Oameni De la Tomai la Padova – în căutarea remediilor inexistente de tratament al unor maladii incurabile
În ultimele săptămâni, presa italiană a relatat despre succesele înregistrate de un grup de cercetători de la Universitatea din Padova, printre care și Tatiana Varaniță, originară din satul Tomai, Leova, R. Moldova.
Cercetările desfășurate în cadrul Departamentului de Biologie al acestei universități deschid calea către identificarea unui tratament eficient pentru pacienții cu scleroză multiplă (SM), o boală complexă autoimună în care sistemul imunitar atacă țesuturile și celulele sistemului nervos central. SM afectează peste 2,5 milioane de persoane la nivel mondial și poate apărea la oricine, deși femeile sunt mai frecvent afectate decât bărbații. Boala se manifestă preponderent la persoanele cu vârste între 20 și 40 de ani, dar poate apărea și la copii sau vârstnici. Fiind o afecțiune neurologică progresivă, SM nu are încă un tratament definitiv, iar comunitatea medicală și pacienții așteaptă cu speranță terapii eficiente care să le reducă suferința. „Descoperirea noastră oferă speranța unor terapii țintite, care ar putea transforma în bine viața pacienților cu SM”, spune cercetătoarea Tatiana Varaniță.
De baștină este din satul Tomai, raionul Leova, iar de 20 de ani, împreună cu familia, s-a stabilit în Italia. Este absolventă a Facultății de Biologie și Chimie a Universității de Stat din Tiraspol cu sediul la Chișinău. „Am visat inițial să devin medic, însă pe atunci nu am avut curajul să aplic la Universitatea de Medicină. De fapt, acum nu mai regret, pentru că ceea ce fac este, într-un fel, mai mult decât medicină”, spune Tatiana Varaniță. Când a ajuns în Italia, și-a continuat formarea profesională, urmând studii de doctorat în domeniul științelor biologice și al biotehnologiilor la Universitatea din Padova. În prezent, este implicată în proiecte de cercetare în cadrul Departamentului de Biologie al Universității din Padova. Este autoare și coautoare a peste 20 de publicații științifice.
Între orele pe care le are la Universitatea din Padova, printre cercetările din cadrul Departamentului Biologie, printre activitățile casnice, am reușit să discutăm cu Tatiana despre cercetarea care a încurajat lumea medicală, dar mai ales persoanele afectate de SM.
— Tatiana, ce progrese medicale pot urma după aceste cercetări?
— Studiul nostru a fost realizat în colaborare cu Spitalul din Padova și cu centre de cercetare din Germania și Statele Unite. Datorită acestei colaborări, am identificat o nouă posibilă strategie care ar putea deschide calea către terapii inovatoare pentru SM. În această cercetare am fost ghidați de profesoara Ildiko Szabo. De altfel, într-un studiu anterior a fost elaborat un medicament care blochează un canal mitocondrial de potasiu. Acest canal se găsește în cantități mai mari în anumite celule ale sistemului imunitar care, când devin hiperactive, atacă nervii și contribuie la apariția și evoluția sclerozei multiple. Ideea noastră a fost că dacă blocăm acest canal și în cazul pacienților cu SM, ar putea apărea beneficii. Și așa a fost. În probele de sânge ale pacienților cu SM, medicamentul nostru a acționat doar asupra celulelor imunitare implicate în boală, fără a afecta celulele sănătoase. La șoarecii bolnavi de SM tratamentul a redus problemele neurologice și deteriorarea nervilor, fără efecte toxice și fără să slăbească sistemul imunitar. Următorul pas va fi testarea siguranței și eficacității medicamentului în studii preclinice mai ample înainte de a începe testele clinice pe oameni.
— SM e greu de tratat pentru că este o maladie autoimună?
— S-ar putea ca unul dintre motive să fie acesta. Ce înseamnă o boală autoimună? În aceste afecțiuni, sistemul nostru imunitar începe să recunoască drept străine celulele proprii ale organismului. În mod normal, sistemul imunitar luptă împotriva virușilor sau bacteriilor, dar în bolile autoimune atacă și celulele sănătoase. În cazul sclerozei multiple, acest atac afectează celulele nervoase, ceea ce poate duce la pierderea mobilității și la apariția unor simptome severe. Cauzele exacte ale acestor boli nu sunt cunoscute. Deși scleroza multiplă nu este o boală ereditară, factorii genetici sau de mediu pot face ca unele persoane să fie mai predispuse decât altele, însă modul exact în care boala se declanșează rămâne necunoscut. În paralel, sunt implicată și în alte cercetări, în special într-un proiect legat de bolile oncologice.
— Și ce presupune cercetarea legată de cancer?
— Acest proiect, tot în legătură cu sistemul imunitar, își propune să descopere cum îl putem sprijini să recunoască și să combată mai eficient celulele canceroase. Analizăm anumite tipuri de celule capabile să elimine celulele bolnave și încercăm să înțelegem cum le putem îmbunătăți funcționarea pentru a contribui la dezvoltarea unor tratamente mai precise și mai sigure.
— În această avalanșă, cum credeți, sistemul imunitar poate fi responsabil și de bolile oncologice?
— Da, sistemul imunitar are în mod normal un rol defensiv împotriva cancerului, dar atunci când acest sistem nu funcționează eficient, celulele canceroase pot scăpa nepedepsite și chiar pot înșela sistemul imunitar, evitând să fie recunoscute și atacate.
— Ce faceți în viața de zi cu zi ca să aveți un sistem imunitar puternic?
— Chiar dacă uneori lucrez și studiez până târziu, încerc să compensez prin mișcare și alimentație echilibrată. Fac sport, merg la muncă cu bicicleta și chiar acum mă grăbesc să ies să-mi iau bicicleta și să plec acasă.
— Cum credeți, în cât timp rezultatele acestor cercetări ar putea fi utile și pentru pacienții din R. Moldova?
— Indiferent în ce țară sunt efectuate cercetările, ele au importanță la nivel mondial. Bunăoară, pe baza studiului nostru vor putea fi elaborate tratamente pentru această boală complexă utile pacienților de oriunde. Rezultatele înregistrate deschid calea către noi terapii țintite pentru persoanele cu scleroză multiplă.
— Muncind în Italia, cât de des vă gândiți la situația pacienților din R. Moldova?
— Mă gândesc deseori la pacienți, la starea sistemului medical de acasă. Nu i-am uitat și continui să fiu interesată de progresele înregistrate în domeniul sănătății, mai ales că am părinți în Moldova. De vreo două ori pe an, părinții vin la noi în vizită, astfel reușim să cunoaștem realitățile de acasă. Părinților le place mult natura, mâncarea și oamenii de aici, dar după un timp vor să se întoarcă la casa lor.
— Ce înseamnă pentru voi „acasă”?
— De 20 de ani suntem stabiliți aici, în Italia, dar mereu spunem „acasă” locurilor din R. Moldova. Fiul nostru s-a născut în R. Moldova, iar fiica este născută în Italia. De câțiva ani merge acolo în vacanțele de vară și este foarte fericită. Îmi place să păstrez limba română în familie, iar pentru că și soțul meu este din Tomai, vorbim limba maternă acasă cu drag, așa cum am făcut-o din copilărie.
— Mulțumim pentru acest dialog.
Pentru conformitate, Aneta Grosu
