VIDEO ORA DOSARELOR LUI PLAHOTNIUC: escrocherie, organizație criminală, spălare de bani, fals în acte și contrabandă. Oligarhul, de la stăpânul justiției la justițiabil

Cât a condus R. Moldova, direct sau din umbră, Vladimir Plahotniuc nu a fost subiectul niciunui dosar penal. Rămas fără putere politică, în iunie 2019, Plahotniuc a fugit din R. Moldova. Plecarea sa a fost un catalizator pentru justiție, însă nu unul cu efect imediat și nici suficient de puternic pentru a duce la o finalitate. Până în februarie 2026, nu există nicio sentință pe numele său: un singur dosar este examinat în instanță, alte patru se află la faza de urmărire penală, iar un proces penal, care s-ar putea transforma într-o nouă cauză de învinuire a oligarhului, este în desfășurare.

Revenit în R. Moldova în septembrie 2025, în cătușe, Plahotniuc se află în prezent în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13. Astfel, a ajuns pe mâna unei justiții care  cândva a fost la cheremul său.

Plahotniuc nu este însă cercetat penal doar în R. Moldova. El este vizat și de anchete în Federația Rusă, România și Grecia, fiind învinuit de crearea unei organizații criminale, contrabandă cu droguri sau fals în acte. ZdG vă propune o retrospectivă a tuturor dosarelor penale în care este vizat cel supranumit „Al Capone din Grozești”. 

Prăbușirea „erei Plahotniuc”

Anul 2015. Societatea a răbufnit. Zeci de mii de oameni au ieșit în stradă să protesteze împotriva sistemului oligarhic și împotriva statului capturat; împotriva lui Vladimir Plahotniuc, acuzat de control din umbră asupra tuturor proceselor din R. Moldova. 

Anul 2018. Tensiunea socială nu scădea, ba din contra, se amplifica, iar protestele împotriva oligarhului Plahotniuc deveniseră o normalitate pentru următorii patru ani. „Plahotniuc, nu uita, pușcăria-i casa ta!” – scandau oamenii adunați la proteste.

Iunie 2019. Blocul „ACUM” și PSRM au creat o alianță antioligarhică temporară, iar Plahotniuc a rămas fără putere politică. Tot atunci, Parlamentul nou format a adoptat Declarația cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului R. Moldova, fapt imputat tot lui Vladimir Plahotniuc.

Înlăturat de la putere, pe 19 iunie 2019, Plahotniuc a fugit din R. Moldova. Potrivit datelor oficiale însă, oligarhul nu a părăsit vreodată țara pe căi legale din 2019 până în prezent.

Revenirea în cătușe

După șase ani de pribegie, în iulie 2025, Vladimir Plahotniuc a fost reținut de autoritățile Republicii Elene în baza unei solicitări Interpol, care îl avea pe listele persoanelor urmărite din februarie 2025. Potrivit autorităților elene, în momentul reținerii, Plahotniuc intenționa să ia un avion spre Emiratele Arabe Unite.

La vila din Atena pe care Vladimir Plahotniuc a închiriat-o timp de un an, anchetatorii eleni au ridicat, pe lângă bani/bunuri de lux, și 21 de acte de identitate presupuse a fi false. Potrivit informațiilor, acesta păstra într-un seif documente pentru mai multe identități pe care și le-ar fi creat în țări precum România, Ucraina, Bulgaria, Federația Rusă, Irak sau Vanuatu.

După două luni de arest preventiv în Grecia, la 25 septembrie 2025, Vladimir Plahotniuc a fost extrădat în R. Moldova, direct într-o celulă a Penitenciarului nr. 13 din capitală. 

A revenit influența odată cu Plahotniuc?

Ajuns acasă în cătușe, Plahotniuc nu s-a mai bucurat de imunitatea pe care i-a oferit-o ani la rând justiția pe care o controla – o imunitate obținută prin frica și lipsa de curaj a celor care înfăptuiau justiția, așa cum admitea anterior chiar un fost șef al Procuraturii Anticorupție (PA) –  Viorel Morari.

