Grațierea lui Nicolae Șepeli: cronologia deciziilor, instituțiile și persoanele implicate. Conexiunile acestuia cu rețeaua Șor după ce a ieșit din pușcărie

19 februarie 2026. Maia Sandu anulează decretul privind grațierea lui Nicolae Șepeli, condamnat anterior în Federația Rusă. Cu doar câteva zile înainte, fără anunț public, acesta fusese vizat de perchezițiile oamenilor legii într-un dosar privind pregătirea asasinării unor persoane publice ucrainene. 

Informațiile au declanșat un scandal major și întrebări privind modul în care un condamnat pentru trafic de droguri, transferat din Rusia și prezentat drept victimă a traficului de persoane, a ajuns să fie grațiat. ZdG reconstituie, pe baza documentelor oficiale, cronologia completă a cazului, instituțiile și persoanele care au contribuit la deciziile din perioada 2018–2026.

Condamnarea în Rusia și transferul în R. Moldova (2017–2019)

Nicolae Șepeli (31 de ani) a fost condamnat la 9 noiembrie 2017 de Judecătoria orașului Starîi Oskol, regiunea Belgorod (Federația Rusă), la 11 ani de închisoare pentru tentativă de trafic de droguri în proporții deosebit de mari. Instanța rusă a stabilit executarea pedepsei într-o colonie cu regim riguros, perioada detenției fiind  calculată din 9 noiembrie 2017, incluzând timpul în care acesta s-a aflat în arest preventiv – din aprilie 2016.

La 7 noiembrie 2018, Ministerul Justiției al R. Moldova a inițiat procedura de transfer al condamnatului pentru continuarea executării pedepsei în țară. La acel moment, ministerul era condus de Victoria Iftodi, în Guvernul Filip. Demersul ministrului a fost susținut în instanță de avocata condamnatului, Mariana Ulinici, precum și de procurora Oxana Cucereavîi din cadrul Secției asistență juridică internațională a Procuraturii Generale.

În februarie 2019, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a admis transferul. Instanța a constatat că sunt întrunite toate condițiile Convenției privind transferul persoanelor condamnate: Șepeli era cetățean moldovean, condamnarea era definitivă, restul pedepsei depășea 6 luni, iar fapta constituia infracțiune și potrivit Codului penal al R. Moldova. Judecătorii au adaptat condamnarea rusă la legislația națională, încadrând fapta la articolele din Codul penal „Pregătirea de infracțiune” și „Circulația ilegală a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, săvârșită în proporții deosebit de mari sau de un grup criminal organizat” și menținând pedeapsa de 11 ani în penitenciar de tip închis. Instanța a precizat și că liberarea condiționată înainte de termen putea interveni după executarea a două treimi din pedeapsă.

Odiseea judiciară: între condiții inumane de detenție și cereri de reducere a pedepsei (2020–2024)

În perioada 2019–2022, când se afla în detenție, Nicolae Șepeli și avocații săi au depus mai multe plângeri în instanță, inițial contestând decizia de transfer, iar apoi invocând condiții inumane de detenție. În mai 2020, Curtea de Apel Chișinău a menținut decizia de transfer ca fiind legală, decizia devenind irevocabilă. Ulterior, Curtea Supremă de Justiție a respins ca inadmisibil un recurs în anulare pe această temă.

Cea mai semnificativă victorie a deținutului a venit în instanțele din Comrat și Cimișlia. Șepeli a reclamat condițiile de detenție atât din penitenciarele rusești, cât și din cele moldovenești (Penitenciarul nr. 13 Chișinău și nr. 3 Leova), invocând supraaglomerarea și lipsa igienei. Instanțele au recunoscut oficial încălcarea Articolului 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului – interzicerea tratamentului inuman sau degradant – stabilind că Șepeli a petrecut peste 2000 de zile în condiții precare. Astfel, Judecătoria Cimișlia a decis reducerea pedepsei acestuia cu un total de 1588 de zile (peste 4 ani). Această reducere a inclus calculul a 2 zile de libertate pentru fiecare zi de arest preventiv și 3 zile de reducere pentru fiecare 10 zile de detenție ca persoană condamnată în condiții inumane.

