VIDEO „Noi ne pregătim pentru mai multe scenarii. Dar speranța este că nu va trebui să le activăm”. Interviu cu Nicu Popescu, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene

Rusia a recunoscut independența autoproclamatelor republici Lugansk și Donețk de pe teritoriul Ucrainei, iar președintele Rusiei, Vladimir Putin, în dimineața zilei de joi, 24 februarie, armata rusă a început invazia în Ucraina.

Între timp, în regiunea transnistreană exercițiile militare cu focuri de armă reale și vehicule militare blindate se amplifică. Poate diplomația opri un război care pare inevitabil? Zilele trecute, ZdG a discutat la aceste subiecte cu Nicu Popescu, vicepremier și ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. 

P.S. Unele întrebări și răspunsuri din acest interviu sunt actuale și astăzi, joi, 24 februarie, după ce Rusia a atacat deja Ucraina, în timp ce unele întrebări ar putea să conțină informație care nu este actuală în totalitate.

— Ce înseamnă pentru R. Moldova recunoașterea de către Rusia a independenței regiunilor Lugansk și Donețk? Dar faptul că Vladimir Putin a ordonat ca armata rusă să meargă în aceste regiuni pentru „menținerea păcii”?

— R.  Moldova a condamnat cu fermitate recunoașterea de către Federația Rusă a „independenței” entităților separatiste din regiunile de est ale Ucrainei. De menționat că această decizie a fost precedată de o campanie de presiune politico-militară asupra Ucrainei și acțiuni de destabilizare în zona de conflict.

Este absolut evident că recunoașterea pune sub semnul întrebării orice perspectivă de soluționare politică a conflictului din estul Ucrainei și va avea consecințe profunde negative de durată. Noi regretăm că Federația Rusă a ales calea încălcării principiilor și normelor dreptului internațional.

Sperăm că această evoluție nu va provoca un nou val de ostilități militare la linia de contact. Vreau să folosesc și prilejul acestui interviu pentru a reitera sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în cadrul graniţelor sale recunoscute pe plan internaţional.

— Care sunt riscurile și scenariile pentru R. Moldova în cazul unui conflict armat între Ucraina și Rusia? Cum ne pregătim să le facem față? 

— Pe plan intern, în interiorul Guvernului, împreună cu președinția și alte instituții de stat am analizat mai multe scenarii, ne pregătim pentru toate aceste scenarii, dar evident, nu este rolul Guvernului să speculeze cu astfel de scenarii în public, nu este rolul unui guvern să facă predicții. Ne pregătim pentru acestea și trebuie să recunosc că este o situație destul de regretabilă faptul că trebuie să trecem prin acest exercițiu, dar asta este situația regională în care ne regăsim și este evident că trebuie să pregătim societatea noastră, statul nostru, pentru a face față oricăror scenarii. 

— Este R. Moldova pregătită să primească refugiați din Ucraina?

— Suntem pregătiți să sprijinim cetățenii ucraineni în cazul în care aceștia vor avea nevoie de ajutor. Sperăm că aceste scenarii negative care se discută în spațiul public, nu se vor materializa. Dar, evident, suntem nevoiți și obligați să ținem cont inclusiv de ele și aici vă pot spune că ne pregătim să facem față oricărui scenariu.

— În cazul unei situații de urgență, cât de pregătit este Ministerul de Externe pentru a ajuta cetățenii R. Moldova din Ucraina? 

— Evident, suntem pregătiți, discutăm, suntem în contact cu mulți cetățeni de-ai noștri, inclusiv cetățeni care se află în zona de est a Ucrainei, cetățeni care se află la Kiev. Ambasada lucrează, avem și un Consulat la Odesa. MAE este în permanență în contact cu cetățenii noștri, ca să putem să activăm instrumentele noastre de ajutorarea a acestor cetățeni, în cazul în care va fi nevoie. Evident, în absolut orice criză, absolut niciun actor, niciun stat, nicio instituție nu poate prezice cum va evolua situația și, în acest sens, noi ne pregătim, după cum spuneam, pentru mai multe scenarii. Dar speranța este că nu va trebui să le activăm. 

