Pretendenții la funcția de judecător la Curtea Constituțională: Unii cu dosare penale, alții cu dosare pierdute la CtEDO – Ziarul de Gardă
vizualizări
20 septembrie 2021 | 10:10

11 persoane candidează pentru ocuparea locului vacant de judecător la Curtea Constituțională din partea Consiliului Superior al Magistraturii. Doar patru dintre pretendenți sunt actuali sau foști judecători. 

ZdG a analizat activitatea celor 11 candidați la funcția de judecător la Curtea Constituțională și vă oferă detalii despre cariera acestora. Numele unora au figurat sau figurează în dosare penale sau în dosare pierdute de R. Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. 

Candidatul care a criticat justiția și politicienii, demis, apoi repus în funcție

Gheorghe Balan este judecător la Judecătoria Chișinău. A fost numit în funcție în 1996. A activat ca judecător în prima instanță până în ianuarie 2019, când a fost eliberat din funcție pentru comiterea unei abateri disciplinare. 

Foto: acum.md

Gheorghe Balan, ajuns în ultimii ani în atenția opiniei publice, după ce a comparat justiția din R. Moldova cu o stână, pe politicieni numindu-i „măscăricii de la guvernare care se vor dictatori”, a fost demis, printr-o hotărâre a Colegiului Disciplinar (CD) de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) din 20 aprilie 2018, în urma unei plângeri depuse de un primar care reprezenta Partidul Democrat și de opt consilieri locali. Plângerea aleșilor locali a fost susținută de un demers al Serviciului de Informații și Securitate. Ulterior, CSM aproba demiterea, iar în ianuarie 2019, președintele Igor Dodon semna decretul prin care Balan era eliberat din funcția de judecător. 

Printr-o Hotărâre a plenului CD din 18 ianuarie 2019, Gheorghe Balan, demis anterior din sistem, se aplica în privința acestuia o nouă sancțiune sub forma „eliberării din funcția de judecător”. CD constata că „judecătorul, pe parcursul unei perioade scurte de timp, a comis acţiuni identice după conţinut, aplicând din neglijenţă gravă legislaţia contrar practicii judiciare uniforme, precum şi acţiuni în procesul de înfăptuire a justiţiei care fac dovada incompetenţei profesionale grave şi evidente”.

La 16 iulie 2019, la scurt timp după ce democrații plecau de la guvernare, judecătoarele Angela Bostan, Victoria Sârbu și Viorica Mihăilă de la Curtea de Apel (CA) Chișinău au admis însă cererea depusă de Balan și au anulat hotărârea CD, dar și hotărârea CSM din 2018, prin care Gheorghe Balan era demis din funcție.

La 23 iulie 2019, membrii CSM, examinând contestația depusă de Gheorghe Balan, au schimbat pedeapsa aplicată magistratului prin hotărârea Colegiului Disciplinar din 2019 și au adoptat o nouă hotărâre prin care au înlocuit pedeapsa privind „eliberarea din funcție” cu una mai blândă – „mustrare”.

Astfel, plenul CSM, la 24 septembrie 2019, a admis cererea lui Gheorghe Balan, referitor la repunerea în drepturile avute anterior, iar prin decretul preşedintelui R. Moldova din 19 noiembrie 2019, în vigoare din 22 noiembrie 2019, a fost abrogat decretul din 3 ianuarie 2019 privind eliberarea lui Gheorghe Balan din funcţia de judecător la Judecătoria Chişinău, astfel că acesta a revenit în funcție. 

Afilierea politică și funcția de șef interimar al IGP

Gheorghe Balan a ocupat, în perioada iunie – noiembrie 2019, funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției, fiind numit în funcție de Andrei Năstase, ministrul de Interne din acea perioadă. Balan și Năstase au recunoscut atunci că se află în relații de cumetrism. Deși nu și-a declarat niciodată o afiliere politică, Balan a fost văzut la unele proteste organizate de Platforma Demnitate și Adevăr, condusă de Andrei Năstase, iar la alegerile parlamentare din februarie 2019 a candidat pe listele Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA) pentru un mandat de deputat în circumscripția 34 – Anenii Noi, dar nu a ajuns în Legislativ.