În paralel, apărarea a încercat să obțină o reducere suplimentară a pedepsei cu o treime, invocând o modificare a Codului Penal (art. 70 alin. 3¹) pentru persoanele care aveau până la 21 de ani în momentul comiterii infracțiunii. Totuși, această cerere a fost respinsă de Judecătoria Cimișlia și ulterior, de Curtea de Apel Comrat,  în decembrie 2021. Judecătorii au argumentat că la momentul transferului în R. Moldova, instanțele deja luaseră în considerare cadrul legal aplicabil, iar prevederile solicitate nu se pot aplica retroactiv în acest context specific.

PG prezintă condamnatul drept victimă a traficului de persoane și cere grațierea (2021)

Dosarul lui Șepeli ajunge la Președinție pentru grațiere în martie 2021, când Procuratura Generală (PG), condusă pe atunci de Alexandr Stoianoglo, solicită examinarea grațierii pentru șase cetățeni moldoveni condamnați în Federația Rusă, toți considerați victime ale traficului de ființe umane. În demers, procurorii au susținut că aceștia au fost recrutați prin înșelăciune pentru a lucra în calitate de „curieri”, fiind trimiși în orașe din Rusia fără a ști că vor transporta droguri, crezând că transportă suplimente sportive. Procuratura sublinia că aceste circumstanțe nu fuseseră cunoscute instanțelor ruse la condamnare și că hotărârile ar fi fost pasibile de revizuire, potrivit informațiilor dintr-un comunicat al Președinției din 23 februarie.

Insistența PG privind grațierea a continuat și în luna octombrie 2021, după reținerea lui Stoianoglo și îndepărtarea lui din funcția de procuror general, când președinția susține că a recepționat a doua scrisoare din partea PG prin care Aparatul Președintelui a fost informat că, la demersul PG, pe 15 iunie 2021, autoritățile competente ale Federației Ruse au refuzat inițierea procedurilor de revizuire a hotărârilor de condamnare. În aceste circumstanțe, Procuratura reitera solicitarea examinării oportunității acordării grațierii conform cererilor depuse, precizând că „persoana (Șepeli, n.r.) avea statut de victimă într-un dosar de trafic de ființe umane aflat la acel moment în curs de examinare”.

Discuțiile despre grațierea lui Nicolae Șepeli au apărut pentru prima dată în spațiul public în februarie 2025. Atunci, într-un comunicat, PG argumenta de ce s-a adresat cu demersuri către Președinție pentru grațiere. 

„Urmare a recepționării mai multor adresări parvenite la PG de la rudele victimelor, în care se solicita intervenția organelor procuraturii și acordarea grațierii individuale pe motiv că sunt victime ale traficului de ființe umane în privința cărora au fost pronunțate sentințe de condamnare de către instanțele de judecată din Federația Rusă și care erau transferați în R. Moldova pentru executarea pedepsei, PG a readresat solicitările către instituția competentă, totodată prezentând o informație amplă pe cazul în speță și considerând oportun de a fi examinate, deoarece solicitanții de grațiere au statut de victime/părți vătămate în procesele penale pendinte în țara noastră”, anunțau procurorii. 

„Al doilea demers al PG a fost trimis la Președinție când procuror general era deja altcineva. La Comisia de grațiere au participat PCCOCS, Ministerul Justiției și Centrul «La Strada». Ei au susținut demersul. Comisia a votat cu majoritate pentru grațiere. Eu nu eram acolo. Eram deja eliminat. Și totuși, orchestra nu se poate opri: «Stoianoglo e vinovat și e legat de grupul criminal.» Când decizia e a ta, procedura e a ta, votul e al tău și decretul poartă semnătura ta, dar consecințele devin incomode – îți trebuie un vinovat. Numele de cod: Stoianoglo”, a reacționat deputatul Stoianoglo, fost procuror general, după apariția acuzațiilor în spațiul public. 