„Dacă nu am pornit (dosare penale pe numele lui Plahotniuc n.r.) și n-am avut suficient curaj, înseamnă că am avut frică, așa rezultă”, declara Morari, întrebat fiind în 2019 de ce nu au fost intentate dosare pe numele lui Plahotniuc atunci când acesta se afla la putere. 

L-am întrebat pe Marcel Dumbravan, actualul șef al PA, dacă odată cu revenirea lui Plahotniuc în țară a revenit și influența acestuia asupra justiției, despre care vorbea unul dintre predecesorii săi. „Nu am avut careva semnale din interiorul PA că Vladimir Plahotniuc sau oamenii controlați de acesta ar avea careva influențe asupra procurorilor”, susține Dumbravan. 

Singura cauză ajunsă pe masa magistraților

Potrivit Procuraturii Anticorupție, în decembrie 2021, la doi ani și jumătate de la fuga din țară, Plahotniuc a fost pus sub învinuire în dosarul „Frauda bancară”. În august 2022, procurorii au disjuns un episod în privința oligarhului pentru a-l expedia în judecată. 

Cauza penală însă a ajuns în instanță mult mai târziu, în iulie 2023, pentru că Plahotniuc era de negăsit. Trimiterea dosarului în judecată a fost posibilă abia după operarea modificărilor  legislative în acest sens, prin care un inculpat poate fi judecat în lipsa acestuia. La începutul anului 2024, chiar dacă procurorul s-a împotrivit, cauza a fost conexată cu un alt dosar, iar Plahotniuc a început să fie cercetat alături de alți șapte inculpați. În septembrie 2025, după reținerea sa în Grecia, la solicitarea acuzatorului de stat, cauza a fost separată.  

Potrivit procurorilor, Vladimir Plahotniuc este creatorul și conducătorul organizației criminale  care a orchestrat cea mai mare schemă de fraudare bancară din istoria R. Moldova. În rezultat, statul a fost prejudiciat cu circa 13,4 miliarde de lei, sumă ce în 2014 reprezenta 12% din produsul intern brut al țării. 

„La început lui 2013, Plahotniuc controla toate organele necesare pentru el să facă următorul pas – devalizarea”

În perioada anilor 2011–2014, prin mai multe tranzacții, grupul de companii afiliate lui Ilan Șor, care ar fi fost controlat, de fapt, de Vladimir Plahotniuc, a preluat influența asupra mai multor bănci și companii rezidente și nerezidente. A reușit „prin atac raider, amenințări, corupere”, spune Alexandru Slusari, fost președinte al Comisiei parlamentare de anchetă care a investigat „Frauda bancară”.

Concomitent, Vladimir Plahotniuc își întărea influența în cadrul instituțiilor statului.

„La început lui 2013, Plahotniuc controla toate organele necesare pentru el să facă următorul pas – devalizarea. Plahotniuc a fost peste tot, ca atare. El trebuia să facă totul cu mâinile altora, ideea era ca cât mai mult să fie implicate persoanele din alte partide și mai mult ascunse persoanele din anturajul lui”, afirmă Slusari. 

Potrivit acuzațiilor înaintate de procurori, între 2012 și 2014, cele trei bănci au acordat numeroase credite entităților din grupul Șor. Resursele financiare obținute erau ulterior supuse unui proces de spălare a banilor și ajungeau la beneficiarii finali ai jafului, printre care și Plahotniuc.

Un avion, finanțarea „Edelweiss” și investiții în imobiliare din miliardul furat

Dosarul pe numele lui Plahotniuc, episodul „Frauda bancară”, ajuns în judecată, include două episoade.

