Avocatul lui Plahotniuc, preluat de ambulanță și transportat la Urgență. Ședința de judecată, amânată repetat
Ședința de judecată în care urma să fie examinată solicitarea procurorilor privind judecarea separată a lui Vladimir Plahotniuc în „Frauda Bancară” a fost din nou amânată. Motivul: cu doar zece minute înainte de începutul ședinței, avocatul desemnat din oficiu, Alexandru Rusu, a fost preluat de ambulanță și transportat la Institutul de Medicină Urgentă.
Astăzi, 22 septembrie 2025, urma să fie examinată solicitarea procurorilor Anticorupție privind separarea dosarului lui Vladimir Plahotniuc de cauza penală, numită generic „Frauda bancară”, în care sunt vizați opt inculpați. S-a întâmplat după ce, la 19 septembrie 2025, ședința a fost contramandată pentru astăzi, la solicitarea avocaților. Motivul invocat – avocatul desemnat din oficiu, Alexandru Rusu, să reușească să examineze materialele cauzei. „ChatGPT a calculat că un an și jumătate îi trebuie avocatului pentru a examina documentele pe dosar”, a argumentat unul dintre ei.
Totuși, nici astăzi solcitarea procurorilor privind cercetarea separată a cauzei lui Plahotniuc nu a fost examinată. Potrivit avocatului Vasile Nicoară, cu zece minute înainte de începutul ședinței de judecată, avocatul Alexandru Rusu a fost preluat de ambulanță și transportat la Institutul de Medicină Urgentă.
Procurorii Anticorupție cer judecarea separată a lui Plahotniuc
Potrivit TVR Moldova, Procuratura Anticorupție a solicitat luni, 15 septembrie 2025, judecarea separată a lui Vladimir Plahotniuc în „Frauda bancară” după ce, pe 22 ianuarie 2024, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis cererea avocaților oligarhului privind comasarea acestei cauze cu dosarul șefilor Băncii Naționale și ai băncilor implicate în Furtul Miliardului. Avocatul lui Plahotniuc, Lucian Rogac, a lipsit de la ședința de judecată, iar magistrații au decis chemarea unui apărător din oficiu.
„Noi ne-am împotrivit ca aceste două dosare să fie conexate. Faptele au fost săvârășite în perioade diferite, în circumstanțe diferite. Acum au apărut circumstanțe noi, și anume extrădarea domnului Plahotniuc”, a spus pentru TVR Moldova șeful adjunct Procuraturii Anticorupție, Octavian Iachimovschi.
„El urmează să execute aici, în Republica Moldova, un mandat de arest. Potrivit Codului de procedură penală, cauzele în care sunt persoane arestate se examinează în mod preferențial, de urgență. În acest dosar, avem mai mulți inculpați. Deci, termenul de examinare în privința lui Plahotniuc ar putea să fie destul de îndelungat”, a argumentat el.
La ședința din 15 septmbrie 2025 însă nu s-a prezentat avocatul lui Vladimir Plahotniuc, Lucian Rogac. Ședința a avut totuși loc și s-a decis chemarea unui avocat din oficiu
Dosarul lui Plahotniuc, conexat la o cauză penală în care sunt cercetați alți șapte învinuiți
La mijlocul lunii iulie 2023, după ce magistrații de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana au admis demersul Procuraturii Anticorupție privind autorizarea finalizării urmăririi penale în lipsa învinuitului, cauza penală de învinuire a lui Vladimir Plahotniuc în dosarul „Frauda bancară” a ajuns pe masa magistraților Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
La cinci luni de la trimiterea în judecată a dosarului, avocatul său, Lucian Rogac, a depus o solicitare de conexare a cauzei cu dosarul penal în care sunt cercetați foștii șefi ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM): ex-guvernatorul Dorin Drăguțanu, ex-viceguvernatorii Ion Sturzu și Emma Tăbîrță, dar și alți bancheri: fostul administrator special al Băncii de Economii (BEM), Ion Ropot; fostul președinte interimar al BEM, Viorel Bîrcă; fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi și fosta președintă interimară a Băncii Sociale, Natalia Rahuba.