— Totuși există un un plan, o strategie cu privire la eventuala necesitate de evacuare a cetățenilor moldoveni din Ucraina? 

— Da, există un plan pentru toate instituțiile statului responsabile de securitatea statului, inclusiv Ministerul de Externe, un plan și niște protocoale de acțiune destul de concrete în cazul în care vom asista la o escaladare a situației din Ucraina, mai gravă decât situația la zi. 

— Noi avem capacitatea de a evacua rapid cetățenii noștri de acolo? 

— Avem capacitatea de a evacua rapid o anumită parte de cetățeni. În același timp, proximitatea geografică, sunt sigur, va permite multor cetățeni să revină în R. Moldova destul de rapid, sau prin propriile mijloace de transport, sau cu ajutorul misiunilor noastre diplomatice, care, după cum spuneam, include și Consulatul. Acum, dacă analizăm un pic, evident că pentru un cetățean al R. Moldova care se află la 100, 200 sau 300 de km de frontiera cu R. Moldova, știe realitățile locale din Ucraina, știe cultura locală, se descurcă inclusiv în limba rusă sau limba ucraineană, îi este mult mai simplu să revină în R. Moldova, decât unui cetățean dintr-o țară de origine care se află la 2-3 mii de km de Ucraina, care nu vorbește nici rusa, nici ucraineană și capacitatea căruia de a se descurca în Ucraina e mult mai redusă decât a cetățenilor R. Moldova. Deci, aceste lucruri tot contează. 

„Este foarte important să ne pregătim pentru o degradare mai serioasă a situației regionale, nu doar anul acesta, dar și pentru anii care vin”

— R. Moldova este cumva implicată în negocierile la nivel înalt pentru a aduce un armistițiu în legătură cu situația din Ucraina? Cum? 

— În negocieri, nu. Negocierile au loc propriu-zis între un număr foarte restrâns de state. Nu știu dacă le putem numi negocieri, sunt mai degrabă discuții diplomatice. Dar noi suntem foarte activi în promovarea viziunii noastre, în comunicarea îngrijorării noastre, dar și în formularea poziției R. Moldova față de acele discuții mai generale referitoare la așa-numita arhitectură sau ordine de securitatea din Europa și a modului cum ar trebui să arate interacțiunea dintre state în Europa de Est. În acest sens noi insistăm și am avut mai multe convorbiri telefonice cu colegi din Europa în care am formulat foarte clar insistența noastră pe păstrarea dreptului suveran de a ne alege propriile soluții pentru securitatea statului nostru, dezaprobarea noastră fermă a militarizarii tendințelor regionale și noi spunem peste tot că este de o importanță majoră ca statele să-și rezolve diferențele prin metode pașnice, diplomatice. Am spus sus și tare că amenințările unui stat cu utilizarea forței și amenințările contra integrității teritoriale și suveranității unui stat contravin legislației internaționale și oricăror norme de drept internațional. Insistăm și pe retragerea trupelor ruse din R. Moldova, care se află aici contrar, atât legislației, Constituției R. Moldova, cât și angajamentelor internaționale a Federației Ruse. Toate aceste lucruri noi le comunicăm foarte activ în discuțiile noastre cu toți partenerii – evident, cu Federația Rusă, Ucraina, OSCE și mai multe state membre UE, NATO și OSCE. 

— Ce putem învăța din ceea ce se întâmplă acum în Ucraina? 