Gheorghe Balan. Foto: Facebook

Gheorghe Balan deține, conform informațiilor din declarația de avere și interese pentru anul 2020, un apartament de 65 de metri pătrați, dobândit încă în 2001, aproximativ 1 hectar de terenuri agricole și un automobil Skoda, fabricat și procurat în 2020 pentru 19,7 mii de euro. În anul în care a procurat automobilul, judecătorul susține că a primit o donație de 4 mii de euro de la o oarecare Margareta Harti, iar alți 6 mii de euro și 60 de mii de lei i-a obținut din vânzarea unor bunuri. Acesta a împrumutat alți șase mii de euro de la o persoană fizică. Datoria urmează să fie rambursată până în 2025, fără dobândă. Candidatul la funcția de judecător la CC a raportat pentru anul 2020 venituri salariale din funcția de judecător în sumă de 354 mii de lei (29,5 mii de lei lunar) și alți 100 de mii de lei, primiți de la Casa Națională de Asigurări Sociale, pentru concedii de boală. 

Un dosar pierdut la CtEDO după o decizie luată de completul din care făcea parte candidatul Balan

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriștii pentru drepturile omului” o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Gheorghe Balan a fost obiect de examinare la CtEDO. Acesta a făcut parte dintr-un complet din trei judecători (Gheorghe Balan, Svetlana Garștea-Bria și Radu Țurcanu) care examina celebrul dosar „Heroina”, iar completul respectiv a prelungit arestul peste termenul legal de 12 luni.  Decizia CtEDO în dosarul Savca c Moldovei a avut la bază violarea art. 3 CEDO – condiții inumane de detenție; violarea art. 5 § 1 CEDO – detenție ilegală, notând că, potrivit prevederilor Constituţiei, detenţia persoanei nu poate depăşi 12 luni. 

Gheorghe Balan a fost evaluat de către Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor în decembrie 2015 primind calificativul „foarte bine”. Nu există informații publice despre evaluările sale ulterioare. Balan afirmă că nu a fost evaluat din anul 2015 pentru că, în 2018, când urma să fie evaluat, a fost demis din sistem, iar în 2020, când a revenit în sistem, a pregătit actele pentru evaluare, dar nu „are cine să evalueze, pentru că au expirat mandatele membrilor Colegiilor”. 

Gheorghe Balan despre hotărârea CtEDO în care figurează numele său: „Era un articol care prevedea că instanța de judecată prelungește mandatul de arestare din trei în trei luni, o dată la 90 de zile, până la pronunțarea sentinței. Dosarul a fost unul scandalos, nimeni nu dorea să-l examineze. Noi ne-am încadrat într-un termen de un an de zile, am examinat dosarul timp de un an, dar celălalt termen a fost la urmărirea penală. Dosarul ăsta la CtEDO a avut mai multe opinii separate. Acei judecători au considerat că noi am procedat corect, conform legii. Nu avem nimic să ne reproșăm în privința acestei hotărâri. Am lucrat atunci și din contul concediului ca să terminăm dosarul”, afirmă Gheorghe Balan. 

