Cum a fost eliberat din arest Vladimir Andronachi. Explicațiile procurorului de caz, acuzat că ar fi întârziat depunerea demersului
Vladimir Andronachi, unul dintre apropiații lui Vladimir Plahotniuc, a fost eliberat din arest la sfârșitul lunii ianuarie, fapt devenit cunoscut opiniei publice la începutul lunii februarie, după ce Curtea de Apel Centru a emis un comunicat în care procurorul Nicolae Busuioc, cel care instrumentează dosarul Andronachi, era acuzat că a înaintat un demers de prelungire a arestării „cu omisiunea termenului obligatoriu prevăzut de lege”.
La 23 ianuarie 2026, Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a dispus eliberarea lui Vladimir Andronachi din arest și aplicarea măsurii preventive a controlului judiciar pe un termen de 30 de zile, cu monitorizarea electronică a învinuitului. Procuratura a contestat decizia, solicitând prelungirea măsurii preventive pe care o avea Andronachi până atunci, adică arestul preventiv, pe un termen de 30 de zile. Prin decizia din 2 februarie, Curtea de Apel (CA) Centru a respins demersul procurorului privind prelungirea arestului preventiv, a anulat încheierea judecătorului de instrucție, inclusiv măsura preventivă a controlului judiciar, și a dispus eliberarea învinuitului, cu obligarea lui de a se prezenta la citarea organului de urmărire penală.
Curtea de Apel acuză procurorul
La 2 februarie 2026, Curtea de Apel (CA) Centru a dat un comunicat în care a subliniat că arestul preventiv în privința lui Vladimir Andronachi, care fusese prelungit pe 31 decembrie 2025 cu 30 de zile, urma să expire pe 23 ianuarie 2026, ca urmare a includerii în termenul de detenție a perioadei în care acesta s-a aflat în arest la domiciliu, între 24 și 31 decembrie 2025, potrivit prevederilor Codului de procedură penală.
Potrivit instanței de apel, procurorul de caz a înaintat un demers de prelungire a arestării la 22 ianuarie 2026, „cu omisiunea termenului obligatoriu prevăzut de lege”, iar „eroarea admisă de procuror a fost ignorată în mod neconvingător și de către instanța de fond”. Prin urmare, reprezentanții instanței susțin că „încălcarea admisă de procuror a privat, prin efectul legii, CA de posibilitatea de a analiza temeiurile prelungirii măsurii preventive de arest în privința învinuitului Andronachi Vladimir”. Conform CA, cererile de prelungire a măsurii preventive trebuie să fie depuse cel târziu cu cinci zile înainte de expirarea măsurii anterioare.
Procurorul de caz: O decizie ilegală, luată ca să „acopere o eroare comisă de același complet”
Pe de altă parte, procurorul de caz Nicolae Busuioc consideră că, de fapt, decizia Colegiului CA ar fi ilegală și ar fi fost luată ca să „acopere o eroare comisă de același complet la data de 31 decembrie 2025”, atunci când Colegiul penal al CA Centru a inclus termenul de 24–31 decembrie, perioadă în care Andronachi a stat în arest la domiciliu, în termenul de 30 de zile de arest preventiv.
Solicitat de ZdG, el a ținut să explice cronologic desfășurarea evenimentelor, și a menționat pentru început că, de la reținerea lui Andronachi, pe care a efectuat-o personal la 2 septembrie 2025, și până pe 28 noiembrie 2025 toate demersurile sale de prelungire a arestului preventiv au fost acceptate de instanță.
La 28 noiembrie, judecătorul de instrucție i-a admis parțial demersul, prelungind arestul preventiv cu 20 de zile, nu cu 30, așa cum ceruse procurorul. Acuzatorul a contestat decizia la 1 decembrie 2025. Recursul său a fost examinat la 8 decembrie, iar completul Curții de Apel a admis recursul și a dispus prelungirea arestului preventiv pentru Andronachi pentru 30 de zile, în perioada 2 – 31 decembrie.
Pe 24 decembrie, procurorul a depus un nou demers pentru a cere un nou termen de arest pentru Andronachi, de 30 de zile. Însă, judecătorul de instrucție i-a înlocuit lui Andronachi arestul preventiv cu arestul la domiciliu. Procurorul a contestat acest fapt, iar la 31 decembrie Curtea de Apel i-a admis recursul, i-a prelungit arestul lui Andronachi pentru 30 de zile, cu mențiunea că termenul urmează a fi prelungit din momentul reținerii lui Vladimir Andronachi, fapt care s-a produs în acea zi, în sala de ședințe.
În acest termen, însă, Colegiul penal al Curții de Apel Centru a inclus și cele 7 zile cuprinse între 24-31 decembrie, când Andronachi a stat în arest la domiciliu, fapt cu care procurorul Busuioc nu este de acord. „Astfel, artificial îi micșorează cu 7 zile termenul care a fost autorizat, de 30 de zile. Aici apare eroarea. Termenul de pe 24–31 decembrie a fost autorizat anterior de același complet la data de 8 decembrie”, susține procurorul.
