Principală  —  Investigatii  —  Ancheta   —   Paradis fiscal în sărăcie

Paradis fiscal în sărăcie

245-compCu 5 ani în urmă a fost emisă o prevedere legală prin care lucrătorii IT din R. Moldova au fost scutiţi de plata impozitelor, la fel şi companiile în care activează aceştia fiind scutite de unele plăţi sociale. Scopul acestor scutiri a fost susţinerea uneia dintre cele mai moderne profesii, dat fiind faptul că R. Moldova are mulţi tineri dotaţi în domeniu, dar, din cauza salariilor mici, minţile IT părăseau statul.

Unii consideră că scutirea de taxe a însemnat o ieşire din fenomenul dublei contabilităţi a firmelor IT, alţii consideră că a fost o binecuvântare pentru tinerii specialişti, care şi-au menţinut astfel o bună parte din salariu, terţii, însă, sunt de părere că în acest fel „companiile au obţinut profituri fabuloase”.

La Chişinău activează mai multe companii IT cu capital internaţional. Astfel, acestea angajează cetăţeni ai R.Moldova care produc programe computerizate pentru diverse state europene. Unele dintre ele sunt companii mici, cu câteva zeci de angajaţi, altele, însă, sunt foarte dezvoltate, având de la 300 până la 500 de angajaţi. Deşi R. Moldova este considerată o ţară plină de riscuri pentru businessul străin, unul dintre punctele atractive pentru companiile străine de a desfăşura activităţi IT la Chişinău rezidă în scutirea de taxe la plata salariilor pentru programatori.

Potrivit unor surse din interiorul companiilor în cauză, salariul mediu al unui programator este de aproximativ 600-800 de euro lunar. „Am cunoscuţi care primesc salarii de 1600-1800 de euro. Respectiv, bugetul statului se prejudiciază cu cel puţin 100-200 de euro pe lună la fiecare programator. Dacă continuăm calculul şi luăm ca bază câteva companii care întrunesc peste 400 de angajaţi în R. Moldova, reiese că aceste scutiri ating o cotă de circa 100000 de euro pe lună, sau 1 mil.euro pe an”, spune un expert care a dorit să îşi menţină anonimatul.

Scutiri pentru companii cu venituri de milioane

Potrivit Asociaţiei Companiilor IT din Moldova, printre cele mai mari companii de tehnologii informaţionale se numără „Allied Testing” (creată în 2000, cu 500 de angajaţi şi cu venituri de 23 mil. USD, declarate pentru 2008), „Global Phoning Group” (creată în 2003, cu 150 de angajaţi şi vânzări de 1 mil. de euro pentru anul 2008), „Pentalog” (creată în 1993, cu 350 de angajaţi şi vânzări de 9 mil.de euro în 2008).

Comunicarea cu companiile menţionate este foarte complicată. Ana Chiriţa, care s-a prezentat drept director executiv al Asociaţiei, a declarat că ne va transmite opinia sa asupra acestei probleme şi nu a mai revenit. Contactând compania „Pentalog”, mi s-a luat numărul de telefon şi mi s-a spus că voi fi contactată, dar nu a mai revenit nimeni. Între timp, Frédéric Lasnier, preşedinte al „Pentalog iNet”, a plasat pe pagina web a acestei întreprinderi o declaraţie, din care cităm: „2009 este un an crucial pentru R. Moldova. Am înţeles asta chiar de la începutul anului, din cauza crizei economice, care afectează deja o ţară fragilă, dar şi din cauza alegerilor parlamentare şi prezidenţiale. În acest context, mulţi tineri din R. Moldova din sectorul IT s-au văzut obligaţi să emigreze. Acest fenomen nu este nou şi afectează indispensabil toate ţările în curs de dezvoltare, mai devreme sau mai târziu.

Am discutat anul acesta cu liderii celor mai mari companii IT din R.Moldova. Toţi mi-au confirmat această tendinţă spre plecare. Dacă acest fenomen continuă în ritmul dat, existenţa unui sector IT moldav, puţin cunoscut în lume, dar performant la etapa actuală, ar putea fi ameninţată în următorii 5 ani. Mă exprim astfel, deşi sunteţi la curent cu faptul că întreprinderea pe care o conduc în R. Moldova se dezvoltă bine. În pofida crizei economice mondiale, efectivul său a crescut cu 30% începând cu luna ianuarie 2009. Grupul Pentalog şi eu însumi am ales să investim în această ţară şi să o reprezentăm în afara frontierei sale. Avem 100 de angajaţi care sunt implicaţi în proiecte de anvergură, şi nu avem de gând să ne oprim aici, ba din contra. Credem că se poate face ceva în această ţară şi că ea îşi are locul în ansamblul natiunilor IT”, conchide Frédéric Lasnier.