Potrivit procurorilor, între 2013 și 2014, peste 18 milioane de dolari SUA și 3,5 milioane de euro, bani obținuți de companiile din grupul Șor sub formă de credite de la Banca de Economii a Moldovei (BEM), Banca Socială și Unibank, au ajuns pe conturile unor companii offshore ale cărui beneficiar era Vladimir Plahotniuc. Printre aceste companii s-ar fi numărat „Finpar Victoria Limited”, „Sigmateli Limited” sau „Mavogan Holdings”. Banii au fost utilizați, printre altele, pentru finanțarea fundației de binefacere „Edelweiss” ori, sub formă de investiții, pentru repararea mai multor imobile, acuză procurorii.

Totodată, aceștia îi impută lui Vladimir Plahotniuc că între 2014 și 2015, pe conturile letone ale companiei offshore „Seppota Services”, controlată de Plahotniuc, au fost transferate 21 de milioane de dolari SUA. Banii, proveniți de la un grup de firme asociate lui Șor și de la un alt grup de companii asociate lui Andronachi, toate creditate de băncile devalizate, au fost utilizați pentru procurarea de către Plahotniuc a unui avion de model Embraer Legacy 650. 

Implicarea lui Plahotniuc în devalizarea sistemului bancar, investigată în continuare

Alte patru dosare pe numele lui Plahotniuc se află la faza de urmărire penală. Unul dintre ele se referă la mai multe episoade ce vizează tot frauda bancară. Plahotniuc este învinuit pe exact aceleași capete de acuzare ca și în dosarul trimis deja în judecată, însă în circumstanțe diferite: alte firme, altă perioadă, dar aceeași schemă.

„La moment, nu vă putem da o cifră concretă, însă se investighează cifre cu multe zerouri”, spune Dumbravan.

Metalferos, controlat de Plahotniuc încă din 2005

Un alt dosar în care este vizat Vladimir Plahotniuc este dosarul numit generic „Metalferos”. În unul dintre dosarele care vizează activitatea Metalferos deja examinate în instanță, unii martori au vorbit despre implicarea lui Plahotniuc. Fără a deține vreo funcție publică, Plahotniuc influența activitatea întreprinderii de stat „Metalferos” încă din 2005, prin intermediul lui Vladimir Andronachi, potrivit fostului director al întreprinderii, Victor Ostap, audiat în dosarul „Metalferos”, episodul Nicolae Pelin. 

În același dosar, un fost angajat din serviciul de pază al întreprinderii declara că după plecarea lui Ostap de la Metalferos, a fost invitat de cineva, în afara orelor de muncă, să discute cu Plahotniuc și Iaralov. După discuție, Plahotniuc, care nu reprezenta nicio autoritate, i-a solicitat „cu ton amenințător” să depună cerere de demisie.

Companiile lui Plahotniuc, implicate în schemă

Conform unor documente analizate de Ziarul de Gardă, influența lui Plahotniuc la Metalferos i-a adus beneficii financiare reale.

Documentele arată că între 2015 și 2017, vânzarea deșeurilor metalice de la Metalferos, în sumă de 27,35 de milioane de dolari, a fost intermediată de „Metoil Trading LLP”, o firmă înregistrată în Marea Britanie, care avea conturi la o bancă letonă și era controlată de Plahotniuc. Compania afiliată lui Plahotniuc a încasat cu aproape opt milioane de dolari mai mult după vânzarea ulterioară a deșeurilor. 

Am mers pe urma banilor, care duc… tot spre Vladimir Plahotniuc. Documentele consultate de ZdG arată că cele opt milioane de dolari, dar și alte resurse financiare de pe conturile din banca letonă deținute de „Metoil Trading” LLP, au fost transferate către conturile de la aceeași bancă ale mai multor firme offshore. Cel puțin una dintre acestea era conectată la Vladimir Plahotniuc – „Rowallan Overseas” SA.

Imediat ce „Metoil Trading” LLP și-a încetat activitatea de intermediar, între 2017 și 2019, o companie cu nume similar – „Metoil Trading FZE”, înregistrată în Emiratele Arabe Unite, a devenit cumpărător activ, virând peste 33 de milioane de dolari în conturile Metalferos. Ultimul transfer a avut loc chiar pe 14 iunie 2019, ziua în care PDM-ul lui Plahotniuc a pierdut puterea în R. Moldova.

