Fostă „viceministră” în „guvernul” de la Tiraspol, cu teză de doctor habilitat susținută la Chișinău, după ce a promovat „statalitatea” și „identitatea” transnistreană

O fostă așa-numită „viceministră” a Educației din regiunea transnistreană, care conduce în prezent o școală privată din Tiraspol, a fost acceptată să-și susțină teza de doctor habilitat la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. În bibliografia tezei, aceasta a inserat un articol publicat de ea anterior, în care promovează „statalitatea” și „identitatea” transnistreană. Ea și-a susținut public teza la Chișinău în decembrie 2024, iar membrii comisiei au recomandat unanim să-i fie acordat titlul de doctor habilitat.  Anterior, a obținut titlul de doctor în științe pedagogice la Rostov, în Federația Rusă, care i-a fost echivalat în R. Moldova.

În perioada cât a exercitat funcția de așa-numită „viceministră”, aceasta a expus public narațiuni antiucrainene, iar după susținerea tezei de doctor habilitat, în toamna anului 2025, a participat la un concurs organizat de „Eurasia”, ONG-ul de buzunar al lui Ilan Șor, a cărui declarare drept „organizație extremistă” a fost cerută de Serviciul de Informații și Securitate.

Directoare a unei școli private la Tiraspol

Svetlana Turceac este în prezent directoarea unei școli private din Tiraspol și a unui centru educațional pentru copii și adulți. În perioada septembrie 2013 – martie 2016, ea a deținut funcția de așa-numită „viceministră” a Educației la Tiraspol și a avut ca responsabilități „participarea la elaborarea documentelor de politici educaționale, programelor, manualelor școlare și suporturilor didactice, potrivit datelor din CV-ul său. Tot acolo este menționată  naționalitatea rusă a acesteia.  

„Ucraina ne arată acum foarte clar ce înseamnă aceste efecte întârziate”

În aprilie 2015, când ocupa o funcție oficială în „guvernul” de la Tiraspol, în timp ce regiunea separatistă era condusă de Evgheni Șevciuc, Turceac a vorbit la postul „Первый Приднестровский” („Primul transnistrean”, traducere din limba rusă), controlat de autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol, despre cum poate fi îmbunătățit „nivelul de bună purtare în rândul elevilor”. 

„Educația este, în general, un domeniu cu efecte pe termen îndelungat. Ucraina ne arată acum foarte clar ce înseamnă aceste efecte întârziate. Cu siguranță, nimeni nu și-a imaginat vreodată că o asemenea situație ar fi posibilă pe pământ slav”, susținea ea.

Declarația ei se întâmpla la un an de la încheierea protestelor proeuropene împotriva deciziei Guvernului ucrainean de a suspenda procesul de pregătire pentru semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană și Acordului de Liber Schimb cu aceasta, proteste cunoscute ca „Revoluția Euromaidan” și  urmate de anexarea de către Federația Rusă a peninsulei Crimeea.  

Studii doctorale – la Rostov, studii postdoctorale – la Chișinău

În 2007, Svetlana Turceac și-a susținut teza de doctor în științe pedagogice în Federația Rusă, la Universitatea Federală de sud din Rostov pe Don, care i-a fost echivalată la Chișinău în 2018 de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC). În 2019, Turceac a fost admisă la studii postdoctorale în cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. 

În decembrie 2024, Svetlana Turceac și-a susținut teza de doctor habilitat la tema „Formarea competențelor pedagogice universale privind organizarea unui mediu educațional incluziv în instituțiile de învățământ general” în ședința Comisiei de susținere publică a tezei de doctor habilitat din cadrul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. 

Înainte de susținerea publică a tezei, Carolina Țurcanu, secretara științifică a comisiei, a citit datele din biografia Svetlanei Turceac, inclusiv faptul că aceasta a deținut funcția de așa-numită „viceministră” a Educației în regiunea transnistreană nerecunoscută. 