Cum a decis Comisia de grațiere: audierile, votul și profilul „favorabil” (2021–2022)

Demersul PG a fost examinat în ședințele Comisiei pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă președintele R. Moldova din 27 decembrie 2021 și 3 martie 2022. Conform Președinției, în fața membrilor au fost audiați Sergiu Brigai, adjunctul interimar al procurorului-șef al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), șeful Direcției cooperare juridică internațională din cadrul Ministerului Justiției și  reprezentanta Centrului „La Strada”, Tatiana Fomina, care au confirmat statutul lui Șepeli de victimă a traficului de persoane.

Comisia, constituită ca organ colegial din specialiști în mai multe domenii – juridic, medical, psihologic și social – a analizat dosarele celor șase condamnați. Patru au fost audiați, unul fusese deja eliberat condiționat, iar în cazul altuia nu exista cerere personală. Singurul nume propus spre grațiere a fost Nicolae Șepeli, considerat cel mai favorabil profil: nu avea antecedente penale, executase cea mai mare parte a pedepsei, avusese comportament adecvat în detenție, fără sancțiuni disciplinare, menținea legături familiale și dispunea de loc de trai stabil. 

Președinția precizează că la ședință, un reprezentant al PCCOCS a susținut explicit clemența, invocând statutul de victimă într-un dosar de trafic de persoane aflat atunci în examinare, iar reprezentanta „La Strada” a confirmat acest statut. În final, Comisia a votat în favoarea grațierii cu majoritate, un vot fiind împotrivă, iar o persoană abținându-se. 

De ce s-a abținut de la vot președintele Comisiei?

Președintele de atunci al Comisiei, Ion Guzun, actual membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), s-a abținut, iar potrivit informațiilor ZdG, vicepreședinta Comisiei, Ana Racu, a votat împotrivă.

Solicitat de ZdG, Guzun și-a motivat abținerea de la vot printr-un eventual conflict de interese. „Cu ceva timp înainte de asta, m-am expus despre ambasadorul Rusiei, că acesta urmează să fie declarat persona non grata, și ca să nu pun în pericol orice alt sau potențial transfer al condamnaților din Federația Rusă în Republica Moldova, am considerat că acest lucru trebuie să fie luat în considerare și pentru orice alt prezent sau viitor transfer al condamnaților din Federația Rusă în Moldova.”

În discuția cu ZdG, Guzun practic a repetat informațiile care se regăseau deja în comunicatul Președinției. „În primul rând, noi am avut încheierile judecătorești din R. Moldova în privința la toate aceste persoane care au solicitat grațierea. Am organizat mai multe runde de discuții cu reprezentanții Ministerului Justiției, Procuraturii, am invitat și ONG-ul specializat «La Strada», care ne-a oferit răspunsuri la întrebările pe care le-am avut noi. Am avut acces și la dosarul condamnatului la acel moment, inclusiv cu informații operative care țin de personalitatea sa și alte informații de la alți specialiști din cadrul Penitenciarului. Cert este faptul că noi, când am analizat în mod nemijlocit, după consultări, după toate documentele pe care le-am avut la dispoziție, am luat în considerare mai multe criterii. De exemplu, că persoana în cauză a executat cea mai mare parte a pedepsei stabilite prin hotărâre judecătorească și că în perioada detenției persoana a respectat regimul penitenciarului, a avut un comportament prosocial, menținea legătura cu familia și dispunea de un loc de trai stabil”, a adăugat Ion Guzun.