Schema de la ASP

Agenția Servicii Publice este o altă instituție de stat prin intermediul căreia Plahotniuc și-ar fi umflat conturile firmelor offshore pe care le controla.

Potrivit procurorilor, Plahotniuc a reușit să-și creeze un grup criminal organizat și în cadrul ASP.

Acesta ar fi pus pe roate o schemă frauduloasă de achiziționare a blanchetelor pentru actele de identitate, funcțională între 2014 și 2020. Nota de plată a ASP ar fi constituit circa 41 de  milioane de euro.

Mai exact, potrivit unei investigații publicate de TV8, compania lituaniană „Garsu Pasaulis”, câștigătoare a două licitații publice privind livrarea blanchetelor pentru acte în R. Moldova, avea relații contractuale cu o companie din Cipru, offshore care îi oferea drepturi exclusive de utilizare a unui soft. Drepturi care, ulterior, au fost preluate de un alt offshore din Emiratele Arabe Unite – PRIME UNION SOLUTIONS, contractat de Garsu Pasaulis. 

Cele două companii obțineau o taxă de tip royalty pentru fiecare act personalizat cu ajutorul softului. Ambele offshore-uri, atât cel cipriot, cât și cel din Emirate, erau administrate de Ileana Mihaela Burcea, o interpusă a lui Plahotniuc în mai multe offshore-uri folosite de acesta în diverse scheme.

Între anii 2014 și 2018, Garsu Pasaulis a virat în contul firmei din Cipru „GHNATONIZE LIMITED”, conectată la Plahotniuc, aproape 20 de milioane de euro. Iar din 2018 până în 2019, când Plahotniuc a fugit din țară, PRIME UNION SOLUTIONS a primit transferuri de la „Garsu Pasaulis” în sumă de 4,7 milioane de euro.

Corupere de milioane

Al patrulea dosar aflat la faza de urmărire penală descrie acțiunile lui Plahotniuc din ultimele sale zile de ședere în R. Moldova înainte să fugă.

În iunie 2019, Partidul Socialiștilor, condus informal de Igor Dodon, pe atunci președinte al R. Moldova, purta discuții despre o eventuală coaliție cu Blocul ACUM, lideri ai căruia erau Maia Sandu și Andrei Năstase. În paralel, Plahotniuc încerca să-și păstreze puterea, inclusiv prin șantaj și corupere. 

În 2020, fostul deputat Iurie Reniță publica un video care surprindea momentul în care Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov îi întindeau lui Dodon o pungă neagră, în care se prezumă că erau bani pentru finanțarea PSRM.

Din 2022, Plahotniuc a fost pus sub învinuire pentru corupere activă, însă, în timp ce episodul de învinuire a lui Dodon pentru corupere pasivă se examinează la CSJ, dosarul oligarhului a rămas pe masa procurorilor. 

Plahotniuc riscă încă un dosar

Pe 15 ianuarie 2026, procurorii au inițiat și un proces penal „pe faptul confecționării, deținerii, utilizării actelor cu identitate falsă”. Procesul se bazează pe actele ridicate de anchetatorii greci din casa pe care Plahotniuc o închiria la Atena. Astfel, Plahotniuc riscă să se aleagă cu un nou dosar penal, al șaselea la număr pe teritoriul R. Moldova.

„Termenul de examinare a unui proces penal este de 45 de zile. Presupunem că nu sunt autentice, fiindcă sunt diferite nume, prenume, diferite identități, respectiv, Procuratura Anticorupție urmează să dispună toată diligența pentru a investiga inclusiv acest fapt”, explică Dumbravan, șeful PA.

Nu e prima oară când Vladimir Plahotniuc riscă dosar penal pentru utilizarea unor acte cu  identitate diferită. În 2018, Vladimir Plahotniuc a devenit în acte Vladislav Novak. Cauza penală  pornită în 2019 nu a avut însă vreo finalitate, fiind clasată peste doi ani. 