„Activitatea doamnei Turceac este foarte vastă, parcurgând traseul profesional de la psihologă în Colegiul pedagogic din Bender, director de departament în același Colegiu, director al Institutului de stat pentru dezvoltarea învățământului din Tiraspol, director adjunct al Colegiului pedagogic din Bender, până la viceministru al Educației”, sublinia Carolina Țurcanu. 

Din componența Comisiei de susținere publică au făcut parte 9 persoane, iar consultantă  științifică i-a fost Viorica Goraș-Postică, doctor habilitat în științe pedagogice, profesor universitar. Teza a fost prezentată în limba rusă. 

„Eu am avut plăcerea să colaborez cu Svetlana și să învățăm împreună niște lucruri pe care poate nu le-am cunoscut anterior”, a spus Viorica Goraș-Postică în cadrul susținerii publice a tezei de doctor habilitat a Svetlanei Turceac. Consultanta științifică a menționat că „teza a fost realizată cu responsabilitate și profesionalism”, iar despre Turceac a spus că este „doctor în științe pedagogice cu biografie solidă în domeniul științelor educației”, „un pedagog cu literă mare” și „manager de top”. 

Comisia a votat unanim pentru a propune acordarea titlului științific de doctor habilitat în științe ale educației. 

Articol despre „statalitatea” și „identitatea” transnistreană, în bibliografia tezei prezentate la Chișinău

Una dintre sursele tezei de doctor habilitat indicate în bibliografie este un articol scris chiar de Svetlana Turceac în 2010, cu titlul „Система духовно-нравственного воспитания детей и молодежи в контексте современных социально-экономических вызовов в Приднестровье” („Sistem de educație spirituală și morală pentru copii și tineri în contextul provocărilor socioeconomice contemporane din Transnistria”, traducere din limba rusă). În articol, Turceac subliniază că „dezvoltarea sistemului educațional din Transnistria reflectă caracteristicile și etapele de dezvoltare ale statalității RMN (Republica Moldovenească Nistreană de la ПМР – Приднестровская Молдавская Республика). 

„Republica Moldovenească Nistreană este un stat democratic, cu parlament, Constituție și cu un regim prezidențial puternic. În domeniul umanitar, politica RMN vizează integrarea în sistemul educațional al Rusiei”, se arată în articol. Autoarea pledează pentru formarea unei identități „transnistrene” în rândurile tinerilor și copiilor: „Doar în condițiile existenței unei identități transnistrene stabile în rândul copiilor și tinerilor, chiar și fiind formal cetățean al unui alt stat, un tânăr își va lega viitorul (familia, munca, cariera, autorealizarea în societate) de Transnistria, care îi este natală.” 

Metoda documentată în teza de doctor habilitat a fost aplicată în mai multe instituții de învățământ din stânga și din dreapta Nistrului, astfel că în teza de doctor habilitat sunt prezentate recomandările acestora. Una vine din partea așa-numitului „Departament de Educație” din Dubăsari, fiind aplicată și ștampila acestei instituții, parte a structurii separatiste nerecunoscute. 

Concurs organizat de „Eurasia” lui Ilan Șor

În octombrie 2025, la aproape un an de la susținerea publică a tezei de doctor habilitat, Svetlana Turceac a participat și a ajuns în finala unui concurs pentru pedagogi organizat de organizația „Eurasia”, controlată de Ilan Șor. Într-o postare pe rețelele sociale, ea le-a cerut urmăritorilor ei să o voteze pentru a câștiga concursul. 

În august 2025, un grup de copii care studiază la școala privată condusă de Turceac a fost dus în excursie la Orheiland, potrivit unei alte postări pe rețelele sociale. Iar în noiembrie 2025, Turceac scria pe rețelele sociale că a vizitat Moscova cu un grup de 14 copii. Aceasta afișează pe rețelele sociale și călătorii în țările europene. 

Anterior, în 2023, Svetlana Turceac a participat ca expertă la un forum pedagogic organizat în regiunea găgăuză. Iar în 2024 a fost traineră în domeniul afacerilor la un seminar organizat de Școala de Afaceri a Camerei de Comerț și Industrie a regiunii transnistrene, eveniment mediatizat de site-ul novostipmr.com, controlat de autoritățile nerecunoscute de la Tiraspol. 