Am încercat să aflăm cine a fost procurorul care a semnat demersurile privind grațierea lui Șepeli. „A semnat cineva de la Procuratură, exact așa cum a fost scris în comunicatul Președinției. Eu nu pot spune acum mai mult decât s-a făcut în comunicatul de presă al Președinției. La moment, nu am la îndemână dosarul ca să pot să confirm documentele la care am avut acces în anul 2021 sau 2022 (…) Noi vorbim de faptul că noi am avut la dispoziție mai multe documente care au fost semnate și de domnul fost procuror general sau de domnul Brigai, sau de domnul Sergiu Russu, asta mai puțin contează. Noi vorbim de instituții, că procurorul a fost prezent la aceste discuții,  pe care l-am invitat. Eu nu am la moment acces la document ca să-mi aduc aminte cine exact”, a menționat Ion Guzun, solicitat de Ziarul de Gardă. El a subliniat că Nicolae Șepeli a fost grațiat cu aplicarea probațiunii pe perioada neexecutată a pedepsei penale.

Cine sunt membrii Comisiei care a propus grațierea

Comisia care a recomandat grațierea lui Nicolae Șepeli a fost aprobată prin decret prezidențial la 7 iunie 2021 și avea următoarea componență (menționăm funcțiile deținute la acel moment):

• Ion Guzun – președinte, avocat și vicepreședinte al Consiliului Asociației Obștești „Amnesty International Moldova”;
• Ana Racu – vicepreședintă, membră a Comitetului ONU împotriva torturii;
• Gheorghe Mustea – compozitor, director artistic și prim-dirijor al Orchestrei Naționale Simfonice a Companiei „Teleradio-Moldova”;
• Doina Gherman – deputată în Parlament;
• Iurie Hemei – preot militar, protopop al raionului Cimișlia;
• Iuliana Curea – psihologă, lectoră universitară;
• Angela Șestacov – șefă a Biroului de Probațiune Hîncești;
• Jana Chihai – doctoră în medicină, conferențiară universitară;
• Alexandru Zubco – șef al Direcției prevenirea torturii din cadrul Oficiului Avocatului Poporului;
• Vasile Coroi – director executiv al Centrului de Informare și Documentare privind Drepturile Copilului din Moldova;
• Mihaela Vidaicu – doctoră în drept, conferențiară universitară.
  

Ziarul de Gardă a apelat sau a lăsat mesaje tuturor membrilor Comisiei pentru a afla circumstanțele în care a fost decisă propunerea de grațiere a lui Nicolae Șepeli. Doina Gherman a menționat pe rețelele de socializare că nu a participat la ședință. Ana Racu a promis că va reveni, dar ulterior nu a mai răspuns la apeluri și mesaje. Alexandru Zubco a spus inițial că nu-și amintește detalii despre grațierea lui Șepeli, după care a menționat că va răspunde printr-un mesaj colectiv al Comisiei. Iurie Hemei a promis că va răspunde în scris la întrebările noastre, lucru care nu s-a întâmplat. Ceilalți membri ai Comisiei pentru Grațiere nu au reacționat la mesajele noastre.

Vasile Coroi, actualul președinte al Comisiei, a ignorat inițial mesajele noastre, iar în seara zilei de miercuri, ne-a expediat un mesaj din numele colectivului: „Comisia a votat în baza informațiilor și documentelor oficiale disponibile la momentul examinării cererii. Dosarul a fost analizat complet, au fost audiate instituțiile competente, inclusiv reprezentanți ai Procuraturii și ai organizațiilor specializate în protecția victimelor traficului de ființe umane, iar persoana a fost intervievată.

La acel moment, exista confirmarea oficială a statutului de victimă, nu existau informații oficiale privind legături criminale sau riscuri imediate, iar persoana îndeplinea condițiile legale pentru a fi propusă spre grațiere. Grațierea a fost acordată cu perioadă de probațiune, tocmai pentru a permite supravegherea și intervenția în cazul unor abateri.

Comisia nu are competențe de anchetă, nu administrează probe penale și nu poate verifica independent fapte care țin de atribuțiile organelor de urmărire penală. La examinarea cererilor de graliere, ne bazăm exclusiv pe datele oficiale comunicate de instituțiile statului și documentele prezentate în fața Comisiei. Dacă la acel moment, am fi avut informații pertinente privind riscuri sau implicări criminale, acestea ar fi influențat decisiv analiza.