— Că avem nevoie de un stat funcțional, rezilient, avem nevoie de un sector de securitate și apărare puternic, avem nevoie de armată, avem nevoie de Servicii Speciale, avem nevoie de agenții și instituții care să ne asigure securitate cibernetică, avem nevoie de coeziune socială. Deci, avem nevoie de un stat cu un sector de securitate funcțional, puternic, care este în stare să facă față deteriorării situației de securitate din regiune nu doar astăzi, dar și în următorii 5, 10 sau 15 ani, pentru că aceste tendințe și aceste evenimente pe care le observăm astăzi între Rusia și Ucraina există toate riscurile să mai apară în următorii ani și este foarte important să ne pregătim pentru o degradare mai serioasă a situației regionale, nu doar anul acesta, dar în anii care vin. 

— Ce poate obține, în termeni de vizibilitate privind problemele de securitate, R. Moldova, în contextul crizei din Ucraina? Poate discutând despre problemele din zona estică, reușim să-i facem pe partenerii europeni și americani să fie mai atenți la R. Moldova pe viitor, mai ales că avem armată străină în regiunea transnistreană… 

— Partenerii noștri externi întotdeauna au fost foarte atenți și au acordat o atenție destul de mare evoluțiilor din R. Moldova. Evident, tot sprijinul și toată deschiderea pe care o are R. Moldova este o manifestare a acestei atenții, iar acest lucru se vede și prin numărul de vizite pe care le primim în R. Moldova din partea unor oficiali din Europa și SUA, acest lucru se manifestă și prin asistența pe care o primește R. Moldova. În acest sens, inclusiv pe plan diplomatic, inclusiv în procesul de reglementare transnistreană, R. Moldova beneficiază de mult sprijin și atenție din Occident. 

— Apropo, ce știe Ministerul de Externe despre exercițiile militare cu focuri de armă reale și vehicule militare blindate, desfășurate pe timp de noapte, în weekendul care a trecut, în regiunea transnistreană? De ce se pregătesc ei acolo și pe cine vor apără în caz de necesitate? 

— Nu este rolul MAE să controleze, știm bine că zonele de la est de Nistru sunt necontrolate de Guvernul R. Moldova. Această prezență militară rusă este ilegală, contravine angajamentelor internaționale a Federației Ruse, contravine Constituției R. Moldova.

Efectiv, aceste exerciții sunt ilegale, ele nu contribuie la îmbunătățirea situației regionale, în condițiile în care asistăm la aceste tensiuni militare majore dintre Rusia și Ucraina, în condițiile în care asistăm la concentrarea masivă de trupe ruse la frontiera cu Ucraina.

Aceste exerciții militare sunt lucru foarte periculos pentru întreaga regiune, pentru întreaga Europă, pentru că în aceste condiții de nervozitate maximă, aceste semnale și activități ale grupului operativ de trupe ruse constituie un element care c nu contribuie la calmarea situația din zona noastră, din jurul Ucrainei, dar și din R. Moldova.

În acest sens, noi am formulat și continuăm să formulăm această solicitare Federației Ruse de a înceta aceste activități care nu contribuie la calmarea situației din zonă. 

„Singura metodă prin care putem promova interesele R. Moldova este dialogul”

— Intențiile Rusiei de a consolida capacitățile așa-numitului punct consular mobil de la Tiraspol, precum a declarat viceministrul afacerilor externe al Federației Ruse, Andrei Rudenko, ne face mai susceptibili de a fi implicați într-un eventual război? 

— Nu cred că există o legătură directă între aceste două dimensiuni pe care le-ați enunțat. Conform legislației R. Moldova, Federația Rusă nu are puncte consulare la Tiraspol. În 2013, R. Moldova și-a manifestat opoziția față de deschiderea unui astfel de consulat, deci este o activitate unilaterală a Federației Ruse și regretabilă. Noi considerăm că putem asigura buna funcționare a consulatelor doar pe teritoriul controlat de Guvernul de la Chișinău. Or, știți bine că raioanele din stânga Nistrului nu sunt controlate de autoritățile de la Chișinău și atâta timp cât acest lucru va rămâne valabil, noi nu putem accepta funcționarea unor instituții diplomatice a altor state pe acest teritoriu. 

— Știați de vizita viceministrului rus la Tiraspol? Ați fost anunțat în prealabil? 

