De ce apar gropi pe străzi reparate recent? „Acesta e ultimul stadiu de degradare a drumurilor”
Repararea drumurilor în lipsa proiectelor, finanțarea deficitară și efectuarea lucrărilor cu respectarea doar a unor cerințe minime sunt factorii care afectează calitatea drumurilor la nivel local și național, atenționează experții consultați de Ziarul de Gardă.
„La noi nu se atrage atenție la elaborarea proiectului. Și cum spunea tata, Dumnezeu să-l ierte, suntem scumpi la tărâțe și ieftini la făină. Un proiect costă un procent–două din costul integral. Dar noi, ori că ne grăbim, ori că ignorăm specialiștii în drumuri, și se face așa, pe «pribluite»(«dibuite», din rusă, n.r.)”, atenționează Andrei Cuculescu, fost director al Administrației de Stat a Drumurilor.
„Nu e prima roată pe care o schimb”
Duminică, 1 martie, strada Nicolae Testemițanu din capitală a fost închisă pentru circulație. Scopul – astuparea zecilor de gropi care au apărut după ninsorile și înghețurile din această iarnă. Asta deși strada a fost reabilitată în 2020, fiind reparate trotuarele și carosabilul cu 12,6 milioane de lei de către întreprinderea municipală „Exdrupo”.
Cu trei zile înainte de asta, pe 26 februarie, când ZdG a fost la fața locului, circulația pe strada Testemițanu era o încercare dificilă pentru șoferi. Pe unul l-am surprins reparând o roată spartă chiar pe strada respectivă. „Nu e prima roată pe care o schimb”, se plânge șoferul. „Superb”, ironizează tânărul, întrebat de starea drumului.
„Dezastru!” se indignează un pieton. „Eu înțeleg, condițiile naturale influențează, dar haideți să fim obiectivi, în țările civilizate, nemaivorbind de Japonia, dar de țările europene, apropiate, oricum asfaltul se menține după un ger de -20 de grade Celsius.”
„Sincer, circulația este acum foarte îngreunată din cauza acestor gropi. Mai înainte era ok, acum – nu prea. Traficul mereu a fost infernal aici, dar acum e și mai grav”, spune o tânără. Iar un alt tânăr, care își plimba copilul în cărucior, a observat că înainte de a fi reparată, strada nu era atât de deteriorată: „Nu cred că erau chiar așa de multe gropi.”
„Ele apar acolo pentru că a fost un defect ascuns”
„E trist să vezi așa ceva la un obiect care a fost dat în exploatare sau a fost renovat în 2020”, constată și Andrei Ababii, doctor inginer, conferențiar universitar. L-am rugat să ne însoțească pe strada Testemițanu înainte ca gropile să fie acoperite, pe 26 februarie, și să ne explice de ce acestea au apărut. Un factor îl reprezintă condițiile climaterice, mai exact, oscilațiile multiple ale temperaturilor într-o perioadă scurtă.„Dar, acestea produc daune mai mari atunci când deja strada este cu defecte”, a subliniat specialistul.
„Și-atunci, la trecerea asta peste zero grade, în defecte intră apa, are efectul penei, desprinde pelicula de pe piatră și se începe. Mai mult decât atât, dacă sunt fisuri, crăpături, ce mai este, apa pătrunde încolo și își face treaba ei. Nu a fost asigurată coeziunea între straturi. Vedeți că nu a avut legătură bună cu stratul de jos. Cred că era o denivelare care nu a fost tăiată, s-a pus deasupra, ca și dintele acela care nu a fost pregătit bine de dentist și sare plomba. Așa și aici. Și nu e numai într-un loc, vedeți că are efecte liniare. Înseamnă că sectorul acesta nu a fost executat din multe puncte de vedere. Aici poți să spui așa: sau asfaltul nu a fost bun, sau tehnologia nu a fost respectată, temperatura nu a fost, sau prea ars a fost, sau prea cald și nu a fost compactat. Aici factori sunt mulți”, spune expertul, analizând gropile și fisurile din asfalt.
