Poveștile străinilor care au cucerit limba română în R. Moldova. „Limba este cheia pentru încredere și integrare, dar și un simbol de respect pentru țara care te primește”
Cynthia locuiește de 5 ani în R. Moldova și, cu ajutorul rețelelor sociale, a ajuns să fie cunoscută de sute de mii de moldoveni. Meiling a venit la Chișinău acum 9 ani, pentru că îi place aventura și a vrut să cunoască o cultură diferită. Luciano, născut în Italia, a lucrat timp de 6 ani la Delegația Uniunii Europene de la Chișinău. Wilfried a venit din Camerun în 2023, după ce a făcut un pariu cu tatăl său și a ajuns să se stabilească în R. Moldova. Rossi este un alt tânăr din Camerun stabilit în R. Moldova, ajuns un fenomen pe TikTok. Nadia e din Ucraina și e venită în Moldova de 2 ani. Joscha e originar din Germania, și, la fel, a venit în R. Moldova după 6 ani de trai în Ucraina.
Deși sunt din diferite colțuri ale lumii, au o pasiune comună – limba română, limba statului în care au ajuns să locuiască. Toți au ales să o învețe la scurt timp după ce s-au mutat cu traiul în R. Moldova.
„Aici am găsit liniște, aici am găsit fericire”
Elisoa Cynthia Refanaharivola are 32 de ani și vine din Madagascar, o țară cu totul diferită de R. Moldova, atât prin climă, cât și prin tradiții. Însă la mii de kilometri depărtare de casă, ea și-a găsit liniștea, fericirea și un nou început. A ajuns pentru prima dată în R. Moldova în octombrie 2019, într-o scurtă vizită de două săptămâni cu fostul său partener. Câteva luni mai târziu, în februarie 2020, chiar înainte de pandemie, a luat decizia de a se stabili definitiv în R. Moldova. Acum este o creatoare de conținut bine cunoscută de publicul din R. Moldova și România.

Încă fiind în Madagascar, Cynthia știa că româna este limbă de stat în R. Moldova și a decis că, odată venită în țara noastră, o va învăța. „De fapt, ideea de a te muta într-o altă țară este de a te integra, și fără limbă asta este imposibil”, consideră Cynthia. La doar trei zile după ce a ajuns la Chișinău, a găsit o profesoară și a început cursurile. Două lecții pe săptămână, câte o oră și jumătate, timp de trei luni intense. „Era greu, dar nu imposibil”, spune ea. Cynthia zice că decizia de a învăța limba română nu i s-a părut un lucru care trebuie lăudat sau un succes. „Eu am decis să învăț limba română din considerentul că peste tot e scris că aceasta e limba de stat… de aceea am învățat, e ceva normal.”
La început, a crezut că vorbirea limbii franceze va fi un avantaj, însă s-a dovedit a fi mai degrabă un obstacol. „Câteodată eu gândesc în franceză, dar modul de a construi gândurile este total diferit de limba română”, povestește Cynthia. Un alt obstacol au fost rusismele din vorbirea zilnică. Treptat, prin exercițiu și multă comunicare, a ajuns să înțeleagă aproape tot și chiar să prindă câteva expresii din acest dialect.
Primul cuvânt pe care l-a învățat a fost „sosire”, văzut, desigur, pe panoul de la aeroport. Apoi au urmat formulele simple de salut: „bună ziua”, „mulțumesc”, „la revedere”. Spune că i-a fost mai complicat să învețe cuvintele cu litera „ă”. „De exemplu, păr, și eu zic mereu perul meu, perul meu și oamenii nu înțeleg.” La început, Cynthia recunoaște că avea complexe, dar după, reflectând asupra faptului că știe cinci limbi, a înțeles că nu poate fi totul perfect. Dincolo de dificultăți, limba română i-a adus și cuvinte preferate. „Îmi place mult cuvântul «păpușică»”, spune ea.
„Am învățat limba română ca un copil”
Pentru a progresa, Cynthia a folosit fiecare resursă posibilă: conversațiile cu oamenii, filmele pentru copii de pe Minimax, colegii de muncă și prietenii. „Am învățat limba română ca un copil”, zice ea, convinsă că cheia învățării a fost practica zilnică și deschiderea către oameni noi. Fiind o fire comunicativă și prietenoasă, integrarea în societate nu a fost grea. „Eu vin mereu cu intenția bună la oameni – de a descoperi, de a întreba, de a mă interesa, așa că eu nu am întâlnit ceva probleme în integrarea mea. Totul a fost foarte firesc.”