Decizia a fost luată colegial, prin vot, în conformitate cu procedura legală, cu o abținere și un vot contra. Apariția unor informații sau fapte noi, ulterioare deciziei, nu înseamnă că acestea erau cunoscute la momentul examinării cererii. Evaluarea unei decizii trebuie făcută prin prisma datelor existente atunci.

Grațierea nu exonerează de răspundere pentru eventuale infracțiuni comise ulterior. Dacă persoana săvârșește noi infracțiuni, va răspunde conform legii. Comisia își asumă votul exprimat. Decizia a fost legală, argumentată și luată exclusiv în baza informațiilor oficiale disponibile la acel moment”. 

Precizăm că în mesajul Comisiei nu se regăsește răspunsul la întrebările ZdG.

Decretul de grațiere și perioada de probațiune (2022–2026)

În baza recomandării Comisiei, la 11 aprilie 2022, președinta Maia Sandu a semnat Decretul nr. 418-IX de grațiere a lui Nicolae Șepeli. Actul a dispus eliberarea din detenție pentru partea neexecutată a pedepsei, dar cu perioadă de probațiune: persoana urma să rămână sub supravegherea autorității de probațiune și să respecte condițiile legale până la expirarea termenului.

La 19 februarie 2026, după ce autoritățile au informat Președinția că Șepeli ar face parte dintr-un grup criminal organizat suspectat de pregătirea asasinării unor persoane din Ucraina, Maia Sandu a emis decretul de revocare a grațierii. Președinția a anunțat simultan verificări asupra modului în care a fost examinată grațierea, colectate informațiile și monitorizată perioada de probațiune.

Revocarea decretului de grațiere pentru potențiale infracțiuni care ar fi avut loc după grațiere este problematică, consideră însă juristul Vadim Vieru, consultat de Ziarul de Gardă. „Este problematic. Codul Administrativ nu prevede. Actul de grațiere este un act administrativ. În contextul cazului dat, Codul Administrativ nu prevede temei de revocare-retragere a actului administrativ. Adică este destul de problematic, mai ales în contextul în care el deja și-a produs efecte. În comunicatul Președinției era vorba despre noi circumstanțe, care chipurile nu erau cunoscute, dar grațierea e un drept al președintelui, în primul rând, nu e o obligație, și e o procedură în care un dosar trebuie să fie cercetat foarte minuțios. Este foarte periculos să grațiezi traficanți de droguri.”

Potrivit Regulamentului de examinare a cererilor de graţiere şi de acordare a graţierii individuale condamnaţilor, adoptat în 2000 și în baza căruia funcționa Comisia care i-a propus președintei să-l grațieze pe Șepeli, „graţierea se acordă în temeiul cererilor depuse de condamnaţi, de rudele apropiate ale acestora, de deputaţi în Parlament, de autorităţile administraţiei publice locale, de asociaţii obşteşti, de avocaţii care au participat la examinarea cauzelor în care s-au pronunţat sentinţe de condamnare la detenţiune pe viaţă şi a cauzelor privind minorii, precum şi de administraţia întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor în care au lucrat anterior persoanele condamnate.” 

„De obicei, Procuratura are un rol acuzatorial, ei contestă totul până la capăt. Aici brusc li s-a făcut milă și au venit cu grațierea”, subliniază Vadim Vieru, care constată că demersul pentru grațiere trimis de PCCOCS „trezește semne de întrebare”. Am trimis solicitare la PG pentru a afla circumstanțele în care a fost cerută grațierea lui Șepeli, dar nu am primit răspuns. 

Russu: „Cererile tinerilor condamnați în Rusia au fost doar redirecționate. Nu puteam solicita grațierea”

Într-o discuție cu ZdG, Sergiu Russu, unul dintre adjuncții procurorului general, a precizat că Procuratura nu a cerut grațierea, ci doar a informat Președinția despre circumstanțele cazului și a transmis solicitările venite de la condamnat și familia sa, în contextul unui dosar penal în care acesta avea statut de parte vătămată. „Cred că este clar cine a semnat demersul. Procuratura nu a recomandat expres grațierea, ci a dat curs unor cereri din partea apropiaților și a condamnatului, a prezentat statutul lui de parte vătămată și a clarificat situația din perspectiva procuraturii. PG a punctat faptul că este Convenția de la Varșovia, care reflectă faptul că victimele traficului de ființe umane nu pot fi urmărite pentru faptele pe care le-au săvârșit în situația când au fost constrânse de a săvârși crimele date”, a declarat procurorul.