 „O excepție, o scăpare”

Solicitată de ZdG, Viorica Goraș-Postică, consultantă științifică pentru teza Svetlanei Turceac, a ținut să sublinieze că are o „identitate românească pe care toată lumea o recunoaște” și că a avut mai multe disensiuni cu autoarea tezei de doctor habilitat. „Toată lumea știe în ce conflicte am fost eu, personal, cu ea. Eu nu recunosc «republica transnistreană» și ea cunoaște lucrul acesta.” Referitor la articolul din bibliografia tezei în care sunt menționate noțiunile de „statalitate” și „identitate” transnistreană, ea afirmă că a fost „o excepție, o scăpare acolo, că lucrarea asta a fost introdusă post-factum”. Întrebată de ce a acceptat să-i fie consultantă științifică, Viorica Goraș-Postică a declarat că a făcut asta pentru „a continua apropierea celor două maluri ale Nistrului, așa cum a făcut-o prin toate proiectele europene”. 

Totodată, ea s-a arătat indignată de interesul ZdG pentru acest subiect. „Îmi pare foarte rău de aceste întrebări: de ce ați acceptat? Am acceptat ca orice conducător. Așa cum am cooperat cu ONG-urile care susțin politica statului R. Moldova, așa colaborăm și cu oamenii, în pofida unor căderi și a unor greșeli politice care se fac ca ei să aibă lecții de viață.” Viorica Goraș-Postică a adăugat că a participat anterior cu Svetlana Turceac la proiecte comune „de apropiere a celor două maluri ale Nistrului”.

Ulterior, ea a revenit cu precizarea că articolul respectiv „s-a strecurat tehnic acolo. Noi am examinat publicațiile la temă, referitoare la educația incluzivă. (…) A fosr greșeala mea că nu am atras atenția”.

Am ținut să discutăm și cu Carolina Țurcanu, secretară științifică la susținerea publică a tezei, dar ea a refuzat. „Nu vă supărați, nu dau interviu prin telefon. De unde l-ați luat telefonul meu  personal?” a întrebat ea și a închis, deși numărul este publicat pe site-ul Universității de Stat din Moldova, unde este angajată. I-am expediat un mesaj, dar nu a răspuns. 

„Când a venit la noi, n-am știut ce post a ocupat dumneaei”

Constantin Ciorbă, președintele Consiliului Științific din cadrul Biroului Studii doctorale și postdoctorale al Universității Pedagogice „Ion Creangă”, a declarat pentru ZdG că nu conducea consiliul atunci când Svetlana Turceac a fost admisă la studii de postdoctorat. Totodată, el a precizat că aceasta „a venit cu toate actele în ordine”. 

„Când a venit la noi, n-am știut ce post a ocupat dumneaei. În al doilea rând, noi nu eram în drept să-i refuzăm din motiv că ea a ocupat un post de «viceministru» acolo. (…) De la bun început au fost niște articole care nu prea erau la temă și aveau și o tentă politică. Noi am insistat la eliminarea acestor articole.”

El a precizat că acum teza se află pe masa Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare (ANACEC), care urmează să decidă acordarea sau respingerea titlului de doctor habilitat, și că această instituție ar fi depistat plagieri din surse rusești în lucrare. 

„Sunt foarte multe subtilități în această teză. Detalii o să apară în curând”

Vicepreședintele ANACEC, Mihail Onoi, a declarat pentru ZdG că teza a trecut două din cele trei etape de examinare: comisia de experți și comisia de profil. Ultima decizie urmează s-o ia Consiliul de conducere al ANACEC.

„Ea demult stă la noi, se discută foarte mult, pentru că sunt foarte multe subtilități în această teză. Detalii o să apară în curând. Nu vă putem da detalii până o să apară decizia oficială, pentru că suntem sancționați în cazul în care aducem informații despre decizie înainte ca decizia să apară pe site-ul oficial”, a declarat Mihail Onoi. 