Totuși, adaptarea a venit și cu unele surprize culturale. Una dintre acestea a fost legată de ritualurile de înmormântare, iar alta – de cantitatea mare de mâncare pregătită la evenimente. „Am fost la teatru, am privit teatru despre 1946, eu am înțeles că era foarte greu și acum deja eu înțeleg de ce oamenii fac așa de multă mâncare”, spune ea. În schimb, ospitalitatea moldovenească a cucerit-o imediat. A preluat din obiceiul local de a fi o gazdă bună și de a primi oamenii cu masă plină și inimă deschisă.
Astăzi, după 5 ani de la sosire, Cynthia simte Moldova ca fiind casa ei. „Aici am găsit liniște, aici am găsit fericire. Îmi plac oamenii”, spune ea. Iar dovada integrării este chiar modul în care vorbește limba română.
„Am dorit să vin într-o țară care nu e cunoscută de multă lume”
Meiling Yao are 31 de ani și vine din China. A ajuns pentru prima dată în R. Moldova în 2016, atrasă de un amestec de curiozitate, aventură și pasiune pentru vin. „În China, puțini oameni cunosc despre Moldova. Eu sunt om căruia îi place aventura și am dorit să vin într-o țară care nu e cunoscută de multă lume”, spune ea. Spune că dacă încerci să cauți în limba chineză informații despre R. Moldova, nu vei găsi foarte multe, iar asta a făcut-o și mai curioasă și interesată să emigreze aici. Venind în R. Moldova, Meiling a făcut și un masterat în fizică la Universitatea de Stat din Moldova, iar după, un doctorat în enologie (știință în domeniul vinificației) și acum activează ca cercetătoare în domeniu. S-a stabilit în Moldova împreună cu soțul ei, care la fel e din China, și construiesc împreună o familie aici.

La scurt timp după ce s-a stabilit la Chișinău, Meiling a început cursuri de limbă română, care au durat 8 luni. Spune că lecțiile însă nu corespundeau nevoilor ei reale, încât erau foarte simple, or, în cadrul studiilor în domeniul fizicii și vinificației, avea nevoie de un vocabular mult mai complex, fiind necesare vizite dese în sate și la vinării. „Eu nu am un talent în a învăța limbi, dar trebuie, pentru că sunt puțini oameni chinezi și nu prea am șansa de a vorbi limba mea. Trebuia să vorbesc limba română în fiecare zi cu diferiți oameni”, povestește ea. De asemenea, Meiling spune că cea mai mare problemă este gramatica. „În limba chineză nu avem conjugări, e foarte ușor gramatic, dar aici e foarte greu să învăț româna, pentru că gândesc mai mult.”
„Oamenii sunt foarte prietenoși când eu vorbesc în limba română nu prea corect”
Primele cuvinte învățate au fost „bună” și „bună ziua”, dar nici aici nu a fost ușor. „Accentul pentru mine e mai complex. La prima lecție de limbă română spuneam «bună ziua», dar oamenii credeau că spun ceva în chineză sau japoneză, pentru că accentul sună japonez”, spune Meiling. Cu timpul însă, a înțeles că limba nu e doar un instrument de comunicare, dar e despre modul de gândire. Astfel, învățând limba, i-a fost mai ușor și să se integreze în societate.
La început, a învățat cu ajutorul unor manuale în limba chineză, dar pentru că sunt foarte puține, a împrumutat cărți de la studenți care învață la facultatea de limbă română. Totuși, Meiling crede că cea mai importantă resursă este comunicarea zilnică. „Am fost un om foarte închis și nu prea îmi plăcea să vorbesc cu oamenii, pentru că îmi făceam griji că fac greșeli, dar acum cred că este ceva foarte curajos. Oamenii sunt foarte prietenoși când eu vorbesc în limba română nu prea corect. Ei spun «nu e nimic, practică mai mult».”

