„Noi am fost trași pe sfoară, asta pot să spun”. Nouă rânduri de vie, terenuri vândute cu 5000 de euro, prejudiciu invocat de 15 milioane de lei. Cum a ajuns în arest toată conducerea Primăriei Durlești

Vânzarea a nouă rânduri de vie a câte doi ari fiecare a decapitat Primăria Durlești, toată conducerea fiind plasată în arest preventiv pentru 30 de zile, după perchezițiile efectuate de Centrul Național Anticorupție la 27 februarie. Primărița orașului Durlești, Eleonora Șaran, viceprimarul Mihai Enachi, alți angajați ai primăriei și de la cadastru, precum și cumpărătorii terenurilor, sunt învinuiți că ar fi implicați într-o schemă de deposedare a primăriei de terenuri publice intravilane, cauzând un prejudiciu estimat la circa 15 milioane de lei.

Persoanele vizate sunt învinuite că ar fi falsificat extrase cadastrale și titluri de proprietate în lipsa unor documente justificative, facilitând astfel atribuirea ilegală a terenurilor. Ulterior, loturile ar fi fost cumpărate la un preț simbolic de 100 de mii de lei, apoi revândute unor beneficiari reali cu sume cuprinse între 38 și 39 de mii de euro, după cum a comunicat Centrul Național Anticorupție. 

Ziarul de Gardă a consultat mai multe documente ce arată neconcordanțe la atribuirea unor terenuri care au fost vândute și a discutat cu câteva dintre persoanele vizate sau cu apărătorii lor. Unii dintre cei care au vândut terenurile au spus pentru ZdG că nu știau de existența lor, iar alții au susținut că aveau aceste loturi de mult timp și chiar le-ar fi prelucrat și ar fi plătit impozite pentru ele. Avocații persoanelor învinuite susțin că toate terenurile vizate ar fi aparținut vânzătorilor și că s-a respectat procedura de atribuire a titlurilor de proprietate.

„Realitatea creată prin această intervenție pare să sugereze că administrația locală condusă de un primar care nu aparține partidului de guvernare este pusă sub presiune maximă, iar conducerea executivă este practic înlăturată simultan din funcție, generând un vid de putere”, a transmis pe pagina sa de Facebook, la 2 martie, primărița Eleonora Șaran, aleasă din partea Partidului „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” (CUB).

„Nouă ni s-au adus acte precum că noi am avut un teren și ele erau false, se pare”

„Noi am fost trași pe sfoară, asta pot să spun. De persoane care lucrează în imobiliare, care au făcut o schemă. Când am aflat de cazul ăsta, am fost șocată”, a declarat pentru ZdG Diana S., care a dorit să-i fie păstrat anonimatul, ea fiind una dintre persoanele care i-a vândut, împreună cu rudele sale, un teren cu suprafața de 2,2 ari, pe care se afla un rând de vie, lui Ștefan Țurcanu, o persoană care are activitate în domeniul achiziționării și consolidării terenurilor. Suma tranzacției a fost de 100 de mii de lei sau aproximativ 5000 de euro. 

Diana S. spune că a fost surprinsă când, în primăvara anului 2025, a fost contactată de o rudă de-a tatălui său, care i-a spus că a moștenit de la el un teren. „Tatăl meu nu avea nimic, niciodată. Și, când colo, apare un teren.”

Femeia spune că nu știe dacă tatăl său deținea sau nu acest teren, pentru că nu ținea o legătură strânsă cu el, dar că i s-a spus la Centrul Național Anticorupție (CNA), acolo unde a fost audiată după ce i-a fost percheziționată locuința, că numele ei ar fi fost folosit ca „să se fure niște terenuri de la primărie, așa am înțeles. Terenul ăla ni s-a spus că nu a fost niciodată al nostru. Nouă ni s-au adus acte precum că noi am avut un teren și ele erau false, se pare. Oamenii care au pus la cale schema aveau nevoie de niște civili prin care să-și transfere terenurile lor. Cei de la CNA au spus că acești 5000 de euro erau o sumă incredibil de mică, pentru că terenul ăla valora vreo sută de mii.” 

Femeia a menționat că, împreună cu rudele sale, i-a vândut terenul lui Ștefan Țurcanu, care i-a propus „o sumă simbolică să cumpere terenul acesta de la noi”. „A venit să ne ia cu mașina de vreo două ori, să mergem la notar. (…) Nouă ni s-au adus niște acte. Ele au fost făcute cu mult timp înainte să vină ei la noi. Cei de la CNA ne-au arătat, ele au fost făcute în 2024, iar ei ne-au contactat în 2025. Era un act de proprietate pe terenul ăsta în care figura numele tatei.” 