La rândul său, Evgheni Galamaga, director al „Allied Testing” susţine acelaşi punct de vedere, că facilităţile fiscale sunt necesare pentru creşterea ramurii IT în Moldova. Şi reprezentanţii Companiei „Endava” consideră că scutirea de taxe la plata salariilor pentru programatori a fost în beneficiul acestor specialişti.

Scutiri vs obligaţii

Iraida Eremia, directoare financiară la Compania „Endava”, a confirmat că o parte dintre angajaţi se bucură de aceste facilităţi fiscale, la fel şi compania fiind scutită de plata unor impozite. Ea a explicat că, deşi legea spune că aceste facilităţi la plata impozitelor sunt destinate lucrătorilor IT, nu toţi angajaţii din acest domeniu pot beneficia de ele. „Doar cei care au diplomă de studii ce le confirmă această profesie şi sunt angajaţi cu carnet de muncă pot beneficia de aceste scutiri. Cei care sunt studenţi şi lucrează câteva ore, dar încă nu au diplomă de studii sau nu au carnet de muncă nu pot beneficia de scutiri”, a explicat Eremia. Totodată, ea spune că doar companiile care au un bilanţ pozitiv şi nu au datorii la buget pot beneficia de aceste scutiri.

Ea a mai adăugat că, potrivit legislaţiei, scutirile au fost prevăzute pentru o perioadă de 5 ani şi acesta este ultimul an pentru „Endava”. „Aşteptăm să vedem ce va urma, dacă se va decide asupra prelungirii acestui termen”, a conchis Iraida Eremia.

Valeriu Prohniţchi, expert în finanţe, director executiv al „Expert Grup”, susţine că acest regim fiscal a scos din regimul de contabilitate dublă unele companii IT.

„Ceea ce avem azi este forma optimală pentru încă aproximativ 5-10 ani. Dacă Guvernul va încerca introducerea regimului universal pentru companiile IT, acestea ar putea intra cu uşurinţă în umbră, aşa cum a fost înainte de actualul regim fiscal. Activitatea lor este de aşa natură, încât pot trece la angajarea plenară a directorului, a contabilului şi a unui specialist şi atât, restul rămânând să fie plătiţi neoficial. Există o serie de posibilităţi pentru ei care ar permite să economisească mulţi bani, iar Guvernul să piardă şi mai mult. În structura de cheltuieli a unei companii tipice de producere a softurilor, 90 la sută din cheltuieli sunt legate de forţa de muncă. Aceste companii ar fi foarte sensibile odată cu modificarea regimului de impozitare a salariului. Bugetul nu este prejudiciat, aceasta este forma optimală de a nu prejudicia bugetul şi mai mult”, susţine Prohniţchi.

Salariile, identice cu provincia UE

În acelaşi context, alţi experţi sunt de părere că odată ce angajaţii acestor companii au salarii mai mari decât media pe ţară, regimul fiscal special îi plasează în condiţii mult prea favorizate faţă de alte categorii profesionale din R. Moldova. Revenind la declaraţia directorului Companiei „Pentalog”, cităm acest alineat: „Pentalog a comparat salariile angajaţilor din agenţiile sale din Chişinău, Iaşi, Braşov şi Sibiu. Salariile inginerilor din R. Moldova sunt identice cu cele ale inginerilor români din provincie”. Şi Eugen Galamaga de la „Allied Testing” a declarat că salariul mediu al unui programator depăşeşte salariul mediu pe economie de la 2,5 la 4 ori.

Potrivit unor date de pe pagina web a Companiei Pentalog, companiile IT primesc de la client cel puţin câte 200 de euro pe zi, plătind un programator cu câte 20-30 euro pe zi. Reieşind din aceste indicii, unii programatori se consideră exploataţi, declarând că din munca lor altcineva îşi face profituri, însă, deocamdată, nu există o organizaţie care ar apăra drepturile programatorilor.

Potrivit deciziilor în vigoare de scutire de impozite la sursa de venit, rămân favorizate două categorii de specialişti: programatorii, cu salariul mediu mai mare decât media naţională, şi lucrătorii agricoli – cu cele mai mici salarii din Moldova.

Veaceslav Negruţă, economist şi candidat la funcţia de ministru al Finanţelor, a declarat pentru ZdG: „Veniturile din salariu trebuie să fie subiect al impozitării pentru toate categoriile de cetăţeni. Impozitul pe venitul persoanelor fizice, respectiv, trebuie să fie calculat şi achitat de fiecare cetăţean care obţine un venit din plata pentru munca sa pe teritoriul Republicii Moldova. Eliminarea scutirilor fiscale este un obiectiv al politicii fiscale pentru 2010”, a conchis Veaceslav Negruţă.

Alina RADU