„Sarmale” și „Nina”, numele fiicei sale, sunt printre cuvintele preferate ale ei în limba română, care au făcut legătura cu R. Moldova și mai puternică. Un alt eveniment important din viața ei a fost nunta, căreia, chiar dacă a avut loc în China, Meiling nu a ezitat să-i adauge un element moldovenesc foarte important, așa că a luat o pereche de nași din Moldova, ceva ce tradițional nu întâlnești în cultura chineză. Deși Moldova și China par foarte diferite, Meiling a descoperit asemănări surprinzătoare. „Eu cred că oamenii din China și Moldova au multe lucruri în comun, de exemplu, oamenii sunt foarte prietenoși și relația dintre oameni este mult mai apropiată”, explică ea.
Astăzi, Meiling continuă să fie implicată în domeniul vinificației și consideră vinul din R. Moldova „extraordinar”.
„Limba este cheia pentru încredere și integrare, dar și un simbol de respect pentru țara care te primește”
Luciano Scambiato Licciardi a venit în R. Moldova acum 6 ani din Italia pentru muncă în cadrul Delegației Uniunii Europene la Chișinău. Spune că încă de la început și-a dorit să comunice direct cu oamenii și asta a însemnat mai mult decât limba engleză. „Am vrut să înțeleg cultura din Moldova. Iar limba este cheia pentru încredere și integrare, dar și un simbol de respect pentru țara care te primește”, povestește el.
Fiind originar din Italia, Luciano a descoperit câteva diferențe între română și limba sa maternă, fapt care a făcut procesul de învățare mai complicat. „Este un pic greu, pentru că, de exemplu, în italiană nu avem declinări cum aveți în limba română”, spune el. Primele cuvinte pe care le-a învățat au fost „bună ziua” și „mulțumesc”, simple formule de politețe, dar care i-au prins bine și păreau destule o perioadă.

Însă mai târziu, a apelat la o profesoară dedicată, care l-a ghidat. O altă resursă au fost videourile de pe YouTube și alte platforme. Trăind mai mult timp în R. Moldova și lucrând aproape cu instituțiile statului, Luciano a decis că e important să fie informat despre situația din țară și din acest motiv a început să urmărească știrile, astfel a reușit să progreseze în învățarea limbii române.
Cu timpul, limba română a devenit mai mult decât un instrument de comunicare, iar unele fraze au început să aibă un impact emoțional puternic. „De exemplu, «împreună suntem mai puternici» și «Moldova este o țară mică cu inimă mare» – acestea mi-au rămas în suflet”, relatează Luciano.
„Mă simt și eu deja moldovean”
Ca orice străin care învață limba română, Luciano s-a confruntat cu provocări de pronunție. Litera „î” a fost una dintre cele mai dificile pentru el, pentru că nu există în italiană. Cu toate acestea, a găsit cuvinte care l-au cucerit. „Un cuvânt foarte frumos pentru mine este «inima», pentru că reprezintă sufletul oamenilor, sufletul Moldovei pentru mine și este aproape de inima mea.” A reușit să ne recite și o strofă din imnul R. Moldova, fapt care a însemnat mult pentru el.
Luciano zice că interacțiunea cu moldovenii a fost foarte plăcută. A găsit mereu încurajare și apreciere atunci când încerca să vorbească româna, chiar dacă nu o vorbea perfect. „Oamenii m-au respectat pentru că vorbeam limba lor. Un moment special pentru mine a fost atunci când am participat la recepția dedicată Zilei Europei și am prezentat în limba română.”