Potrivit lui Russu, cererile depuse de părinții tinerilor condamnați în Rusia și ulterior transferați în R. Moldova pentru executarea pedepselor ajungeau la Procuratură deoarece aceștia erau recunoscuți ca părți vătămate într-un dosar penal deschis în Moldova. El amintește că dosarul datează din 2016, când cetățeanul rus Denis Clipov și alți doi complici au fost puși sub învinuire. În acea cauză, șapte persoane au fost recunoscute și audiate ca părți vătămate, inclusiv beneficiarul grațierii. Dosarul este pe rol, iar persoanele transferate din Rusia urmează să fie audiate.

Russu afirmă că Procuratura Generală a transmis anterior autorităților ruse informațiile din ancheta moldovenească, potrivit cărora persoanele condamnate ar fi fost recrutate, transportate și exploatate pe teritoriul Federației Ruse. Schema presupunea promisiunea unor locuri de muncă de curier, organizarea deplasării și furnizarea de telefoane cu aplicații criptate pentru comunicare. „Toate elementele respective, Federația Rusă nu le-a examinat atunci când a dispus decizia de condamnare”, susține procurorul. El adaugă că autoritățile ruse au refuzat să revizuiască sentințele, iar principalul suspect, Denis Clipov, nu era urmărit penal în Rusia, dar este cercetat în R. Moldova pentru trafic de persoane și droguri.

În total, 22 de tineri din R. Moldova își executau pedepsele în Rusia în dosare legate de această schemă, „marea majoritate a cărora nu aveau un trecut criminal”. Șapte dintre ei sunt recunoscuți oficial drept părți vătămate în dosarul moldovenesc. Procurorul subliniază că situația trebuie analizată în ansamblu, nu doar prin prisma anului grațierii: „toată această situație trebuie să o privim nu doar din perspectiva anului 2021, pentru că nouă ne scapă niște elemente foarte importante”.

El afirmă că Procuratura s-a limitat la transmiterea cererilor și a contextului juridic către Comisia de grațiere, inclusiv a prevederilor internaționale privind protecția victimelor traficului de persoane. „Eu nu puteam să solicit aplicarea grațierii, mai cu seamă că comunicarea cu Președinția și cu instituțiile publice de nivel înalt poate să o ducă doar persoanele de același nivel”, a explicat reprezentantul Procuraturii. El a adăugat că a fost invocată și Convenția Consiliului Europei împotriva traficului de ființe umane, care prevede că victimele traficului nu pot fi trase la răspundere pentru infracțiuni comise sub constrângere: „Adică noi doar am spus, uitați-vă, asta este situația, asta este cererea și Convenția Internațională are o astfel de prevedere. Punct. Comisia poate să ceară suplimentar, să verifice riscurile, să examineze.”

Precizăm că Sergiu Russu a ocupat anterior (2017–2019) funcția de șef al secției combaterea traficului de ființe umane a Direcției urmărire penală și criminalistică din cadrul PG, iar între 2019–2021, de adjunct interimar al procurorului-șef al PCCOCS. Ulterior, între 2021 și 2023, a fost șef interimar al PCCOCS. Din 2024 este unul dintre adjuncții procurorului general. 

Traseul unui condamnat grațiat, conectat ulterior la rețeaua Șor

ZdG a constatat că după grațierea din 2022, Nicolae Șepeli a fost angajat în mediul privat, obținând venituri salariale de la mai multe companii din domeniul serviciilor de call-center și marketing. 

