Anchetă Context.ro „Persecuția ortodocșilor”: Cum agenți de influență ai Rusiei deghizați în ONG-uri sunt implicați într-o operațiune rusească dedicată alegerilor parlamentare din R. Moldova

În prag de alegeri parlamentare, agenți de influență ai Rusiei deghizați în ONG-uri sau europarlamentari acuză R. Moldova de discriminare religioasă. Scenariul nu e nou. A fost aplicat în Ucraina și propagat în mod organizat în SUA și UE. În Moldova, președinta Maia Sandu este acuzată că interzice procesiuni religioase, dar nu și marșurile minoritaților sexuale, iar la ONU și UE, ONG-uri susținute de Rusia o acuză de persecuții religioase, arată o anchetă a jurnaliștilor de la Context.ro.

Acuzațiile sunt făcute uneori chiar de diplomați ruși, cum este cazul ambasadorului Oleg Ozerov, care vorbește de „persecuția preoților”, de care ar fi vinovați guvernul pro-occidental și Biserica României. 

Cine e în spatele ONG-urilor care reclamă Moldova și Ucraina la ONU și UE pentru „persecuție religioasă”

O organizație lituaniană cvasinecunoscută, „Žmogaus teisių apsauga” („Protecția drepturilor omului”), a acuzat într-un document depus la cea de-a 59-a reuniune a Consiliului pentru Drepturile Omului din cadrul ONU, care a avut loc la începutul verii, că autoritățile din Moldova își persecută sistematic cetățenii pe baza convingerilor religioase. Oleg Denisov, cel care controlează organizația, este cunoscut ca membru al unei rețele de pseudo activiști dirijați de Rusia, iar activitatea lui dezvăluie legături clare cu finanțarea venită de la guvernul rus. În 2015, se prezenta drept consilier juridic al Mitropoliei de la Kiev din subordinea Moscovei, scrie sursa citată.

Documentul face referire la mai multe incidente precum: restricții de călătorie pentru clerici, confiscarea de obiecte religioase, amenzi arbitrare și ceea ce par a fi încercări motivate politic de transfer a proprietăților Bisericii și insinuează că autoritățile din Moldova discriminează credincioșii ortodocși afiliați indirect Bisericii Ortodoxe Ruse.

În document este evidențiat și un episod care îl are ca protagonist pe Marchel Mihăescu, supranumit „episcopul roșu”, cel care conduce eparhia de Bălți și Fălești, parte e Bisericii Ortodoxe din Moldova, prezent și el la sediul ONU.

Un raport publicat recent de think tank-ul moldovenesc Watchdog a sintetizat implicarea lui Marchel și a Bisericii Ortodoxe din Moldova, afiliată Patriarhiei de la Moscova în politica locală, care a  fost „utilizată activ de Kremlin pentru a influența rezultatele celor două scrutine. Pe lângă funcția de cărăuși pentru banii către activiștii și partidele lui Șor, preoții de la Mitropolia Moldovei au avut rolul și de propagandiști locali ai narativelor pro-ruse și anti-UE. Unii preoți afiliați Patriarhiei Ruse au fost surprinși de jurnaliști făcând propagandă anti-UE în timpul slujbelor religioase. 

Sesiunea ONU din iunie nu e prima în care ONG-ul lituanian a invocat în fața organismului internațional presupuse încălcări ale ortodocșilor subordonați patriarhului rus Kiril, cel care a binecuvântat invazia rusească din Ucraina, în urma căreia se estimează că au murit zeci de mii de civili și care se află pe lista de sancțiuni a mai multor state europene.

În februarie 2025, trei asociații au depus la ONU un memoriu prin care cereau organizației internaționale să adopte o decizie care ar fi consfințit că Estonia nu respectă drepturile omului. Printre așa zilele încălcări ale drepturilor fundamentale invocate în document se numără „încălcări ale libertății religioase, în special împotriva Bisericii Ortodoxe Estoniene a Patriarhiei Moscovei”. Documentul, care face referire și la Ucraina, e asumat de trei organizații: Justice pour Tous Internationale (JPTi) din Elveția, Zmogaus Teisiu Apsauga (Lituania), și „Public Advocacy” (Ucraina). Ultimele două sunt controlate de același ucrainean, Oleg Denisov, iar primul este un ONG finanțat direct de Federația Rusă prin Pravfond.

Anul trecut, o scurgere de documente a dezvăluit că Pravfond avea legături cu serviciile secrete ruse și contribuise la plata apărării juridice a cunoscutului traficant de arme Viktor Bout, a asasinului Vadim Krasikov și a numit mai mulți foști ofițeri de informații la conducerea operațiunilor sale în țările europene. 

O investigație realizată de Delfi Estonia, bazată pe documente oficiale, a demonstrat că Justice pour Tous Internationale, partenerul elvețian al organizației din Lituania în demersul din februarie 2025, a fost finanțat direct din fonduri rusești, parte a unei operațiuni secrete girate chiar de ministrul rus de externe. Plățile au fost justificate chiar de plângerile depuse de ONG la diverse structuri ale ONU.

Fost spion devenit europarlamentar, care a vizitat recent Moscova, preia tema persecuției

Acuzațiile lui Denisov sunt preluate masiv de o rețea de site-uri și conturi organizate sub umbrela Uniunii Jurnaliștilor Ortodocși (UOJ). UOJ este parte a infrastructurii media care aparține Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonate Moscovei, arată o investigație publicată de BTNEws, notează Context.ro.

UOJ sunt cei care susțin, de exemplu, că șansele Moldovei de a adera la UE sunt afectate de presupuse încălcări ale libertății religioase și amintesc de europarlamentara Barbara Bonte, care ar fi trimis Comisiei Europene o interpelare în care pune sub semnul întrebării respectarea valorilor europene în Moldova. Barbara Bonte face parte din grupul parlamentar „Patrioți pentru Europa”, format în 2024 de liderii de extremă dreapta Viktor Orban și Marie Le Pen, ambii cu poziții favorabile Rusiei.

Un alt membru al Parlamentului European, Fernand Kartheiser, fost ambasador al Luxemburgului în România, a trimis câteva întrebări cu privire la așa-zisa persecuție religioasă din Republica Moldova. Mai exact, europarlamentarul din Luxemburg susține că Arhiepiscopul Marchel „a fost reținut pe aeroportul din Chișinău fără o explicație oficială, stârnind îngrijorări privind respectarea libertății religioase.” El a adresat Comisiei întrebări cu privire la incident, menționând negocierile de aderare a Republicii Moldova la UE. Oficialul a întrebat, în special, dacă Comisia intenționează să avertizeze autoritățile moldovenești să evite „abuzurile observate împotriva creștinilor ortodocși aparținând Patriarhiei Moscovei sau a cetățenilor vorbitori de limbă rusă?”. 

Kartheiser a confirmat că serviciul militar de informații rusesc (cunoscut sub numele de GRU) l-a abordat pe când studia diplomația la Viena la sfârșitul anilor 1980, ca tânăr ofițer militar. El a spus că a raportat imediat superiorilor săi din Luxemburg și, la propunerea CIA, a devenit apoi agent dublu pentru americani până la sfârșitul Războiului Rece. „Mi-am făcut datoria… pentru a lucra în acele zile împotriva GRU”, conform Euroactiv.

Continuarea articolului poate fi citită AICI.