— Știam că viceministrul rus va vizita acest așa numit punct de servicii consulare. Deci, am fost anunțați și ne-am exprimat scepticismul și opoziția față de acest gest, pentru că, după cum spuneam, conform legislației R. Moldova nu ar trebui să existe o asemenea activitate a Federației Ruse pe teritoriul R. Moldova în aceste zone necontrolate de către Guvern. 

— După ce v-ați exprimat „profunda dezamăgire” în legătură cu „tonalitatea și accentele mesajelor publice” din discursul viceministrului rus de externe, ați avut vreun mesaj din partea Rusiei? 

— A fost o reacție publică, iar la aceasta s-a venit cu o altă declarație publică. Evident, noi am transmis același mesaj și în timpul discuțiilor cu colegii din Federația Rusă și, mai mult sau mai puțin, puteți intui, că răspunsul lor a fost inclusiv această vizită. 

— Ați chemat sau intenționați să chemați ambasadorul rus în R. Moldova pentru discuții și explicații pe marginea acestei situații?

— Noi suntem în contact permanent cu diplomații Federației Ruse, dar eu vreau să vă spun că relația R. Moldova cu Federația Rusă nu poate fi redusă la unu, două sau trei subiecte, ci decurge și atinge interesele unui număr foarte mare de cetățeni, practic a fiecărui cetățean din R. Moldova și în orice contacte cu Federația Rusă suntem nevoiți să discutăm un spectru larg de subiecte, inclusiv livrările de gaz în R. Moldova, inclusiv exporturile noastre pe piața rusă, care asigură un grad de bunăstare pentru sute de mii de cetățeni. Există sute de mii de cetățeni care trăiesc în Federația Rusă și au nevoie de servicii consulare, își doresc un acord de protecție socială, inclusiv pe subiectul reglementării transnistrene. R. Moldova speră și continuă să promoveze și să insiste pe retragerea trupelor ruse de pe teritoriul nostru. Toate aceste subiecte fac parte din discuțiile pe care le avem cu Federația Rusă. Pe toate aceste subiecte, singura metodă prin care putem promova interesele R. Moldova este dialogul. Pe multe din aceste subiecte avem diferențe clare de opinie cu Federația Rusă, noi formulăm poziția noastră și acest lucru nu totdeauna convine Federației Ruse și Federația Rusă, de asemenea, formulează poziții care nu totdeauna ne convin nouă ca stat, dar asta e funcția serviciilor diplomatice: să încerce să reducă aceste diferențe. 

„Prețul la gaz nu depinde doar de capacitatea diplomației”

— Și acum un pic despre altă armă a Rusiei, gazul: Diplomația putea aduce un preț mai bun la gaze pentru R. Moldova? 

— Din nou, nu putem vorbi despre gaz doar prin prisma prețului. Prețul nu depinde doar de capacitatea diplomației, prețul depinde de multe lucruri. Și aici, din câte înțeleg eu, da, sunt state care au avut sau au relații strategice, relații militare, parteneriate geopolitice cu Federația Rusă, care le permit să aibă un preț mai redus la gaz. Sunt alte state care nu au parteneriate militare, geopolitice la fel de apropiate cu Federația Rusă și au alt preț la gaz. Bunăoară, pot să vă dau un exemplu, știți bine că, în 2010, la acea etapă președintele Ianukovici al Ucrainei a legalizat prezența militară rusă în peninsula Crimeea până în 2042, în timpul așa numitor acorduri de la Harkiv și în schimbul acestei legalizări a primit o reducere de 100 de dolari la gaz, la acea etapă. Deci, da, există situații în care statele fac concesii de ordin geopolitic sau militar, pentru a avea alți parametri și alte aranjamente de cumpărare a gazului. R. Moldova conștient și explicit a insistat, pe parcursul istoriei noastre, pe separarea chestiunilor geopolitice, chestiunilor de cooperare militară, pe de o parte, și achizițiile de gaz, pe de alte. Noi insistăm pe o relație în domeniul energetic cu Federația Rusă care exclude factorii geopolitici sau militari și în acest sens vom continua să mergem pe această abordare, care este singura posibilă. Or, și Federația Rusă spune des că interesul și preferința este să este să nu politizeze excesiv livrările de gaz și în aceste sens și pentru Moldova e important să separăm geopolitica și achizițiile de gaz, în măsura în care acest lucru este posibil. 