Diana a mai spus că certificatul de moștenitor l-a întocmit singură, după decesul tatălui său, iar toată averea lui era o casă veche situată în Chișinău. Tatăl ei a locuit în Durlești, de unde sunt părinții și rudele lui. 

Terenul, vândut a doua zi după eliberarea titlului de proprietar

Documentele consultate de ZdG pe acest caz arată că Diana este moștenitoarea tatălui său, iar certificatul de moștenitor a fost întocmit în martie 2024 la notar. În document se menționează că ultimul domiciliu al decedatului a fost la Durlești, pe strada Brîncoveanu. În act nu se menționează ce anume a moștenit Diana, ci doar faptul că notarul confirmă statutul de moștenitor și cota patrimoniului succesoral, fără a verifica dreptul de proprietate asupra bunurilor și drepturile ce fac parte din patrimoniul succesoral. 

Din documentele analizate de ZdG se poate vedea că Titlul de autentificare a dreptului asupra lotului cu suprafața de 2,2 ari a fost înregistrat în Registrul cadastral la 28 martie 2025 și eliberat la 4 aprilie 2025. Documentul este semnat de primărița localității, de secretarul consiliului local și de specialistul pentru reglementarea regimului proprietății funciare. 

La 9 iunie 2025, Diana a depus cerere către inspectorul cadastral Marin Gabuja, șeful Oficiului cadastral teritorial Chișinău 1, pentru înregistrarea primară selectivă a terenului aflat în sectorul 107, prezentând în acest scop Titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren, eliberat la 4 aprilie 2025, și certificatul de moștenitor legal, eliberat la 4 martie 2025. Potrivit documentului, acesta i-a fost eliberat a doua zi, pe 10 iunie 2025.  În ziua următoare, pe 11 iunie 2025,  a fost perfectat contractul de vânzare-cumpărare cu Ștefan Țurcanu, prețul de vânzare fiind de 100 de mii de lei. 

„Terenul a fost cândva al bunelului meu”

„Terenurile astea au fost împărțite cândva, în 1993, pentru fiecare ogradă. Terenul a fost cândva al bunelului meu, doar că pe timpul acela nu a mai fost pe la primărie să strângă actele. Cam toți care sunt vizați în toată treaba asta, la fiecare e așa situație. Eu cred că toate terenurile au fost în proprietate, pur și simplu, nu toți aveau actele în regulă. Erau cândva făcute niște titluri provizorii, pe care trebuia să le cauți. Erau scrise, undeva, într-un caiet. Fiecare ogradă avea câte un rând de vie, doi ari, care nicidecum nu pot să coste 40 de mii de euro, cum zic ăștia”, a declarat pentru ZdG Andrei Danu, alt vânzător al unui teren. El a spus că a perfectat certificatul de moștenitor după ce a decedat tatăl său și că pentru perfectarea documentelor a făcut o procură pe numele cuiva care s-a ocupat de asta. 

Documentele consultate de ZdG arată că Andrei Danu, sora și mama lui au moștenit averea tatălui lor, decedat în februarie 2024. Titlul de proprietate asupra rândului de vie de 2,2 ari i-a fost eliberat de Primăria Durlești în temeiul Deciziei Consiliului orașului Durlești din 8 decembrie 1993, prin care li se repartizaseră loturi tuturor locuitorilor de atunci ai orașului, și în temeiul certificatului de moștenitor, în care nu este menționată averea moștenită de către Andrei Danu de la tatăl său, ci doar cota parte, de 3/8 din toată averea. Actul este semnat de primărița Eleonora Șaran, de secretarul consiliului local, Andrei Balan, și de inginerul cadastral, Alexandr Colomieț. În titlu se arată că terenul este înregistrat în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri din 10 iunie 2004. La 7 noiembrie 2025, Andrei Danu, reprezentat de o altă persoană, pe nume Victor Danu, a depus o cerere privind înregistrarea primară selectivă a terenului către inspectorul cadastral Anastasia Rotarciuc. Pe document este aplicată ștampila registratorului Marin Gabuja, care este și consilier local CUB la Durlești, partid din partea căruia a candidat și primărița Eleonora Șaran. Titlul a fost eliberat la 21 noiembrie 2025. 

În dosarul tehnic pentru elaborarea planului geometric a fost indicat în calitate de beneficiar al lucrării tatăl decedat al lui Andrei Danu, cererea fiind depusă din numele acestuia, dar semnătura este a reprezentantului lui Andrei Danu, Victor Danu. În cerere se menționează că în calitate de documente ce confirmă dreptul la teren au fost prezentate următoarele acte: certificatul de deces, certificatele de moștenitor și extrasul dintr-un registru cadastral al deținătorilor de teren din iunie 2004. În dosar se regăsește însă un extras al deținătorilor de teren din septembrie 2025. 

