerare”.
Proiectul include trei surse de finanțare:
Mijloace financiare stabilite în limitele anuale a Ministerului Apărării. Conform planului de dezvoltare a Armatei Naționale pe termen lung, până în anul 2030 pentru realizarea proiectului sunt planificate mijloace financiare în sumă estimativă de 594 milioane de lei, inclusiv pentru:
- întreținerea sistemelor de apărare aeriană – estimativ 114 milioane delei;
- echipamente de apărare aeriană – estimativ 100 de milioane de mii lei;
- formarea și instruirea personalului – estimativ 40 de milioane de lei;
- echipamente de monitorizare a spațiului aerian – estimativ 340 de milioane de lei.
Majorarea ponderii mijloacelor financiare destinate pentru securitatea spațiului aerian național odată cu creșterea bugetului Ministerului Apărării la 1% din PIB conform Strategiei Sectoriale de Cheltuieli și a Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) în sumă estimativă de 460 de milioane de lei inclusiv:
- echipamente de monitorizare a spațiului aerian – estimativ 280 de milioane de lei lei;
- echipamente de apărare aeriană – estimativ 180 de milioane de lei.
Atragerea fondurilor din asistență externă, inclusiv prin programe deja existente precum EPF (European Peace Facility), FMF (Foreign Military Financing), Programului de Parteneriate Individuale (IPAP), acorduri bilaterale, pentru acoperirea deficitului de mijloace financiare necesare pentru implementarea proiectului.
Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de Parlament.
De la începutul războiului din Ucraina, mai multe rachete și drone rusești au încălcat spațiul aerian moldovenesc și au căzut pe teritoriul R. Moldova, fără să producă victime umane. Incidentul cu racheta rusească ce a căzut la Naslavcea a fost primul. Ulterior, au mai fost găsite rămășițe ale unor rachete lângă orașul Briceni și în satul Larga, raionul Briceni, în satul Hîrbovăț, raionul Anenii Noi, precum și în trei localități din regiunea transnistreană.