— Ați fost cumva implicat în negocierea contractului cu Gazprom? Ați fi dorit să fiți implicat?

— Nu. Negocierile la gaz țin de alte instituții, de aceea ministerele de Externe, de regulă, nu negociază prețul la gaz. 

— Cât de relevant, real și credibil e statutul de neutralitate, când avem o armată străină necontrolată pe teritoriul R. Moldova? Și acum, când e posibil un război, va veni cineva sa ajute neutrii și săracii?

— Statele neutre, prin prima neutralității pe care o adoptă în Constituțiile lor își asumă inclusiv responsabilitatea pentru propria apărare. Dar sunt alte state care nu sunt neutre, însă oricum nu va veni nimeni să le ajute, fiindcă nu fac parte din alianțe militare. Vedeți și exemplul Ucrainei și Georgiei, care nu sunt state neutre, dar în același timp nu fac parte din alianțe militare și atunci pot miza doar pe propriile capacități sau parteneriate externe, dar nu există obligații legale din partea vreunei alianțe de a oferi imediat și automat asistență militară. 

— Ce le-ați spune cetățenilor R. Moldova, după evenimentele de luni și marți? Pe o scară de la 1 la 10, cât de tare ar trebui să ne îngrijorăm că Rusia nu se va opri la Ucraina?

— Urmărim atent situația, iar instituțiile statului sunt mobilizate pentru a interveni și a asigura viața și securitatea oamenilor din R. Moldova. În acest sens, autoritățile au constituit grupul de lucru pe probleme de securitate regională, actualizăm planurile de măsuri în virtutea noilor circumstanțe. De asemenea, urmărim îndeaproape situația din raioanele de est și din zona de securitate. Vreau să punctez că R. Moldova e o țară pașnică, o țară care îmbrățișează valorile europene și își rezolvă problemele pașnic, prin dialog, discuții și eforturi diplomatice. Evoluțiile recente și cele care vor mai urma pot influența mersul lucrurilor în țara noastră. Însă vă reconfirm noi continuăm să avansăm cu fermitate în edificarea unui stat european, modern, cu instituții funcționale pentru cetățenii noștri și chiar și în această situația de criză regională efortul și energia noastră sunt plenar concentrate pe fortificarea statului și rezilienței R. Moldova. Nu ne oprim din ceea ce ne-am propus – să creăm un stat european, modern cu instituții funcționale pentru cetățeni.

— De altfel, anterior activității la Minister, ați vizitat mai multe zone de conflict cu implicarea Federației Ruse. Ce lecții ați învățat din vizitele respective?

— Într-adevăr, ca persoană privată, ca cercetător, am scris multe studii, am scris cărți despre zone de conflict. Am fost personal în mai multe zone de conflict. Un lucru pe care țin să-l subliniez și accentuez este că situația din regiunea transnistreană, această rană deschisă a țării noastre, este una foarte tragică, dar în același timp trebuie să fim conștienți că acest calm relativ pe care-l avem în zona noastră este mult mai preferabil unor situații mai dure, mai grave, mai acute, mai tragice pentru viețile oamenilor cum am văzut că le avem în zonele de conflict din Caucazul de sud, chiar și-n unele părți ai Balcanilor. Acest calm relativ pe care-l avem trebuie menținut, inclusiv această metodă exclusiv pașnică de gestionare a reglementării transnistrene, este un lucru la care trebuie să ținem și să fim foarte prudenți pentru a păstra asta. 

— Vă mulțumim!