„Vedeți ce se face cu piața imobiliară în Moldova, cum au explodat prețurile. Și e clar că eu nu puteam să vând cu bănuți”

Trei terenuri, din același masiv, cu aceeași suprafață de 2,2 ari, au fost vândute cu prețuri mult mai mari de către unul dintre proprietari. Două dintre terenuri au fost vândute cu câte 38 de mii de euro fiecare, iar unul – cu 39 de mii de euro, după cum a spus pentru ZdG vânzătorul Alexandru Cimpoeș. Cel puțin un teren i-a fost vândut lui Ștefan Țurcanu, potrivit documentelor consultate de ZdG. Cimpoeș spune că este nedumerit de ce alții au vândut cu preț mult mai mic. „Nu știu. Ori din necunoștință de cauză, ori că așa li s-a propus și li s-a părut că sunt bani mulți, ori nu s-a pus toată suma în contract. Eu m-am consultat. Vedeți ce se face cu piața imobiliară în Moldova, cum au explodat prețurile. Și e clar că eu nu puteam să vând cu bănuți.” 

El a mai spus că a redobândit dreptul de proprietate asupra terenurilor care au fost ale bunicilor săi și a început să-și perfecteze actele în 2022. 

„Nu corespunde cerințelor actelor normative și lucrarea cadastrală se declară respinsă”

Actele consultate de ZdG pe un alt caz vizat în acest dosar, al unui teren achiziționat de Ștefan Țurcanu cu 100 de mii de lei sau aproximativ 5000 de euro, arată că la 14 noiembrie 2024, Agenția Geodezie, Cartografiere și Cadastru din cadrul Instituției Publice Cadastrul Bunurilor Imobile a constatat că documentația cadastrală pentru terenul respectiv, efectuată și prezentată de către inginerul cadastral Alexandr Cristea, „nu corespunde cerințelor actelor normative și lucrarea cadastrală se declară respinsă”. Se menționa că, dacă proprietarul este decedat, atunci persoana care a solicitat lucrarea cadastrală trebuie să prezinte actele prin care defunctului i s-a atribuit în proprietate bunul cercetat. 

Cu toate acestea, titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren i-a fost eliberat persoanei la data de 28 noiembrie 2024, în temeiul unui certificat de moștenitor și al unor decizii de judecată pronunțate de Curtea Supremă de Justiție în 2009. Deciziile se referă la litigiile între moștenitorii unei persoane, care au stabilit împărțirea averii acesteia în trei părți egale. Averea stipulată în decizii era o casă din Durlești, rândul de vie respectiv nefiind menționat. În dosarul tehnic pentru elaborarea planului geometric sunt incluse copiile hotărârilor de judecată pe care este aplicată ștampila Oficiului cadastral teritorial Chișinău 1, unde șef era Marin Gabuja, și pe care este scris cu pixul numărul cadastral al terenului respectiv ca fiind înregistrat în proprietatea celor trei la data de 24 decembrie 2024. 

La aceeași dată a fost înregistrat și contractul de vânzare-cumpărare între cei trei moștenitori și Ștefan Țurcanu. În contract se menționează că dreptul asupra terenului este confirmat prin titlul de autentificare eliberat de Primăria Durlești la 28 noiembrie 2024, prin decizia Curții Supreme de Justiție din 2009, prin care s-a stabilit dreptul de proprietate în proporție de câte o treime asupra casei din Durlești. 

Din teren agricol, în teren pentru construcții

Terenurile vizate în dosar fac parte din sectorul marcat cadastral cu numărul 107, situat la marginea localității Durlești. Toate făceau parte dintr-un masiv cu câteva zeci de rânduri de vie și aveau destinație agricolă. În prezent, toate au fost consolidate într-un teren cu o suprafață totală de 67,7 ari, destinația fiind schimbată în teren pentru construcții. Lotul are trei proprietari: Ștefan și Cristina Țurcanu (28,37 %), Alexandru Sbîrcioc (36,64 %), Mihai și Ecaterina Plăcintă (34,99 %). Înregistrarea s-a făcut la 16 februarie 2026, în temeiul Contractului de formare a bunului imobil prin comasare cu determinarea cotelor-părți din 5 februarie 2026. 