„Dacă dumneavoastră aveți nevoie, veniți la Tiraspol”

Svetlana Turceac nu a dorit să răspundă la întrebările ZdG: de ce a ales să susțină teza de doctor habilitat la Chișinău, după ce a deținut o funcție în „guvernul” nerecunoscut de la Tiraspol și a susținut „statalitatea” și „identitatea” transnistreană; de ce a inclus în bibliografia tezei un articol ce conținea aceste idei? 

„Ce interes au jurnaliștii față de teza de doctor habilitat? De ce eu trebuie să vă răspund la întrebări la telefon? Eu nu vă cunosc, nu vă văd documentele. În plus, veniți cu asemenea întrebări. Dacă doriți să vă întâlniți cu mine, sunt gata să comunic față în față, nu la telefon. Dacă dumneavoastră aveți nevoie, veniți la Tiraspol, o să mă întâlnesc cu dumneavoastră”, a spus Svetlana Turceac în limba rusă.

Ea a cerut să-i trimitem întrebările în scris și a spus că va decide ulterior dacă „vom discuta sau nu”. I-am expediat întrebările, inclusiv cele legate de participarea la un concurs organizat de „Eurasia” lui Ilan Șor și de transportarea copiilor la Orheiland și la Moscova, dar nu am primit un răspuns până la publicarea articolului.

Ministerul Educației, trimitere la ANCEC

Ministerul Educației, solicitat de ZdG pentru un comentariu pe marginea acestui subiect, a făcut trimitere la Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare, ce are în atribuții confirmarea titlurilor științifice.

„În prezent, Consiliul de conducere al Agenției Naționale de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare nu a adoptat încă o decizie privind confirmarea titlului științific de doctor habilitat al doamnei Svetlana Turceac. Dosarul este în proces de examinare.

De menționat că, la etapa instituțională, decizia de conferire a titlului științific de doctor habilitat este aprobată de către senatul sau consiliul științific al organizației din domeniile cercetării și inovării, în conformitate cu regulamentul instituțional”, se arată în răspunsul Ministerului Educației.

„Orice demers științific trebuie să țină cont de provocările existente și prioritățile naționale”

Natalia Albu, doctor în științe politice, conferențiar universitar, expertă în probleme de securitate, consideră că, în contextul actual al războiului hibrid, cercetarea științifică capătă și ea o dimensiune de securitate.

„Procesul de elaborare a unei teze de doctorat reprezintă un demers academic de maximă responsabilitate, întrucât cercetarea realizată nu se limitează la identificarea și soluționarea unei probleme științifice actuale, așa cum este prevăzut în ghidurile metodologice de elaborare a tezelor doctorale, ci trebuie să genereze rezultate cu aplicabilitate practică și relevanță strategică nu doar pentru domeniul cercetat, ci și pentru societate și stat în ansamblu.

În actualul context de securitate, caracterizat de manifestarea războiului hibrid, a acțiunilor de influență, a dezinformării și a testării continue a rezilienței democratice la nivel național, cercetarea științifică capătă o dimensiune de securitate indirectă, în special atunci când vizează domenii sensibile precum educația, coeziunea socială, identitatea, incluziunea sau politicile publice. În acest sens, orice demers științific trebuie să țină cont de provocările existente și prioritățile naționale, indiferent dacă acestea apar în plan educațional, economic, social, informațional sau instituțional.

De aceea, este esențial ca cercetările efectuate în cadrul unei teze de doctorat să nu conțină elemente care, fie și involuntar, ar putea genera ambiguități juridice sau narative incompatibile cu ordinea constituțională și interesele naționale ale Republicii Moldova. De exemplu, o atenție sporită trebuie acordată alinierii terminologice a contextelor sensibile, inclusiv prin folosirea sintagmelor consacrate precum „regiunea transnistreană a Republicii Moldova (necontrolată constituțional)”. Totodată, selecția și utilizarea bibliografiei trebuie să respecte criterii de rigoare științifică, legalitate și neutralitate academică, evitând surse sau formulări care ar putea fi interpretate ca legitimare implicită a unor structuri neconstituționale sau a unor narative contrare politicilor statului”, a subliniat cercetătoarea.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.