Sinteza ZdG: Retrospectiva celor mai importante evenimente ale săptămânii. Ediția din 26 iunie 2021
Încheiem o săptămână agitată din punct de vedere politic, în contextul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie. În sfârșit tema secțiilor de votare care vor fi deschise în străinătate a fost încheiată. Deși, Curtea Supremă de Justiție a obligat Comisia Electorală Centrală să își revizuiască deciziile și să aprobe deschiderea a nu mai puțin de 190 de secții de votare în străinătate, membrii CEC au decis miercuri seara deschiderea a 150 de secții de votare, adică cu doar 4 secții de votare mai mult decât stipula ultima decizie. Pe zdg.md puteți vedea lista și locațiile secțiilor de votare care vor fi deschise în străinătate pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie.
Campania electorală prinde contur, odată ce ne apropiem tot mai mult de scrutin. În această săptămână am aflat că Gheorghe Cavcaliuc, liderul Partidului PACE, nu și-a declarat întreaga avere. Nu este pentru prima dată când face asta. Spre exemplu, în 2017 nu a declarat două apartamente primite în dar de cei doi copii ai săi minori. De această dată însă, Cavcaliuc nu a declarat un apartament în orașul București din România.
El susține că a făcut asta pentru că „a vrut să verifice filierele prin care era alimentată gruparea lui Renato Usatîi cu informații despre adversarii politici”. Argumentarea vine astfel pentru că Usatîi a fost cel care a anunțat despre apartamentul tăinuit de Cavcaliuc.
La 11 iulie vom alege viitorul Parlament. Lista pretențiilor la fotoliul de deputat este mare. Sunt 23 de partide care luptă să acceadă în Parlament. E mult? E puțin? E suficient? La aceste întrebări au răspuns mai mulți experți, părerea cărora o puteți citi pe zdg.md.
Apropo, așa va arăta buletinul de vot. El are mai mult de jumătate de metru.
Tot în această săptămână, directorul Liceului „Lucian Blaga”, care este unicul liceu românesc din capitala autoproclamatelor autorităţi de la Tiraspol, Ion Iovcev, a fost eliberat din funcție. Un ordin în acest sens a fost semnat de ministra în exercițiu a Educației, Liliana Pogolșa.
Cei de la Minister ne-au comunicat că Iovcev a fost demis din funcția de director al liceului, din motiv că „a atins vârsta de 70 de ani”.
Ion Iovcev, un critic al regimului din stânga Nistrului, a fost în fruntea unicului liceu românesc de la Tiraspol mai bine de 29 de ani. Profesorul este deținător al Ordinului Republicii. Ziarul de Gardă pregătește pentru săptămâna viitoare un interviu exclusiv cu profesorul.
Cei doi sunt acuzați că începând cu decembrie 2013 ar fi acționat de comun și cu intenție în vederea tăinuirii și nerespectării de către întreprindere a primelor de asigurare achitate unei companii de asigurări, prin neluarea la evidență contabilă a acordul adițional la contractul de bază, prejudiciind întreprinderea de stat cu aproximativ 3,7 milioane de lei.
Ambii pledează nevinovați și sunt cercetați în libertate.
Iar dosarul în care primarul satului Măcăreşti din raionul Ungheni, Sergiu Manciu, este acuzat de corupere pasivă, a fost expediat în judecată. Potrivit procurorilor, primarul împreună cu responsabilul tehnic a lucrărilor de aprovizionare cu apă potabilă ar fi extorcat de la administratorul companiei responsabile de construcția apeductului din localitate 410 mii de lei pentru a-i semna procesele verbale de execuție și recepția finală a lucrărilor.
Tot în această săptămână, procurorii au anunțat investigarea unui caz de contrabandă cu peste 200 kilograme de heroină făcută de cetățeni moldoveni și turci. Activitatea grupului a fost monitorizată pe parcursul a mai multor luni de către oamenii legii. Potrivit informaţiilor adunate, marfa provenea din Iran, apoi intra în Republica Moldova prin Rusia şi Ucraina. Contrabanda de droguri era asigurată de un agent economic, o societate comercială gestionată de cetăţeni turci în Republica Moldova.
Un nou maraton de vaccinare împotriva COVID-19 se va desfășura în această sâmbătă la Palatul Republicii. În cadrul maratonului va fi posibilă vaccinarea cu serurile Sputnik V, AstraZeneca și Sinopharm. Doritorii se vor putea imuniza începând cu ora 7 dimineața și până la ora 22:00.
Mai aflați că Procuratura Anticorupție are o nouă conducere interimară. Adrian Bordianu, membrul Consiliului Superior al Procuraturii, a fost numit în funcția de șef interimar al Procuraturii Anticorupție în urma unui ordin semnat de către procurorul general, Alexandr Stoianoglo.
Bordian vine să-l înlocuiască pe Serghei Gavajuc, care din decembrie 2019 a fost delegat pentru exercitarea interimatului funcției de procuror-șef al Procuraturii Anticorupție. Averea și veniturile declarate în 2020 de noul șef interimar al Procuraturii Anticorupție vedeți pe zdg.md.
Iar conflictul dintre primarul de Chișinău Ion Ceban și viceprimarul Victor Chironda devine tot mai serios. Edilul a cerut până și demisia lui Chironda. Conflictul dintre cei doi a apărut după ce viceprimarul i-a solicitat primarului inițierea unei anchete de serviciu în privința arhitectului-șef al orașului și șefei Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare, Svetlana Dogotaru, dar și executorilor care, potrivit lui Chironda, au falsificat un proces-verbal și „au contribuit la încălcarea procedurilor de autorizare a desființării Hotelului Național”.