În aparență, lucrările au fost efectuate cu respectarea unor standarde minime de calitate, consideră Andrei Ababii. „E la minimum, dar e admisibil. Și când toate minimele astea se întâlnesc, plus nu se respectă tehnologia, atunci avem ce avem. Parcă s-a făcut și parcă e în linia admisibilă, dar nu te-ai străduit să o faci așa ca să fie la optim sau la super.”
O altă observație a specialistului este faptul că nu s-au compactat bine straturile. „Și atunci, pot să fie oricât de bune materialele. Dar dacă ai compactat și pe o bază mai rea ai pus, atunci… Stratul inferior, vedeți că el e gol: nu-i prins unul de altul, nu-i coeziune între dânsele. Nu conlucrează straturile astea, ca nuca pe nicovală. Dacă ar fi pus și ar fi coeziune între dânsele, ele ar lucra concomitent, într-un ansamblu. Uitați-vă, crăpăturile acelea, acolo tot o să se distrugă”, atrage atenția expertul, arătând spre niște linii întunecate care taie asfaltul.
L-am întrebat cum apar gropile asemenea celor care arătau ca niște cratere și pe care automobilele se tot chinuiau să le ocolească. „Ele apar acolo pentru că a fost un defect ascuns”, spune Ababii, explicând că e vorba de un gol în stratul inferior – acesta nu a fost prelucrat în modul corespunzător și, cu timpul, începe să cedeze.
„La noi nu se atrage atenție la elaborarea proiectului”
Gropile în asfalt reprezintă ultimul stadiu în degradarea drumurilor, atenționează și un alt expert solicitat de ZdG, Andrei Cuculescu, fost director al Administrației de Stat a Drumurilor.
„Când apar gropi, acesta e ultimul stadiu de degradare a drumurilor. Dintâi apar crăpături, apar alte feluri de deformații, dar când apar gropi, acest drum se consideră că el gata, el a trecut toate stadiile de degradare și e în cea mai înaltă stadie de degradare. Și în acest caz, este necesară reparația capitală. Reparația capitală se face conform proiectului. La noi nu se atrage atenție la elaborarea proiectului. Și cum spunea tata, Dumnezeu să-l ierte, suntem scumpi la tărâțe și ieftini la făină. Un proiect costă un procent–două din costul integral. Dar noi, ori că ne grăbim, ori că ignorăm specialiștii în drumuri, și se face așa, pe «pribluite» («dibuite», din rusă, n.r.). Și asta nu doar pe drumurile din Chișinău. (…) Cârpitul – ăsta e ultimul stadiu. Când apare o groapă, două, asta e una. Dar când apare o groapă peste groapă, aceste sectoare necesită reparație capitală”, a subliniat Cuculescu.
„S-a schimbat doar stratul de uzură”
Sergiu Tomiță, directorul Întreprinderii municipale „Exdrupo”, cea care a efectuat lucrările de reparație a străzii Testemițanu în 2020, a ținut să precizeze că în 2020 ar fi fost făcute doar lucrări curente, nu capitale, pe acea stradă.
„S-a schimbat doar stratul de uzură. Adică nu s-a intervenit la fundație. Cu timpul, toate fisurile ies la suprafață. Acum, cum am avut noi ciclicitatea asta de îngheț-dezgheț, plus precipitații multiple, practic, a cedat în mare parte infrastructura rutieră”, s-a apărat Tomiță.
Primăria Chișinău, pe de altă parte, anunțase chiar în decembrie 2025, cu puțin timp înainte ca strada să se deterioreze, că pe strada Testemițanu, în 2020, a fost „reabilitat integral carosabilul”. În decembrie 2025, Primăria susținea că „strada nu a fost reparată capital niciodată de la darea în exploatare” și reitera că „a reabilitat carosabilul și trotuarele pe strada Nicolae Testemițanu pe tronsonul: str. Grenoble – Constantin Vârnav – str. Gheorghe Cașu”, dar nu menționa că reparația făcută nu a fost una capitală.