Lotul se află în apropiere de intersecția străzilor Ialoveni și Caucazului din orașul Durlești. Este acoperit și în prezent de rânduri de viță de vie bătrână și neîngrijită, năpădită de buruieni. Pe un lot din vecinătate sunt ridicate blocuri noi, iar pe altele, blocurile se află în plină construcție. În ziua în care am vizitat locul, camioanele cu materiale de construcție circulau intens pe drumul de țară din apropierea șantierelor. 

„Pentru nouă rânduri de vie, unde actele au fost ridicate, trebuie să ținem trei factori de decizie din al treilea cel mai mare oraș după numărul populației în arest în Penitenciarul numărul 13?”

Avocatul primăriței Eleonora Șaran, Sorin Tighineanu, susține că toate persoanele care și-au perfectat actele pentru cele nouă rânduri de vie ar fi avut dreptul la ele și primăria era obligată să le elibereze titlurile de proprietate. El a făcut trimitere la o hotărâre a „Comitetului executiv al sovietului de orășel Durlești de deputați ai poporului” (Consiliu local, n.r.) din 8 decembrie 1993, potrivit căreia, persoanelor care aveau viza de reședință în Durlești urma să li se repartizeze cote de pământ.

Avocatul a declarat pentru Ziarul de Gardă că toate persoanele vizate sau persoanele de la care au moștenit loturile locuiau atunci în Durlești, respectiv, ar avea dreptul la ele. El ne-a prezentat copii de pe un registru al gospodăriilor din Durlești în care figurează numele acestora, argumentând că ar fi o dovadă a faptului că persoanele aveau dreptul la terenurile respective. 

„Avem 9 terenuri în ordonanța de punere sub învinuire și noi pe toate 9 terenuri am identificat persoanele care au decedat, am identificat moștenitorii și toate 9 persoane, decedații cărora urma să le fie perfectat dreptul de proprietate, au fost găsiți în Registrul gospodăriilor a orașului Durlești, la data de 8 decembrie 1993 ca având viză de reședință în acest oraș. Prin urmare, doar în baza acestui registru, persoanei nu-i putea fi refuzată atribuirea lotului de teren”, a argumentat avocatul.

Potrivit lui, primăria a luat decizia de atribuire a loturilor și în baza altor acte, precum o listă solicitată de la Cadastru cu măsurători masive ale terenurilor efectuate în 2004, în care s-ar fi aflat numele persoanelor vizate.

Registrele menționate de avocat nu se regăsesc însă în setul de acte consultate de ZdG, în baza cărora au fost perfectate titlurile de proprietate ale celor care au vândut terenurile. 

Avocatul susține că terenurile respective ar fi fost prelucrate de-a lungul anilor de către proprietari și că aceștia ar fi plătit și impozite pentru ele. Referitor la prețul mic cu care au fost vândute unele terenuri, avocatul spune că acest lucru nu este de competența primăriei. 

„Primăria nu are absolut nicio atribuție în înțelegerea dintre cumpărători și vânzători referitor la preț, referitor la alte înțelegeri. (…) Chiar dacă admitem că s-au vândut (ulterior, n.r) cu prețuri mult mai mari, ce s-a încălcat? Care e legea care interzice ca persoana să cumpere terenuri la prețuri mai mici, să le consolideze și să le vândă la prețuri mai mari?” a mai spus avocatul. 

Acesta mai susține că arestul preventiv ar fi o măsură prea dură, deoarece nu mai pot fi influențate lucrurile. „Care ar fi scopul ca să fie reținute în arest primarul, viceprimarul și secretarul consiliului, trei persoane care pot să se înlocuiască una pe alta în caz că cineva nu-și poate exercita atribuțiile? Practic, s-a blocat activitatea primăriei. (…) Unde e prejudiciul primăriei? E vorba de nouă terenuri câte doi ari fiecare. Nouă rânduri de vie. Pentru nouă rânduri de vie, unde actele au fost ridicate, trebuie să ținem trei factori de decizie din al treilea cel mai mare oraș după numărul populației în arest în Penitenciarul numărul 13? Eu cred că ceva e suspect în situația respectivă”, consideră Tighineanu. 

„A procurat terenuri de la persoane care erau îndreptățite să înstrăineze aceste terenuri”

Vasile Nicoară, avocatul lui Ștefan Țurcanu, unul dintre cumpărătorii loturilor respective, susține că ceea ce a făcut clientul său nu este ilegal. „A procurat terenuri de la persoane care erau îndreptățite să înstrăineze aceste terenuri, fiind proprietarii terenurilor dobândite în rezultatul acceptării succesiunii, moștenind aceste terenuri. Nu a fost implicat și nu știu dacă, în general, se invocă că ar fi fost falsificate documente pentru ca proprietarii să obțină dreptul de proprietate. Dacă există asemenea acuzații penale, eu nu cunosc. Clientul meu nu are nimic cu aceste falsificări.”