În paralel, Șepeli a reapărut în atenția autorităților în anii următori în contexte asociate rețelei politice și financiare a condamnatului Ilan Șor, un număr de telefon asociat cu el având peste 20 de conexiuni cu banca rusească PSB, prin  intermediul căreia se transferau bani către oamenii din rețea. Documentele analizate de ZdG arată că în decembrie 2025, Șepeli a fost sancționat contravențional pentru „corupere electorală pasivă”. Pentru această încălcare, autoritățile i-au aplicat o amendă de 25 de mii de lei.

Totodată, în cercul de relații apropiate ale lui Șepeli apar persoane descrise de autorități drept simpatizanți sau donatori ai formațiunilor politice asociate lui Ilan Șor. Unele dintre aceste persoane au avut, la rândul lor, condamnări penale sau au fost vizate în dosare penale în Federația Rusă.

Șepeli provine dintr-o familie originară din satul Bogdanovca Veche, raionul Cimișlia. Tatăl său, Andrei Șepeli, a activat în domeniul transporturilor și comerțului auto, fiind asociat cu o firmă care presta servicii de taxi și activități conexe, aflată acum în proces de lichidare. Contactat de Ziarul de Gardă, inițial, acesta ne-a spus că va putea discuta la subiect peste câteva luni, insistând pe nevinovăția fiului său atât în dosarul din Rusia, cât și în cel deschis recent în R. Moldova. Ulterior însă a revenit cu un apel și ne-a zis că nu dorește să fie citat.

„Stoianoglo doar a preluat demersurile existente”

Denis Grecu, avocatul lui Șepeli, afirmă că mai mulți procurori s-au ocupat de caz înainte ca Stoianoglo să preia funcția, iar demersurile ar fi fost formulate la etape diferite. „Domnul Stoianoglo nu este singurul procuror care s-a ocupat. Până la el, fostul procuror general la fel s-a ocupat cu întrebarea aceasta. Domnul Stoianoglo doar a preluat și nimeni nu credea că el în general se va implica în problema dată”, a declarat avocatul.

Acesta afirmă că unul dintre demersuri a fost pregătit chiar de el, iar altul – de Procuratura Generală, în urma unor întâlniri instituționale. „Unul dintre demersurile înaintate eu l-am pregătit. Al doilea demers a fost din partea Procuraturii Generale. Adică au fost câteva întâlniri. Totul a fost transparent și legal, absolut”, a spus Grecu.

Avocatul consideră că declarațiile publice ulterioare ale lui Alexandr Stoianoglo sunt susținute de probele din dosar, în special de actele care atestă statutul lui Nicolae Șepeli. „Ceea ce spune acum domnul Stoianoglo este absolut corect, pentru că sunt probe indiscutabile. Nicolae Șepeli are ordonanță de recunoaștere în calitate de victimă a traficului de ființe umane, valabilă, neanulată de nimeni”, a precizat el.

„Revocarea grațierii este un gest politic”

În opinia apărării, legislația națională prevede exonerarea de răspundere pentru persoanele recunoscute oficial drept victime ale traficului, însă mecanismele de aplicare ar fi ineficiente. „Conform legii, persoanele care au așa statut sunt eliberate de orice răspundere legată de această faptă, numai că în R. Moldova nu există careva instrumente eficiente care ar putea să implementeze această garanție”, a declarat avocatul.

Denis Grecu califică drept neconstituțională revocarea decretului de grațiere a clientului său și anunță contestarea deciziei. „Revocarea decretului de grațiere nu este constituțională, absolut, este mai mult un gest politic decât juridic. Contestația e în procedura de pregătire. Avem 30 de zile pentru a contesta”, a mai spus apărătorul lui Nicolae Șepeli.

Conform Președinției, pe parcursul anilor 2021–2024, Comisia pentru problemele grațierii persoanelor condamnate pe lângă Președintele R. Moldova a examinat 640 de cereri de grațiere, dintre care au fost propuse spre grațiere și grațiate 22 de persoane (11 bărbați și 11 femei). În 2025 nu a fost propusă spre grațiere niciuna dintre persoanele ale căror cereri au fost examinate.

Materialul a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.