„Nu fac eu lucrările”, spunea la 23 februarie 2026 primarul capitalei, Ion Ceban, întrebat de gropile de pe Testemițanu. „Sunt termeni de garanție. Nu fac eu lucrările în acest sens. Nu le realizez, așa cum nu le realizez pe trotuare sau în spațiile publice, sau în subterane, sau în alte părți. Există agenți economici. Acolo unde termenul de garanție este încă în vigoare, efectuează agenții economici. Unde termenul de garanție este depășit, va efectua Primăria municipiului Chișinău din sursele bugetare”, a spus edilul.
„Nu poate fi considerată o reparație care o să dureze”
Primăria, mai exact o direcție a acesteia, este însă cea care selectează agenții economici care fac lucrările. Exdrupo a fost contractată direct, fără licitație, fiind întreprindere municipală, a spus pentru ZdG directorul întreprinderii, Sergiu Tomiță.
„Este contract direct pe care îl avem cu Direcția mobilitate urbană. În baza acestuia lucrăm. Toate lucrările executate de Exdrupo se fac în baza solicitărilor comandate de Direcția mobilitate urbană”, a precizat acesta.
Dar reparațiile de după înghețuri sunt făcute din banii publici municipali, pentru că termenul de garanție a fost de un an, a mai spus Tomiță.
Vasile Donica, directorul comercial al companiei „Vicoliv Grup”, care a acoperit gropile de pe strada Testemițanu, a spus că firma a fost contractată chiar înainte de începerea lucrărilor de către Direcția mobilitate urbană și că lucrările începute duminică, 1 martie, nu sunt finalizate în momentul discuției (luni, 3 martie). Totodată, intervențiile sunt de avarie și nu vor ține prea mult timp, a atras atenția acesta.
ZdG: Puteți să ne spuneți cât au costat lucrările pe care le-ați făcut pe Testemițanu?
V. Donica: Nu, deoarece încă nu sunt făcute totalurile. Lucrările nu au fost finisate și, respectiv, datele se află la persoanele responsabile. (…) Și reparația care se execută acum este o reparație de moment, cu asfalt rece. Deci, nu poate fi considerată o reparație care o să dureze și o să țină ani de zile. Este o reparație care să înlăture situația de avarie.
„Asta e aruncare de bani în vânt”
Specialistul în domeniul drumurilor Andrei Cuculescu, consultat de ZdG, susține că în condițiile temperaturilor de peste 5 grade Celsius, poate fi pus asfalt fierbinte.
„Dacă faci asfalt la rece, amestecătură, și se pune temporar, asta e aruncare de bani în vânt. Este asfalt rece, asfalt cald și asfalt fierbinte și sunt condiții tehnice pentru fiecare tip de asfalt. Și dacă el produce asfalt la rece, înseamnă că trebuie să-l producă conform condițiilor tehnice și el trebuie să servească. Nu că îl punem și îl scoatem înapoi. Dacă v-ați uita după calcule, nu e mai ieftin asfaltul fierbinte. Adică noi îl aruncăm în gropi, ca să-l scoatem pe urmă să-l aruncăm la gunoi”, este de părere specialistul.
„Între două reparații capitale este necesar de efectuat, undeva, două reparații medii. Reparația medie – asta e restabilirea stratului de uzură. La noi, drumurile, dacă sunt degradate, ele necesită reparație capitală. Un strat de asfalt care se pune pe o stradă asta e restabilirea stratului de uzură și nu este reparație capitală. Și dacă se face fără proiect, nu știi care e termenul de serviciu al stratului pe care l-a pus. Și la noi, de obicei, se obișnuiesc fără ca să elaboreze proiectul de reparație capitală, dar merg cu un strat, cu două straturi de asfalt. Dar drumurile, mai ales în condițiile Moldovei, au specificul lor, pentru că la noi relieful este deluros, pământurile sunt diferite și pe un sector scurt poate să fie o situație mai gravă decât pe celelalte sectoare”, mai atenționează expertul.