Luciano își ia la revedere de la R. Moldova la sfârșitul lunii august, pentru că urmează să muncească deja într-o altă țară. Privind în urmă, el recunoaște că perioada petrecută în R. Moldova a coincis cu una dintre cele mai dificile etape din istoria țării. A venit în 2019 și a muncit aici în timpul pandemiei de COVID-19, al izbucnirii războiului Rusiei împotriva Ucrainei și al valului de refugiați, dar și al pașilor Moldovei spre integrarea europeană. Acum realizează că toate aceste momente le-a petrecut aici, alături de cetățenii R. Moldova. „Mă simt și eu deja moldovean și în această perioadă am multe emoții”, ne-a mărturisit Luciano.
„Când tu vrei să te adaptezi, tu trebuie să înveți limba de stat”
Wilfried Kochere a venit în R. Moldova în 2023, fără să știe prea multe despre țară și fără să cunoască limba. Originar din Camerun, el a acceptat o provocare personală după un pariu făcut cu tatăl său: să își construiască o viață nouă într-o țară din Europa de Est, acolo unde nici franceza și nici engleza nu îl puteau ajuta prea mult. „Am zis că trebuie să fac ceva bun în cinci ani”, povestește el. Astăzi, Wilfried are două locuri de muncă: este expeditor la o companie italiană și, în același timp, cameraman la o televiziune locală, dar și freelancer.
Pentru că în Camerun a studiat cinematografie, a decis aici, în R. Moldova, să-și înceapă studiile la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, specialitatea producție multimedia. În aprilie 2023, Wilfried s-a înscris și la cursurile de limba română organizate de Universitatea de Stat din Moldova. Dar, nu s-a limitat doar la orele din sălile universității. El a utilizat diferite aplicații online, manuale, dar și cel mai practic exercițiu: discuțiile cu oameni din stradă.

După doar patru luni, reușea deja să vorbească și să se descurce în conversațiile de zi cu zi. „Dacă vrei să lucrezi, trebuie să vorbești limba română”. Wilfried spune că limba franceză, pe care o vorbește, l-a ajutat, însă oricum, anumite litere i-au dat bătăi de cap. „Eu am câteva greșeli cu limba, cu R, Ț, Ș. Este un pic dificil pentru mine de pronunțat.” La început a învățat întrebări simple pe care le utiliza de câte ori avea ocazia, precum „Cât costă?”, „Unde vă duceți?” sau „Ce mai faceți?”. Pe parcursul învățării limbii, Wilfried și-a descoperit propriile expresii preferate. Dacă „ține minte” rămâne pentru el o formulă greu de înțeles logic, „de-atâta” a devenit cuvântul său favorit în română.
El consideră că învățarea limbii statului în care locuiești este foarte importantă pentru integrare. „Când tu vrei să te adaptezi, tu trebuie să înveți limba de stat, pentru că, cu limba de stat tu te poți descurca singur. Te duci la spital, sau la emigrație sau la poliție și vorbești mai liniștit cu ei, și nu folosești traducător sau cineva, și iese mai ieftin că vorbești tu singur”.
Totuși, adaptarea nu a fost mereu ușoară pentru că „aici, în Moldova, sunt persoane mai închise și mai deschise”. La fel, Wilfried a descoperit mai multe diferențe culturale între Camerun și Moldova. Începând cu tradițiile de nuntă, până la tipurile de mâncare. „Noi nu mâncăm piele de porc, noi mâncăm piele de vită, dar voi aici nu mâncați piele de vită. E diferit”, compară el.
„Să înveți o limbă este un proces”
Pe străzile Chișinăului îl poți și întâlni pe Joscha, un neamț, care a ales R. Moldova drept noua sa casă. Deși prima vizită aici a fost în 2015, a ajuns să se stabilească definitiv în 2024. Joscha este expert în relații internaționale. El a lucrat 6 ani în Ucraina, unde a și locuit între 2018 și 2024. Experiența dintr-o țară aflată în plin război i-a schimbat radical viața. „Un motiv (pentru care a venit în R. Moldova, n.r.) a fost războiul în Ucraina. Într-un oraș unde este război, în fiecare zi este posibilitatea că va fi un atac cu rachete”. Totuși, Joscha savurează R. Moldova și nu are în plan să plece. „Îmi era interesantă Moldova, pentru că este o țară interesantă și acum este și perioada interesantă. Acum este vară și este foarte bine aici”, spune el.