Întrebat de cazul Dianei S., care a declarat pentru ZdG că nu știa de terenul moștenit de la tatăl său, avocatul Nicoară a răspuns: „Nu a știut. Și? Iată, ca să fie clară poziția noastră: dumneavoastră, dacă știți că un vecin sau un consătean, la țară, deține un teren și bănuiți că el are tot dreptul asupra acestui teren, vă adresați și îi spuneți: «A fost al părinților tăi. Tu nu ai înregistrat moștenirea? Mă interesează terenul.» Mai departe, persoana respectivă a obținut dreptul de proprietate ca efect al moștenirii. Aici este vreo problemă?”

„Nu doar clientul meu procură terenuri în zona respectivă. Clientul meu procură câte o părticică mică de teren, dar sunt rechini care cumpără terenuri la greu. De ce sunt obiecții numai față de clientul meu?” a mai subliniat avocatul. 

Potrivit acestuia, în actul de învinuire se incriminează că a existat un grup criminal organizat, iar Procuratura municipiului Chișinău și CNA nu aveau dreptul să instrumenteze acest dosar pentru că nu este de competența lor, ci doar a PCCOCS. 

Ștefan Țurcanu, la fel ca și Eleonora Șaran, se află în arest preventiv. Potrivit avocatului Nicoară, lui Țurcanu inițial îi fusese stabilit arest la domiciliu, iar ulterior i-a fost schimbată măsura preventivă. 

„Riscurile pe care le-am constatat noi în cadrul urmăririi penale sunt mai grave decât activitatea primăriei acum”

Solicitat de ZdG, procurorul de caz, Augustin Nastas, a declarat că arestul preventiv al primăriței Eleonora Șaran și al viceprimarului Mihai Enachi este necesar. „Riscurile pe care le-am constatat noi în cadrul urmăririi penale sunt mai grave decât activitatea primăriei acum.” Referitor la afirmațiile avocaților precum că toți vânzătorii terenurilor aveau drepturi de proprietate asupra lor, procurorul a oferit un răspuns în scris.

„În cadrul urmăririi penale există probe care au stat la baza formulării învinuirilor. Aceste probe nu pot fi făcute publice la această etapă. Până în prezent, în cadrul examinării demersurilor privind aplicarea măsurilor preventive, instanța a analizat în principal existența bănuielilor rezonabile că persoanele ar fi săvârșit infracțiunile incriminate, precum și riscurile procesuale invocate, nu și fondul cauzei în ansamblu. Mai mult, apărătorii nu au acces la această etapă la totalitatea materialelor acumulate în cadrul urmăririi penale”, se arată în răspunsul pentru ZdG al procurorului de caz, Augustin Nastas.

Referitor la arestul preventiv, acesta a fost aplicat „exclusiv în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal”, potrivit procurorului. El a argumentat că instanța de judecată a reținut existența unor riscuri de influențare a martorilor. „În ceea ce privește eventualul impact asupra activității primăriei or. Durlești, menționăm că instituțiile publice dispun de mecanismele legale pentru asigurarea continuității activității administrative, iar desfășurarea urmăririi penale nu poate fi condiționată de exercitarea unei funcții de către o anumită persoană”, a subliniat procurorul.  

Referitor la afirmația avocatului Vasile Nicoară că Procuratura municipiului Chișinău și CNA nu ar avea dreptul să instrumenteze acest dosar, procurorul Nastas a precizat că „verificarea competenței de efectuare a urmăririi penale constituie o obligație derivată din normele procesual-penale, obligație de care s-a ținut cont și în prezenta cauză. Se reține că, potrivit art. 269 Cod de procedură penală, organul de urmărire penală al Centrului Național Anticorupție este competent să efectueze urmărirea penală în cauzele privind infracțiunile prevăzute la art. 190 Cod penal, săvârșite prin folosirea situației de serviciu, sub conducerea procuraturii în a cărei rază teritorială este amplasată subdiviziunea teritorială a CNA, în speță – Procuratura municipiului Chișinău, Oficiul Principal.

De asemenea, conform art. 270/2 alin. (5) Cod de procedură penală, este prevăzută o excepție aplicabilă infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave săvârșite de un grup criminal organizat, situație în care urmărirea penală a infracțiunilor prevăzute la art. 269 Cod de procedură penală nu este de competența PCCOCS”, se arată în răspunsul procurorului Augustin Nastas.