„Pe 31 decembrie, ei au admis recursul nostru integral și au prelungit arestul preventiv cu 30 de zile din momentul reținerii. Reținerea a avut loc în aceeași zi, în sala de judecată, pe data de 31. Însă ei au inclus și cele 7 zile pe care domnul Andronachi le-a stat în arest la domiciliu, fapt incorect și ilegal, în viziunea noastră, deoarece acea perioadă a fost autorizată tot de ei, la 8 decembrie. Au suprapus două măsuri”, este de părere procurorul.
Inspecția Procurorilor s-a autosesizat
Nicolae Busuioc va fi supus unei proceduri disciplinare. Inspecția Procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Procurilor s-a autosesizat după ce Curtea de Apel Centru a informat că procurorul de caz în dosarul pe numele lui Vladimir Andronachi a întârziat cu patru zile să depună cererea de prelungire a măsurii preventive, motiv pentru care, la 2 februarie, a respins demersul procurorului de a-i prelungi arestul preventiv lui Andronachi.
Inculpatul avea atunci obligația de a se prezenta la citarea organului de urmărire penală, dar nu era monitorizat electronic și nici nu avea interdicție de a părăsi țara. A doua zi, pe 3 februarie, procuratura a dispus ca lui Andronachi să-i fie aplicată interdicție de a părăsi țara, pentru „a preveni eschivarea de la urmărirea penală”.
Decorat de Ziua Procuraturii
Nicolae Busuioc a fost angajat în funcția de procuror în cadrul Procuraturii Municipiului Chișinău în noiembrie 2018. Înainte de asta, din iulie 2018, a avut funcția de consultant al unui procuror din cadrul PCCOCS. În prezent este procuror delegat în cadrul Procuraturii Anticorupție.
În ianuarie 2026, de Ziua lucrătorilor Procuraturii marcată pe 26 ianuarie, la 34 de ani de la formarea procuraturii, Consiliul Superior al Procurorilor a propus procurorului general acordarea lui Nicolae Busuioc a Insignei de piept „Eminent al Procuraturii”.
În declarația de avere, depusă pentru anul 2024, Busuioc declară venituri de 365 de mii de lei din salariul de procuror, și veniturile soției, de 224 de mii de lei, remunerare de la Organizația Națiunilor Unite pentru Femei (UN Women) și alte 8750 de lei, remunerare de la Asociația Obștească „Help Moldova”. Soția lui a primit și diurne de la UN Women (648 de euro), precum și de la Consiliul Europei (604 euro).
Procurorul are și cetățenia României. În declarația de avere indică venituri din alocație primită de la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Iași, în valoare de 3468 de lei românești (aproximativ 13 mii de lei moldovenești). Busuioc a beneficiat și de indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă din partea Casei Naționale de Asigurări Sociale și a Procuraturii Generale, precum și diurne 3805 de lei din partea American Bar Association, o asociație a avocaților și studenților la drept din Statele Unite.
Busuioc declară un apartament cu o suprafață de 69 de metri pătrați, dobândit în 2021, pe care îl deține în proporție de două treimi, în valoare de 420 de mii de lei. Procurorul declară și un alt apartament, deținut în proporție de o treime de o persoană din familia lui, cu suprafața de 26 de metri pătrați și o valoare declarată de 148 de mii de lei. Alte proprietăți imobile declarate de Busuioc sunt un garaj cumpărat în 2020 cu 157 de mii de lei, și un teren extravilan moștenit în 2021, cu o suprafață de 0,06 hectare, în valoare de 18 mii de lei.
Procurorul declară trei automobile, între care se numără un Peugeot 3008, fabricat în 2020 și cumpărat în leasing în 2024, cu 18 500 de euro. Busuioc declară un împrumut de tip leasing în valoare de 10 mii de euro, luat în 2024. Celelalte automobile sunt un Nissan Primera, fabricat în 2005 și dobândit în 2013, a cărui valoare nu este declarată, și un Hyundai Matrix, fabricat în 2003, dobândit în 2015, al cărui beneficiar este o altă persoană, Aurel Busuioc. Nici aici nu este declarată valoarea.
Soția a lucrat la Radio Sputnik Moldova
Din momentul când a intrat în sistemul procuraturii, în 2018, și până în 2022, soția lui Nicolae Busuioc a fost angajată la Reprezentanța Întreprinderii Federale Unitare de Stat „Agenția internațională de informații Rossiya segodnya”, potrivit datelor din declarația lui de avere și interese. Solicitat de ZdG, procurorul a spus că soția sa a lucrat la Radio Sputnik Moldova și că și-a dat demisia odată cu toată redacția, la câteva zile de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
În același an în care a fost angajat în procuratură, proaspătul procuror a declarat 420 de mii de lei, ca dar de nuntă. În 2022, Autoritatea Națională de Integritate i-a verificat declarația de avere și interese pentru anul 2021 și a găsit că procurorul nu declarase un apartament de 26 de metri pătrați, înregistrat pe numele soției sale. Busuioc a explicat într-un răspuns pentru ANI că nu cunoștea faptul că locuința era era a soției sale, dar știa doar faptul că apartamentul le aparținea socrilor săi. Inspectorul de integritate a acceptat argumentele procurorului și a constatat lipsa neregulilor.
