Analiză Cum a încercat Moscova să submineze R. Moldova prin propagandă, influență politică și rețele economice

Federația Rusă rămâne statul cu cea mai agresivă și persistentă implicare în spațiul informațional al R. Moldova, constată expertul asociat al Comunității WatchDog, Eugen Muravschi. De la șantaj energetic, embargouri comerciale și sprijinirea regimului separatist de la Tiraspol, până la finanțarea ilegală a partidelor și manipularea online prin troli și boți, arsenalul Moscovei s-a diversificat constant. Ziarul de Gardă analizează mecanismele prin care Kremlinul a încercat, în ultimii ani, să-și păstreze influența asupra țării noastre. „Rusia este agresivă și folosește metode ilegale de a influența opinia publică în Moldova, iar scopul este de a submina democrația și coeziunea socială din țară pentru a putea instala un guvern loial la Chișinău”, a declarat pentru Ziarul de Gardă Eugen Muravschi.

Moscova, „Ruskii mir” și bătălia pentru spațiul mediatic

Rusia privește R. Moldova drept parte a „sferei sale tradiționale de influență”. Perioada sovietică a consolidat dominația culturală și lingvistică a Moscovei, iar după 1991, Kremlinul a încercat să-și mențină controlul prin dependența energetică, susținerea partidelor pro-ruse și o prezență mediatică masivă. Conflictul nerezolvat din regiunea transnistreană, unde staționează încă trupe ruse, rămâne un instrument-cheie de presiune.

Legăturile culturale și lingvistice fac din presa rusă un instrument central de influență. Moscova își propune să contracareze orientarea europeană a Moldovei prin promovarea de narațiuni pro-Kremlin.

„Rusia folosește mass media pentru a-și păstra influența în tot spațiul ex-sovietic. E o metodă de a ancora cultural și informațional aceste țări în spațiul «ruskii mir». Kremlinul are fobie față de democrație, pluralism, drepturile omului – vede aceste valori ca un pericol pentru propriul model autoritar de guvernare. Așa că folosește mass media, atît tradițională, cît și rețelele de socializare, pentru a lupta împotriva democratizării și modernizării unor state precum Moldova. Rusiei i-ar conveni la Chișinău un guvern corupt și nedemocratic, care să depindă de sprijinul Moscovei pentru supraviețuire, așa cum se întâmplă în Belarus”, subliniază expertul Comunității WatchDog, Eugen Muravschi.

De la embargouri comerciale la dezinformare online

Relația dintre Moldova și Rusia a oscilat între cooperare și presiune. În anii ’90, Kremlinul a susținut regimul separatist din stânga Nistrului și a acaparat infrastructuri strategice. În anii 2000, a impus embargouri comerciale asupra vinurilor și produselor agricole moldovenești, iar după 2014, a intensificat campaniile de dezinformare pentru a contracara apropierea de UE.

„Rusia a folosit aproape tot arsenalul de metode de influență: agresiune militară în ‘91-’92, acapararea cu forța a unor active precum gazoductele în anii ‘90, șantaj energetic în mod regulat, embargouri comerciale în rânduri repetate (vinuri, conserve, fructe și legume), propaganda TV tradițională și mai nou online, finanțarea partidelor pro-ruse, alimentarea artificială a tensiunilor etnice și altele. Stereotipul e că Rusia e prietenosă cu guvernele pro-ruse și agresivă cu guvernele pro-europene, dar de fapt Rusia nu s-a sfiit să lovească și în propriii aliați dacă nu i-a convenit ceva. Primele embargouri au fost pe timpul comuniștilor. Acum, că R. Moldova nu mai depinde comercial sau energetic de Rusia, principalele două metode de influență sunt dezinformarea online și finanțarea ilegală a partidelor, inclusiv pentru cumpărarea voturilor”, explică expertul Watchdog.

Propaganda migrează din TV în online

După suspendarea canalelor rusești în 2022, influența Moscovei nu a dispărut, ci s-a mutat pe alte platforme – televiziuni locale, rețele sociale și Telegram, unde continuă să modeleze opinia publică. Aceste narațiuni prezintă de obicei UE și NATO ca forțe destabilizatoare, în timp ce Rusia este portretizată drept protectorul natural al Moldovei. O tactică-cheie este folosirea scurgerilor fabricate, a documentelor falsificate și a „spălării informațiilor”, prin care povești plasate pe site-uri obscure sau grupuri de Telegram sunt ulterior amplificate de surse mai mainstream. 

„După invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina, prezența ei directă în mass media tradițională a fost limitată. Acum e vorba mai mult de propagandă online: jurnaliști vânduți, influenceri plătiți, ferme de postaci și boți. Finanțarea are loc prin diverse metode: bănci online din Rusia, criptomonede, numerar sau folosirea unor firme loiale Rusiei, precum Moldovagaz, pentru a plăti diverși propagandiști angajați pe posturi semi-fictive”, detaliază Muravschi.

O strategie centrală este manipularea artificială a popularității unor mesaje. „Amplificarea artificală a mesajelor online: jurnaliști, influenceri, postaci și boți nu doar pentru a răspândi mesajele pe larg, dar pentru a crea impresia de popularitate, că aceste mesaje ar fi susținute de un număr mare de oameni, pentru a convinge alți utilizatori printr-un fel de efect de turmă. O altă metodă este publicarea unor articole pe site-uri false chipurile din străinătate, care sunt apoi preluate drept «presa străină» pentru a da mai multă credibilitate mesajelor lor”, adaugă el.

Spațiul informațional, control parțial și în schimbare

Înainte interzicerii retransmisiei posturilor TV rusești, acestea dominau piața media din Moldova. Chiar dacă influența lor s-a redus, Rusia continuă să exploateze online-ul și rețelele partidelor pro-ruse pentru a modela opinia publică.

„Înaintea interzicerii retransmisiei posturilor TV rusești, acestea dominau spațiul media moldovenesc. Astăzi, această influență este redusă: Rusia se luptă pentru dominarea spațiului online, însă nu putem spune că îl controlează în totalitate”, spune Muravschi.

Spațiul mediatic moldovenesc nu este nici complet capturat de Rusia, nici pe deplin independent. Partidele pro-ruse își mențin rețelele media loiale și canale de social media care promovează dezinformarea și narațiuni aliniate Moscovei.

Alegerile, punct de cotitură pentru mass-media

Viitoarele alegeri parlamentare vor influența decisiv direcția peisajului mediatic din Republica Moldova.

„Păstrarea cursului pro-european înseamnă garantarea libertății și pluralismului media. Acestea, la pachet cu alte valori democratice, sunt condiții absolute pentru aderarea la UE. În schimb, o guvernarea pro-rusă ar putea înseamna întoarcerea canalelor rusești la TV, formarea unor noi trusturi controlate politic, înțelegeri de cartel pe piața publicității, sufocarea presei independente”, avertizează Eugen Muravschi.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.