Olesea Tudosan, profesoara care luptă pentru recunoașterea limbii române în sistemul educațional din Marea Britanie: „Limba română este o părticică din sufletul comunității noastre”
Stabilită de nouă ani în Marea Britanie, Olesea Tudosan nu și-a abandonat vocația de dascăl și dragostea de limba română. Astăzi, pe lângă activitatea sa didactică, se implică într-o campanie care ar putea schimba parcursul educațional al copiilor vorbitori de limbă română din Regatul Unit: introducerea limbii române în sistemul Certificatului General de Învățământ Secundar, echivalentul examenelor de absolvire a gimnaziului din R. Moldova. Și nu este vorba doar despre un examen, ci despre identitate, apartenență și dreptul unei comunități de a-și păstra rădăcinile.
În urmă cu nouă ani, Olesea a plecat din R. Moldova, deși decizia de a începe o viață nouă departe de casă nu a fost deloc ușoară. A ajuns în Marea Britanie cu o pregătire solidă în domeniul educației și cu o experiență profesională dedicată copiilor. Absolventă a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, licențiată în Științe ale Educației, cu studii de filologie și un masterat în didactica învățământului primar, a ales să-și continue drumul profesional departe de casă.
A trecut printr-o perioadă de reprofilare, a explorat și alte domenii, dar a revenit acolo unde simțea că îi este locul: în educație. Astăzi predă engleza copiilor care o studiază ca limbă secundară, o experiență care i-a oferit și o perspectivă mai profundă asupra bilingvismului și a felului în care copiii își construiesc identitatea între două patrii.
„Îmi găsesc liniștea doar printre sufletele mici și nevinovate, în ochii lor plini de curiozitate și în inimile pline de dorințe și visuri”, spune Olesea.
Legătura sa cu educația nu se oprește doar la sala de clasă. În comunitatea românească din Regatul Unit, ea a găsit și alt motiv de implicare: păstrarea limbii materne și obținerea recunoașterii oficiale a acesteia în sistemul educațional britanic.
Un examen – mai mult decât o diplomă
În Marea Britanie, elevii susțin la vârsta de 16 ani examenele GCSE – General Certificate of Secondary Education (Certificatul General de Învățământ Secundar), care marchează încheierea unei etape importante a învățământului secundar. Sistemul admite examinarea elevilor în mai multe limbi ale comunităților etnice: poloneză, bengaleză, urdu sau punjabi.

Limba română, deși este vorbită de o comunitate numeroasă, nu beneficiază în prezent de aceeași posibilitate, iar această situație reprezintă o problemă pentru familiile care doresc ca limba maternă a copiilor să fie recunoscută și în afara casei.
Olesea Tudosan s-a alăturat campaniei pentru introducerea limbii române în sistemul GCSE, fiind convinsă că inițiativa ar putea aduce beneficii tinerilor. Un astfel de examen le-ar permite să-și certifice oficial cunoștințele la română, iar calificarea obținută le-ar fi utilă și în cazul în care ar dori să-și continue studiile în România sau în R. Moldova.
Pentru Olesea, româna nu este doar un mijloc de comunicare, ci o parte din legătura spirituală pe care oamenii plecați de acasă o păstrează cu baștina. „Limba română pentru comunitatea din Marea Britanie este o parte din sufletul lor, un dor nestins, dar mângâiat atunci când ne adunăm la diverse evenimente și vorbim, cântăm, plângem românește.”
Într-o societate în care bilingvismul este încurajat, păstrarea limbii materne devine și mai importantă. Profesorii britanici îi îndeamnă adesea pe părinții din familiile bilingve să vorbească limba lor acasă tocmai pentru că mediul în care copiii sunt expuși la engleză este mult mai extins decât cel în care pot exersa limba familiei.
Un GCSE în limba română ar transmite copiilor un mesaj important: limba pe care o vorbesc acasă are valoare și merită să fie recunoscută.
Copiii – ambasadori ai limbii române
Campania de promovare a examenului GCSE în limba română a început să adune susținători și să ajungă la tot mai mulți membri ai comunității. Inițiativa beneficiază și de sprijinul statului, care a alocat 70 de mii de lire sterline pentru dezvoltarea și promovarea proiectului.
Unul dintre momentele care au ilustrat cel mai bine rostul acestei campanii a avut loc la 6 noiembrie, în orașul Leeds. La eveniment, doi elevi, cetățeni ai R. Moldova, au reprezentat țara de origine prin muzică și poezie. Loredana Zelenco a interpretat două cântece, dintre care unul în română – „Cât trăim pe acest pământ”, iar Damian Zelenco a recitat poezia „În limba ta”, de Grigore Vieru.
Pentru Olesea, asemenea momente demonstrează că identitatea poate fi păstrată și exprimată chiar și atunci când copilăria este trăită la mii de kilometri de țara părinților.
