Azerbaidjan: Ilham Aliev a câștigat al cincilea mandat de președinte

Președintele azer Ilham Aliev și-a asigurat al cincilea mandat consecutiv în funcție. După recucerirea Nagorno-Karabahului în septembrie, rezultatul a fost unul previzibil, dar rivalii lui Aliev au acuzat că scrutinul ar fi fost fraudat, notează Deutsche Welle.

Potrivit rezultatelor scrutinului, Aliev a obținut 92% din voturi.

„Poporul azer l-a ales pe Ilham Aliev ca președinte al țării”, a declarat într-o conferință de presă șeful Comisiei Electorale Centrale, Mazahir Panahov.

Prezența la vot la alegerile anticipate, care au fost convocate cu un an mai devreme ca urmare a recâștigării de către Azerbaidjan a regiunii Nagorno-Karabah de la separatiștii armeni în septembrie anul trecut, a fost de 67,7%.

Pentru prima dată în istoria postsovietică a Azerbaidjanului, 26 de secții de votare au fost deschise în Karabah, unde președintele și prima doamnă Mehriban Alieva au mers să voteze în principalul oraș al regiunii, Khankendi.

Enclava a fost în mare parte părăsită după ce întreaga sa populație de etnie armeană – peste 100 000 de persoane – a fugit în Armenia după preluarea puterii de către Baku.

În 2009, Aliev a modificat constituția Azerbaidjanului pentru a-i permite să candideze pentru un număr nelimitat de mandate prezidențiale. Apărătorii drepturilor omului au criticat această măsură, afirmând că astfel ar deveni președinte pe viață.

Apoi, în 2016, Azerbaidjanul a adoptat modificări constituționale controversate care au prelungit mandatul președintelui de la cinci la șapte ani. Aliev și-a consolidat și mai mult controlul dinastic asupra puterii prin numirea soției sale Mehriban Alieva în funcția de prim-vicepreședinte.

Cum a recâștigat Azerbaidjanul Nagorno-Karabah?

Nagorno-Karabah și o mare parte din teritoriul înconjurător au ajuns sub controlul forțelor etnice armene susținute de Armenia la sfârșitul unui război separatist în 1994.

Azerbaidjanul a recuperat cea mai mare parte a enclavei și a teritoriului din jurul acesteia în 2020, într-un război de șase săptămâni care s-a încheiat cu un armistițiu mediat de Moscova.

Azerbaidjanul a început să blocheze drumul care leagă regiunea de Armenia în decembrie 2022, provocând penurii de alimente și combustibil. Apoi a lansat o ofensivă în septembrie, în urma căreia forțele separatiste au fost înfrânte în doar o zi și au fost forțate să predea armele.

Peste 100 000 de etnici armeni au părăsit regiunea după ce forțele separatiste au fost înfrânte, lăsând Nagorno-Karabahul aproape pustiu.