Începând de marți, zi de zi, Ziarul de Gardă publică cele mai importante detalii din carierele celor care în această campanie electorală vă cer votul și vă promit că, dacă vor ajunge în Parlament, vă vor reprezenta interesele și vor munci doar pentru binele țării.
Analiza ZdG a fost făcută în ordinea cronologică înscrierii candidaților în buletinele de vot.
Primii candidați analizați sunt cei ai Partidului PACE condus de Gheorghe Cavcaliuc.
Primele șase poziții în lista PACE sunt ocupate de un medic neurolog a cărui soție are venituri de peste un milion de lei, în ultimii doi ani, de un profesor cu afaceri în blockchain, tehnologie care a făcut posibilă existența criptomonedelor, o antreprenoare în domeniul fashion, care și-a ascuns averea și care în perioada crizei provocate de COVID-19 a câștigat aproape 200 de mii de lei din licitații cu statul. În listă se regăsește și un jurist de profesie, dar care a activat mai mulți ani în domeniul construcțiilor și a fost acționat în judecată de mai multe ori, pentru neachitarea unor datorii.
Iar Gheorghe Cavcaliuc, liderul PACE, care de-a lungul anilor, a fost de mai multe ori acuzat că ar fi acționat ilegal sau în urma unor indicații politice, este al cincilea pe lista partidului, urmat de un fost coleg de-al acestuia în poliție.
Mai multe detalii despre candidații PACE citiți pe zdg.md.
Următorii candidați analizați de noi au fost cei din Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, condus de Marc Tkaciuk. Pe lista partidului se regăsesc mai mulți foști comuniști.
Cap de listă al acestui partid este fostul comunist Iurii Muntean, care a raportat pentru ultimii doi ani, venituri de doar 4 mii de lei. El spune că a fost ajutat de familie, întrucât provine din una deloc săracă.
Pe listele partidului se regăsește și un medic care de peste 25 de ani se implică în politică, dar și un membru al PCRM dat afară din formațiune pentru că „a încălcat flagrant prevederile statutului” partidului.
Liderul formațiunii politice, Marc Tkaciuk, considerat de mulți analiști politici ideologul Partidului Comuniștilor și cel care controla din umbră multe procese politice din R. Moldova, a avut în ultimii doi ani venituri modeste și, spune el, la fel ca mulți cetățeni a acumulat restanțe la plata energiei termice, motiv pentru care s-a judecat cu Termoelectrica, deoarece până în decembrie 2020 a acumulat o datorie de aproape 11 mii de lei. Mai multe detalii vedeți pe zdg.md.
Am analizat și 20 de candidați care se regăsesc în lista Blocului Electoral „Renato Usatîi”, al treilea partid din buletinul de vot la anticipatele din 11 iulie.
Capul de listă al blocului este Renato Usatîi, care a ocupat în ultimii ani funcția de primar al municipiului Bălți. Prima tentativă a acestuia de a se implica în viața politică din R. Moldova are loc în 2014, când lansează o serie de declarații controversate. El declara că va construi o replică a Marelui Zid Chinezesc la frontiera R. Moldova cu România și că va „închide Ambasada SUA și voi face în loc un club de karaoke”. În 2016, urmare a dosarelor penale pornite pe numele său, Usatîi a fugit în Federația Rusă. A revenit trei ani mai târziu. Acum, Usatîi vrea să acceadă în Parlament alături de colegii săi care îi sunt alături din 2014 sau chiar mai devreme, printre aceștia se regăsesc Elena Grițco și Nina Cereteu, foste angajate a Ministerului Justiție, care s-au implicat în politică în urma unui scandal din 2014, în care îl acuzau pe ministrul Justiției de atunci, Oleg Efrim, că ar fi dat indicații să refuze înregistrarea Partidului Nostru, care anterior purta titulatura „Partidul Popular Republican”.
Despre averi, dosare și controverse ale primilor 20 de candidați din lista Blocului electoral Renato Usatîi, citiți pe zdg.md.
I-am verificat și pe cei care candidează pe lista Partidului Șor. Dacă ar fi să îi caracterizăm pe scurt, aici se regăsesc candidați vizați în dosarul miliardului furat și „campioni” la traseism politic.
Ilan Șor, condamnat la 7 ani și șase luni de închisoare pentru escrocherie şi spălare de bani, Marina Tauber, fosta colegă de școală a lui Șor, care figurează în ambele rapoarte Kroll privind furtul miliardului de la cele trei bănci. Denis Ulanov și Petru Jardan anchetați și ei de procurori. Transfugii democrați și comuniștii – Vladimir Vitiuc, Violeta Ivanov, Serghei Sîrbu, Ruxanda Glavan, Grigore Repeșciuc se regăsesc în primii 20 de candidați pe lista Partidului Șor.
Vineri a fost publicată analiza care îi vizează pe 40 de candidați din lista Partidului Acțiune și Solidaritate, partidul cu numărul cinci în buletinul de vot la anticipatele din 11 iulie.
Primul pe lista PAS este Igor Grosu, președintele interimar al partidului, fiind unul dintre fondatorii Partidului Acțiune și Solidaritate. Acesta a lucrat alături de Maia Sandu la Ministerul Educației.
În listă se regăsesc profesori, foști PLDM-iști sau oameni care au lucrat cu Maia Sandu, se regăsește și un candidat cu afaceri cu firme din zone offshore, dar și o candidată acuzată de „viziune anti-românească”.
Ca și în cazul celorlalte partide analizate de Ziarul de Gardă, detalii despre averi, dosare și controverse ale pretendenților la funcția de deputat din partea PAS vedeți pe zdg.md.