„Nu au fost executate lucrări de terasament și nici intervenții asupra stratului de bază al drumului”
Direcția Generală Mobilitate Urbană, solicitată de ZdG, susține că pe strada Nicolae Testemițanu, în anul 2020 a fost făcută „reparație curentă”. „Nu au fost executate lucrări de terasament și nici intervenții asupra stratului de bază al drumului. Degradarea actuală este influențată inclusiv de traficul intens și de condițiile meteo din sezonul rece, în special ciclurile repetate de îngheț–dezgheț”, se arată în răspuns. Potrivit Direcției, termenul de garanție este de până la 2 ani, iar termenul de exploatare a stratului de uzură, conform normativelor în vigoare, este de 5–6 ani.
„Totodată, lucrările de avarie efectuate în prezent au fost contractate de către Direcție prin procedura de negociere fără publicare, în baza solicitărilor Direcției de Poliție a mun. Chișinău și a Inspectoratului Național de Securitate Publică din cadrul IGP de înlăturare de urgență a degradărilor apărute pe carosabil”, se mai arată în răspunsul pentru ZdG.
„Trebuie de revenit la 80 % din accize la drumuri”
Situații similare cu cea de pe strada Testemițanu sunt pe mai multe drumuri din capitală reparate în ultimii ani. Totodată, există și drumuri naționale care au cedat după iarna trecută. Andrei Cuculescu spune că cea mai mare problemă a drumurilor din R. Moldova este cea legată de finanțare. El susține că este necesară alocarea în Fondul rutier a 80 la sută din accizele la benzină și motorină.
„Condiția principală: trebuie de revenit la 80 % din accize la drumuri. Și să nu umblăm noi să cerem, să ne ducem. Acum îți dau 100 de milioane și apoi îți mai dau încă 100 de milioane. Banii trebuie să vină singuri. Noi numai să cerem respectarea legii, să nu ia din acești bani. Până în 2014 au dat 80 % la drumuri, au început să se îmbunătățească drumurile. Pe urmă, Guvernul Filip a început că «nu-s bani», că «drumurile naționale sunt în stare normală», și în Legea bugetului au început să scrie «cu derogare de la Legea fondului rutier, la drumuri se dau în loc de 80 % – 40%». Și al doilea an, iarăși cu derogare și cu derogare.
Drumurile regionale, undeva 60 % sunt într-o stare rea și foarte rea. Drumurile naționale, undeva vreo 40 % sunt într-o stare rea. Drumurile pe care au fost efectuate reparații capitale și a fost o întreținere adecvată sunt în stare bună. Acolo unde deja a degradat total – facem ceva, dar lucrările trebuie să fie și preventive”, a menționat Cuculescu.
Și expertul în siguranța drumurilor Ilie Bricicaru pune accent pe întreținerea drumurilor și pe o finanțare suficientă.
„Dacă noi o să facem o mică analiză, o să vedem că resursele alocate pentru sectorul rutier sunt foarte mici, și atunci nu putem să pretindem, cel puțin eu vorbesc, de aici, din biroul ăsta. și în sensul ăsta este greu să pretinzi la o structură foarte calitativă.
Din raționamentul ăsta, eu nu o sa pot să vă dau, de exemplu, nu o să fie de acord probabil niciun coleg de-al meu care o să spună el lucrează necalitativ. El lucrează cu resursele pe care le are. Asta este marea problemă. Statul trebuie să învețe să aloce resursele necesare pentru infrastructură rutieră, fiindcă altfel noi o să avem probleme, cu infrastructură pe care o construim nouă. Nu poți să pretinzi să ai o infrastructură calitativă dacă nu întreții bine. Asta ca și sănătatea unui om: dacă nu ai grijă și nu investești – nu ai cum să ai sănătate”, a subliniat expertul.
În 2025, Fondul Rutier a avut mai întâi un buget de 1,8 miliarde de lei, apoi acesta a fost majorat la 2,5 miliarde de lei, din care au fost valorificate 96,7%. În 2026, resursele Fondului Rutier sunt de 1,8 miliarde de lei.