Potrivit lui Rogac, prima solicitare pe care a înaintat-o atunci când dosarul a ajuns la etapa de cereri și demersuri a fost cea privind conexarea, tocmai pentru că „aceste două cauze au elemente conexe între ele și fac parte din același dosar, numit generic «Frauda bancară».”
Chiar dacă acuzatorii de stat s-au opus, motivând că decizia ar putea tergiversa procesul, solicitarea lui Rogac a fost acceptată o lună mai târziu, în cadrul ședinței de judecată din 12 decembrie 2023, de către magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani care examinau la acel moment cauza penală pe numele lui Plahotniuc.
Decizia finală însă a fost adoptată o lună mai târziu, în cadrul ședinței din 22 ianuarie 2024, de către judecătorii Angela Catană, Ludmila Beșliu și Alexandru Negru, care examinează cauza penală în care sunt vizați foștii șefi ai BNM și alți bancheri.
Un dosar cu doi învinuiți a ajuns să aibă opt
Cauza penală în privința foștilor președinți ai băncilor implicate în fraudă, Viorel Bîrcă și Ion Ropot, este prima din dosarul numit generic „Frauda bancară” care a ajuns pe masa magistraților la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani. La mijlocul lunii aprilie 2021, pe această cauză a fost organizată prima ședință de judecată, bancherilor fiindu-le incriminate escrocheria și spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Bîrcă și Ropot, potrivit procurorilor, au acționat în interesele „organizației criminale conduse de Vladimir Plahotniuc”, facilitând astfel furtul miliardului.
La scurt timp, în mai 2021, la cererea procurorilor, la dosar a fost alipită o altă cauză penală în care erau vizați, pe lângă Viorel Bîrcă și Ion Ropot, fostul președinte al Unibank, Dumitru Țugulschi și fosta președintă interimară a Băncii Sociale, Natalia Rahuba. Și în această cauză penală, cei vizați sunt învinuiți de escrocherie.
La solicitarea acuzatorilor de stat, aproape doi ani mai târziu, la 16 martie 2023, la această cauză a fost conexată și cea în care erau vizați Dorin Drăguțanu și Ion Sturzu, învinuiți în același dosar, „Frauda bancară”, pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Cauza penală în privința foștilor șefi ai BNM a fost expediată în instanță separat, la 22 septembrie 2022, cei doi fiind acuzați de complicitate la escrocherie săvârșită în proporţii deosebit de mari și de spălarea banilor în proporţii deosebit de mari.
În vara anului 2023, și cauza penală în privința ex-viceguvernatoarei BNM, Emma Tăbîrță, învinuită de spălarea banilor în proporții deosebit de mari, a fost conexată la cauza în care sunt vizați foștii președinți ai băncilor implicate în fraudă. Inițiativa, și de această dată, a aparținut procurorilor.
La începutul anului 2024, la cauza penală în privința foștilor președinți ai băncilor implicate în fraudă a fost alipită și cauza în care este vizat Plahotniuc. De această dată însă, la inițiativa avocatului inculpatului, care a fost criticată de către procurori. Totodată, în ședința din 22 ianuarie a fost discutată atragerea în proces în calitate de părți civilmente responsabile a BNM, Moldova-Agroindbank, Victoriabank și Moldindconbank.
Întrebată cum comentează faptul că anterior procurorii au solicitat conexarea a trei cauze penale la cauza în care erau vizați foștii președinți ai băncilor implicate în fraudă, iar acum chiar ei sunt nemulțumiți de o decizie similară, procurora Mariana Leahu spune că a contestat încheierea, întrucât cauza penală pe numele lui Vladimir Plahotniuc nu s-ar referi la aceleași elemente de infracțiune.
„Am fost împotriva acestei hotărâri din două motive: lipsesc elementele conexe, iar această decizie poate duce la tergiversarea procesului, întrucât dosarul lui Plahotniuc, spre deosebire de celelalte care au fost conexate anterior la cauza penală dată, este mai voluminos”, a punctat procurora pentru Ziarul de Gardă.