Joscha povestește că îi plac peisajele și liniștea de aici, dar știe că adevărata înțelegere a unei țări vine prin contact direct cu oamenii și cultura. Astfel, Joscha a luat decizia de a învăța limba română. La început a folosit aplicații pe telefon, însă și-a dat seama rapid că are nevoie de lecții. Din acest motiv, din iunie, studiază la Casa Limbii Române, unde își exersează conversațiile zilnice. „Bună ziua” și „mulțumesc” au fost primele cuvinte pe care le-a învățat, însă cea mai utilizată frază este „o cafea, vă rog”.
Având deja o bază în franceză, a descoperit asemănări gramaticale care l-au ajutat. Totuși, recunoaște că procesul cere multă răbdare. „Eu am învățat și rusă, și ucraineană. Să înveți o limbă în general este un proces, dar eu am motivație”. Joscha a vorbit și despre interacțiunea sa cu oamenii din R. Moldova. „M-au încurajat, aici oamenii sunt foarte curioși când aud că eu vorbesc limba țării. Acum, când eu vorbesc în limba română, toți mă întreabă, «De unde sunt?» «De ce învăț româna?», și îmi este plăcut. Acum eu vreau să încep să învăț mai mult, pentru a vorbi mai bine”.
Un detaliu cultural l-a surprins plăcut, și anume dansul tradițional. „A fost surpriză că la fiecare festival oamenii dansează hora și nu doar la un festival tradițional, dar la fiecare festival”.

„A fost ușoară pentru mine. În șase luni am învățat limba română”
Rossi este originar din Camerun, țară din Africa Centrală, și a ajuns în R. Moldova pe 26 ianuarie 2023. „Când am venit, am rămas în Moldova, nu m-am dus nicăieri”, spune el, subliniind că decizia de a ajunge aici nu i-a aparținut lui, ci surorii sale. În decembrie 2022, în Camerun au izbucnit proteste studențești, iar sora i-a sugerat să plece rapid din țară pentru a-și continua studiile în siguranță. „Direct a ales Moldova, pentru că a văzut pe telefon că cineva a vorbit despre Moldova și a zis «hai du-te în Moldova»”, își amintește el.
Rossi a devenit cunoscut în mediul online din R. Moldova după ce și-a creat un cont de TikTok, unde are peste 50 de mii de urmăritori. Este un spațiu în care se simte liber și unde, vorbind limba română, a reușit să strângă o comunitate de oameni cărora le povestește cu umor, experiențele sale din R. Moldova și cum descoperă cultura împreună cu familia pe care a construit-o aici.

Rossi a început să studieze singur limba română la câteva luni după ce a ajuns în țara noastră, cu ajutorul internetului. „Când am venit în Moldova, am văzut că aici se vorbea limba rusă și limba română. Mi-au zis că limba română este limba de stat. Atunci am început să învăț limba română, pentru că vreau să știu mai mult limba și nu vreau cineva să vorbească alături de mine și să nu înțeleg”, explică el. A încercat și cursuri cu o profesoară, dar costurile ridicate l-au obligat să renunțe. „Am dat prima plată, am început să învăț conjugări, dar după asta am părăsit. Nu am putut. M-am dus acasă și am început pe internet.”
Rossi a înțeles că vorbirea zilnică cu oamenii din jur este cea mai eficientă metodă de a ține minte cuvintele pe care le învață. El recunoaște, cu umor, că primele expresii învățate au fost „prostii”. „Unde am fost cu prietenii mei, erau prostii. Asta sunt primele cuvinte pe care un străin le învață”. Abia apoi au urmat formulele de salut. „Bună ziua, bună seara, noapte bună”.
Pentru el, româna a fost mai accesibilă, deoarece limba oficială a Camerunului este franceza. „Româna e aproape de franceză. A fost ușoară pentru mine. În șase luni am învățat limba română”. Cuvântul său preferat în română este „nu știu”, iar dintre expresii, apreciază proverbul «Nu există pădure fără uscături», pe care îl consideră o lecție de viață și l-a ajutat să treacă peste momentele mai grele, inclusiv atunci când a fost discriminat.