Mai multe dosare în instanță în 2026?

Cu Plahotniuc în Penitenciarul nr. 13 din capitală, escortat uneori la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, procurorul-șef Anticorupție dă asigurări că dosarele oligarhului aflate încă la faza de urmărire penală vor ajunge în instanță pe parcursul anului 2026.

„Eu văd șanse în toate cazurile pentru finalizarea acestora. Inclusiv, suntem la o etapă avansată și pe dosarul ce ține de procurarea blanchetelor pentru pașapoarte. Deci, eu văd pe parcursul anului 2026 șanse de a remite mai multe cauze penale în instanța de judecată”, spune șeful PA, Marcel Dumbravan.

Consecințele acțiunilor lui Plahotniuc

Acțiunile lui Vladimir Plahotniuc, investigate în prezent de procurori, s-au tradus, de-a lungul anilor, prin capturarea instituțiilor statului, concentrarea puterii politice, o viață de lux și, mai nou, prin arest. 

Pentru cetățenii R. Moldova însă, efectele acestor acțiuni au fost și rămân negative, influențându-le viața și atunci, și în prezent.

„Efectele directe resimțite în momentul când erau devalizate băncile pentru cetățeanul simplu au apărut sub formă de deteriorare a cursului de schimb. Peste noapte, cursul a început să scadă, iar leul să se devalorizeze”, explică Dumitru Pîntea, expert economic în cadrul organizației „Expert Grup”. 

„Din acel moment (al transpunerii garanțiilor de stat pe umerii cetățenilor, n.r.), putem spune că cetățenii sau publicul larg a pierdut o parte din resursele publice. Și aceste resurse nu sunt utilizate pentru anumite cheltuieli sociale, învățământ, sănătate, drumuri, dar merg pentru rambursarea acelui împrumut”, a adăugat expertul. 

Influența lui Plahotniuc nu s-a limitat la acțiunile de corupție care sunt investigate acum de procurori. Gheorghe Petic, fost angajat al Poliției de Frontieră, implicat ulterior și în politică, este una dintre victimele „statului capturat” în perioada lui Plahotniuc. 

Petic spune că din 2014 a început să vorbească pe pagina lui de Facebook despre schemele de contrabandă cu anabolizante și țigări. Apoi, a participat la protestele antioligarhice organizate de Platforma „DA”. Își amintește că, la început, gruparea lui Plahotniuc trimitea oameni care să-l intimideze. Apoi, a fost condamnat la închisoare într-un dosar de viol, care s-a dovedit mai târziu a fi unul fabricat. 

„Dacă m-au băgat ăștia aici, ei nu m-au băgat ca voi să mă scoateți”, își amintește Petic că le spunea avocaților săi, adăugând că i s-a propus închiderea dosarelor în schimbul realizării unui video în care urma „să fac niște denigrări în adresa președintei Maia Sandu, lui Andrei Năstase, și să spun că am fost plătit din banii lui Alexandru Machedon pentru a-l denigra pe Plahotniuc”.

Plahotniuc, cercetat în F. Rusă, Grecia și România

R. Moldova nu este singura țară în care Vladimir Plahotniuc este certat cu legea. F. Rusă a intentat două dosare pe numele acestuia. Potrivit unor informații consultate de ZdG, în primul dosar, Plahotniuc este învinuit că ar fi atentat la viața liderului Partidului Nostru, Renato Usatîi.

Potrivit acelorași informații, în cel de-al doilea dosar penal, oligarhul este învinuit de organizarea unui grup criminal, efectuarea tranzacțiilor valutare către conturi nerezidente folosind documente false, contrabandă cu droguri, vânzarea sau expedierea ilegală a stupefiantelor. 

Actele de identitate suspectate a fi false, ridicate de anchetatorii greci, au servit drept temei pentru încă două dosare penale pe numele lui Plahotniuc. De această dată, în două țări europene: Grecia și România.