Copiii au nevoie de ambianțe în care să-și folosească limba, să o învețe, să o vorbească fără rețineri și să înțeleagă că aceasta e parte din povestea lor. Olesea ar dori ca și autoritățile de la Chișinău să se implice în campanie. În opinia sa, e nevoie de voință politică și de o susținere instituțională, care să transforme eforturile oamenilor într-un proiect durabil.
O comunitate care construiește punți între două țări
Potrivit datelor publice, în Marea Britanie locuiesc peste 100 de mii de cetățeni ai R. Moldova și peste un milion de cetățeni ai României. Este o comunitate numeroasă, diversă, ai cărei membri au reușit să construiască legături economice, sociale și culturale între țările de origine și societatea britanică.
Olesea vede diaspora ca fiind o punte între R. Moldova și Regatul Unit. Prin afacerile pe care le dezvoltă, prin serviciile pe care le oferă, prin evenimentele culturale și prin promovarea tradițiilor, oamenii plecați contribuie la imaginea țării și la apropierea acesteia de spațiul european.
Există și o componentă economică importantă. Produsele moldovenești au început să ajungă pe piața britanică, iar în unele magazine pot fi găsite vinuri și fructe cultivate în R. Moldova. Este un început care, consideră Olesea, ar putea fi valorificat și mai bine.
Ea și-ar dori un schimb economic mai intens și o promovare mai consistentă a producătorilor din R. Moldova peste hotare, iar diaspora ar putea avea un rol esențial în acest proces, atât prin relațiile pe care le construiește, cât și prin cunoașterea pieței britanice. Cât despre relația dintre stat și cetățenii plecați peste hotare, Olesea spune că aceștia ar trebui să beneficieze de mai multă atenție.
„De obicei, cei din diasporă se simt izolați, fiind importanți doar în preajma alegerilor, atunci când autoritățile au nevoie de ei”, spune Olesea.
Lipsa suportului este vizibilă și în cazul proiectelor culturale și educaționale inițiate de comunitate. Atunci când sunt planificate activități pentru copii, cheltuielile sunt acoperite, de cele mai multe ori, din contribuțiile participanților. Uneori, organizatorii ajung să plătească personal pentru ca evenimentele să aibă loc.
Olesea consideră că ambasadele și consulatele ar trebui să dispună de resurse pentru promovarea țării și susținerea inițiativelor diasporei. Nu este suficient ca oamenii să fie încurajați să păstreze legătura cu R. Moldova. Ei au nevoie și de instituții care să le fie alături. „E dificil să construiești ceva durabil fără susținere”, observă ea.
Dorul de casă și lucrurile care ar putea fi schimbate
Deși locuiește de aproape un deceniu în Marea Britanie, Olesea nu privește R. Moldova ca pe un capitol încheiat. Revine acasă, păstrează legătura cu oamenii și urmărește evoluțiile. Ea spune că viața sa profesională nu este fundamental diferită acasă și în afară. Oriunde s-ar afla, alege să facă ceea ce știe mai bine: să lucreze cu copiii.
Ceea ce îi lipsește mai mult din R. Moldova nu ține neapărat de locuri sau lucruri materiale. Ar vrea să vadă mai multă bunătate în comportamentul oamenilor, mai multă răbdare și politețe, mai multe zâmbete pe chipurile celor pe care îi întâlnește pe stradă.
„Să zâmbești, să fii mai bun – nu costă nimic, dar spune multe despre noi ca popor”, crede ea.
Dorința de schimbare se reflectă și în felul în care privește viitorul R. Moldova. Potrivit Olesei, domeniul care are nevoie cel mai mult de reforme este cel al educației, pentru că e cel mai important pentru dezvoltarea țării.
În opinia sa, sistemul educațional ar trebui să fie mai bine conectat la realitățile vieții și la necesitățile pieței muncii. Există prea mulți tineri care finalizează studiile fără să-și găsească ulterior un loc de muncă în domeniul pentru care sunt pregătiți, în timp ce economia duce lipsă de meșteri calificați și de specialiști în sfere vocaționale.
Interlocutoarea crede că orientarea profesională ar trebui să înceapă încă din clasele mici. Nu toți copiii au aceleași aptitudini și înclinații, iar școala ar trebui să le ofere tuturor posibilitatea de a-și descoperi talentele și de a le transforma în competențe.
Cei care excelează la disciplinele academice trebuie încurajați să-și continue studiile, dar și copiii cu aptitudini practice au nevoie de un parcurs educațional care le-ar permite să devină specialiști bine pregătiți. O reformă autentică ar trebui să țină cont de această diversitate și să ofere mai mult spațiu pregătirii profesionale și orientării vocaționale.