Al optulea Raport privind mecanismul de suspendare a vizelor: UE cere R. Moldova să își alinieze politica de vize și să reducă cererile de azil nefondate

Comisia Europeană a adoptat pe 19 decembrie, cel de-al optulea raport în cadrul Mecanismului de suspendare a vizelor, care monitorizează regimurile de călătorie fără vize ale UE. Deși majoritatea țărilor partenere au luat măsuri pentru a da curs recomandărilor emise în cadrul rapoartelor anterioare privind Mecanismul de suspendare a vizelor, persistă provocări semnificative, inclusiv în R. Moldova, Georgia și Ucraina, transmite euneighbourseast.eu.

„Călătoriile fără vize facilitează mobilitatea și contactele interpersonale, stimulează sectoarele călătoriilor și turismului și promovează schimburile culturale și academice. De asemenea, acestea pot încuraja relațiile diplomatice și cooperarea internațională. Cu toate acestea, atunci când sunt utilizate în mod abuziv, pot reprezenta, de asemenea, provocări semnificative în materie de migrație și securitate, care trebuie abordate”, a declarat Comisia Europeană în raportul său.

Raportul acoperă țările Parteneriatului Estic (Georgia, Moldova și Ucraina), Balcanii de Vest și alte regiuni din afara vecinătății imediate a UE, concentrându-se pe țările fără vize în care au fost identificate probleme specifice legate de migrație și/sau securitate, care ar putea fi evaluate în cadrul mecanismului de suspendare a vizelor.

Acesta include recomandări specifice pentru fiecare țară.

R. Moldova

Raportul arată că R. Moldova a luat măsuri pentru a pune în aplicare recomandările anterioare ale Comisiei. 

Cu toate acestea, sunt necesare progrese suplimentare, în special în următoarele domenii:

• Alinierea politicii în materie de vize: „R. Moldova trebuie să își alinieze politica în materie de vize cu lista UE a țărilor care au obligația de a deține vize, în special în ceea ce privește țările care prezintă riscuri legate de migrația ilegală sau de securitate pentru UE. Până la alinierea completă, R. Moldova ar trebui să continue și să consolideze verificarea riguroasă a cetățenilor țărilor terțe eliberați de obligația de a deține vize, în special a celor originari din țări cu risc ridicat.”
• Cereri de azil nefondate: „R. Moldova trebuie să își intensifice eforturile pentru a aborda numărul constant de cereri de azil nefondate din partea cetățenilor moldoveni în statele membre ale UE. Aceasta ar putea include campanii de informare specifice, adaptate profilurilor relevante ale migranților, precum și introducerea controalelor la ieșirea din frontieră pentru a îmbunătăți urmărirea.”

Ucraina

În general, potrivit Raportului, Ucraina continuă să îndeplinească cerințele cadrului de liberalizare a vizelor și a luat măsuri pentru a pune în aplicare mai multe dintre recomandările anterioare ale Comisiei.

Cu toate acestea, sunt necesare eforturi suplimentare, acolo unde este posibil, având în vedere provocările actuale legate de război, în special următoarele:

• Alinierea politicii în materie de vize: „Ucraina trebuie să își alinieze politica în materie de vize cu lista UE a țărilor terțe care au obligația de a deține vize, acordând o atenție deosebită țărilor ai căror cetățeni prezintă riscuri în materie de migrație ilegală sau de securitate pentru UE.” 
• Securitatea documentelor: „Ucraina este încurajată să depună eforturi sporite pentru a aborda problema utilizării documentelor frauduloase, inclusiv, dar fără a se limita la, pașapoarte.”
• Eforturi anticorupție: „Ucraina este încurajată să continue consolidarea cadrului său anticorupție prin dezvoltarea în continuare a unui istoric credibil și consecvent al anchetelor, urmăririlor penale și condamnărilor în cazuri legate de corupție.”

Georgia

Raportul arată că Georgia nu a informat Comisia Europeană despre niciun progres semnificativ în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor sale din raportul anterior. În majoritatea domeniilor, nu au fost raportate măsuri corective, iar în multe altele situația s-a deteriorat și mai mult.

Comisia a ajuns la concluzia că Georgia a înregistrat regrese semnificative în ceea ce privește principalele criterii de guvernanță și statul de drept care au stat la baza acordării călătoriilor fără vize. În mod similar, Georgia a înregistrat regrese și în domeniile alinierii vizelor și luptei împotriva corupției.

„Această situație constituie un caz clar de revenire asupra angajamentelor asumate în cadrul procesului de liberalizare a vizelor și subminează încrederea reciprocă pe care se bazează regimul fără vize. Având în vedere natura sistemică și deliberată a acestei reveniri, Comisia va lua în considerare măsuri adecvate în cadrul mecanismului revizuit de suspendare a vizelor”, se arată în raport. 

Conform noilor reguli, în prima fază, suspendarea vizelor ar putea viza titularii de pașapoarte diplomatice, de serviciu și oficiale emise de autoritățile georgiene, care sunt principalele responsabile pentru neluarea de măsuri pentru a da curs recomandărilor Comisiei. 

În a doua etapă, suspendarea ar putea fi extinsă la întreaga populație.

Potrivit Comisiei, dacă autoritățile georgiene nu soluționează problemele, în cele din urmă, Georgia și-ar putea pierde complet statutul de străinătate fără viză și ar putea fi transferată în anexa I la Regulamentul privind vizele (lista țărilor terțe cărora li se impune viză).

UE are în prezent un regim fără vize cu 64 de țări și teritorii din afara UE. În cadrul acestui regim fără vize, cetățenii din afara UE pot intra în spațiul Schengen timp de 90 de zile, în termen de 180 de zile, fără viză.