Pentru Rossi, R. Moldova a devenit locul unde a descoperit o comunitate. „În toate țările sunt oameni răi și oameni buni. Dar, în general, eu am fost alături de oameni buni, cu oameni buni mergi mai departe”, spune el. Construind o familie în R. Moldova, a reușit să afle mai multe despre cultura moldovenilor, iar mâncarea a fost o surpriză plăcută pentru el.
După 2 ani în R. Moldova, Rossi va merge curând acasă, în Camerun, pentru o vizită. Visul său este să ducă mai mulți moldoveni în Camerun, pentru a le oferi aceeași oportunitate de a studia o nouă cultură.
„Cuvinte precum «doamnă» îți taie respirația”
Nadejda a venit din Odesa, Ucraina, în R. Moldova, în 2023. Războiul a forțat-o să-și părăsească casa. Alegerea a fost firească pentru ea, pentru că soțul ei este moldovean și s-a întors acasă, iar ea a decis să-și continue viața alături de el. „Eu am venit aici acum 2 ani. Și am decis să mă stabilesc aici acum 1 an”, spune ea.
A început cursurile de limba română în urmă cu doar două luni, dar deja a descoperit bucuria de a putea răspunde oamenilor în limba română. „Prima dată când m-am simțit fericită a fost atunci când cineva m-a întrebat unde este un magazin și eu am reușit să răspund. A fost un moment foarte important pentru mine. Oamenii de aici sunt foarte buni și eu vreau să fac parte din această comunitate”, povestește Nadejda.

Tănăra recunoaște că îi este foarte greu să învețe limba română, însă se declară îndrăgostită de frumusețea ei. O descrie ca fiind plină de pasiune, concretă și aproape de spaniolă. „Pentru mine este greu, pentru că româna face parte din alt grup de limbi. Dar îmi place. Cuvinte precum «doamnă» îți taie respirația, au o frumusețe aparte, la nivel de emoție”, relatează ea.
Ajutată de Svetlana, profesoara ei, Nadia, cum îi spun apropiații, învață expresii utile pentru viața de zi cu zi: „Bună ziua”, „La revedere”, dar și fraze care îi dau curaj să poarte conversații. Nadejda își dorește să muncească și să comunice cu oamenii, să se simtă parte din societatea în care trăiește. „Integrarea e un lucru foarte important. Mă simt mult mai bine când înțeleg și pot să răspund. Eu vreau să lucrez și vreau să vorbesc cu oamenii”. Chiar dacă gramatica și alte lucruri îi dau bătăi de cap, ea nu renunță. „E ca în engleză, mai întâi dai de acest obstacol, lupți cu el și după deja va fi mai ușor.”
Nadejda cunoaște și apreciază mai mulți artiști moldoveni. „Dan Bălan este foarte super, talentat, iubit și în Ucraina, și în Moldova”. Totodată, își amintește cu drag de Sofia Rotaru și de „Valsul” lui Eugen Doga, pe care îl știe din copilărie.
De la sosirea în R. Moldova, experiența Nadejdei a fost una pozitivă. „Moldovenii sunt foarte ospitalieri, cu mine mereu oamenii au fost înțelegători și niciodată nu am auzit în adresa mea ceva urât. Mereu am fost ajutată de când sunt aici”, conchide ea.

31 august, Ziua Limbii Române
Ziua Limbii Române se sărbătorește în fiecare an la data de 31 august, în R. Moldova începând cu anul 1990, iar în România – din anul 2013. La 27 august 1989, la Chișinău a avut loc o Mare Adunare Națională, la care au participat aproximativ 750 de mii de oameni, circa o șesime din populația de atunci a Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești.
În cadrul Adunării s-a cerut declararea limbii române drept limbă de stat în RSSM, precum și trecerea la grafia latină. Sub impulsul Marii Adunări Naționale din 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSSM a votat la 31 august 1989 legea prin care limba română a devenit limbă oficială pe teritoriul Republicii, precum și legea care prevedea revenirea la alfabetul latin. În 1990, ziua de 31 august a fost declarată sărbătoare națională în Republica Moldova. Inițial, sărbătoarea s-a numit „Limba noastră cea română”, iar în 1994, denumirea sărbătorii a fost schimbată în „Limba noastră”.
Printr-o hotărâre din anul 2013, Curtea Constituțională a constatat că denumirea de „română” a limbii de stat în Declarația de Independență a R. Moldova prevalează asupra celei de „moldovenească” din articolul 13 al Constituției. În 2023, Parlamentul a modificat legislația, iar sintagma „limba română” a înlocuit sintagma „limba moldovenească” în toate legile din R. Moldova. Au fost înlocuite și sintagmele „limba oficială”, „limba de stat” și „limba maternă”. Documentul a fost elaborat de un grup de deputați ai fracțiunii Partidului Acțiune și Solidaritate. Totodată, Sărbătoarea Națională „Limba noastră”, așa cum era denumită anterior, după 1994, a fost numită „Limba română”.