Lider de partid 

Mihail Petrache este jurist coordonator la Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor. Este și politician, fiind, în acte, președintele Partidului Uniunea Centristă din Moldova. Petrache și-a început cariera profesională în calitate de adjunct al procurorului municipiului Chişinău. Din 1990 până în 1997 a fost şef al Direcţiei juridice din cadrul aparatului Legislativului, iar în anii 1997-1999 a fost consilier pe probleme juridice în relațiile cu Parlamentul și organele de drept  în cadrul Președinției R. Moldova, în perioada președinției lui Petru Lucinschi. Ulterior, a devenit șef de cabinet al acestuia. În anii 2001-2005, Petrache a fost deputat. El a acces în Legislativ pe listele Blocului Electoral „Alianța Braghiș”, însă în 2002, fiind ales președintele Uniunii Centriste din Moldova, s-a declarat deputat neafiliat. De-a lungul anilor, el a mai candidat la funcția de primar de Chișinău, iar în 2019, a aspirat la fotoliul de judecător al Curții Constituționale, participând, fără succes, la concursul organizat de Guvern.

Mihail Petrache. Foto: moldova.europalibera.org

Ulterior, Petrache a acționat Guvernul în judecată, cerând anularea în parte a hotărârii Guvernului prin care alți candidați fuseseră propuși de Guvern pentru numire la Curtea Constituțională. Acesta se arăta nedumerit de faptul că Guvernul nu l-a acceptat în concurs, în urma preselecției dosarelor, cerând explicații pentru acea decizie. Dacă prima instanță i-a respins pretențiile, CA Chișinău, în februarie, curent, a anulat încheierea primei instanțe și a remis cauza la rejudecare, litigiul fiind pe rolul Judecătoriei Chișinău. 

Litigiile financiare de zeci de mii de euro

Mihail Petrache este vizat și într-un proces contravențional, aflat, la fel, pe rolul primei instanțe, privind „utilizarea fondurilor nedeclarate, neconforme sau venite din străinătate pentru finanţarea partidelor politice”. 

În noiembrie 2020, Petrache a fost amendat cu 9 mii de lei de Judecătoria Chișinău după ce Comisia Electorală Centrală a constatat că acesta, în calitate de președinte de partid, nu a prezentat, în termenul legal, până la 31 martie 2020, ora 17:00, raportul financiar pentru anul 2019 al formațiunii, nici electronic, nici pe suport de hârtie.

Pe când a fost implicat în politică, Petrache era vizat în diverse acuzații. În 2010, Petrache și Vasile Tarlev, cel care preluase șefia partidului, s-au acuzat reciproc de diverse ilegalități și încercări de preluare a formațiunii politice.

Mihail Petrache a fost vizat în mai multe litigii financiare. În 2015, Banca Comercială Română l-a acționat în judecată pentru „deposedarea și transmiterea silită în posesie a bunului ipotecat, evacuarea şi încasarea cheltuielilor de judecată” după ce, în 2007, acesta luase un credit în valoare de 700 de mii de lei, cu scadență în 2022, în gaj fiind pus apartamentul de 80 de metri pătrați din Chișinău al familiei Petrache. În iunie 2014, acesta avea către bancă o datorie de aproape 800 de mii de lei. În februarie 2017, Curtea Supremă de Justiție a respins recursurile familiei Petrache, astfel că apartamentul a trecut în posesia băncii, fiind ulterior vândut. 

În 2012, familia Petrache a fost acționată în judecată și de Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 11 pentru o datorie de 13 mii de lei la plata serviciilor comunale. Și acest litigiu a fost pierdut la CSJ de familia candidatului la funcția de judecător al CC. Numele lui Mihail Petrache figurează și în litigii similare cu persoane fizice, la fel, pentru neonorarea unor obligații financiare. 

Datele publice arată că Mihail Petrache este singurul fondator al Centrului de Asistenţă Juridică şi Promovare în Business MIHAI PETRACHE SRL. În ultimii ani, însă, firma nu a activat.

Mihail Petrache a declarat pentru ZdG că, în cazul în care va deveni judecător la CC, va renunța la calitatea de președinte al partidului pe care-l conduce. „La noi, practic toată Moldova e antrenată în politică”. Acesta susține că litigiile financiare ar ține de domeniul trecutului. „M-am clarificat cu dânșii. Datoriile le am, dar sunt acorduri cu creditorii. Ele sunt în proces de achitare. Acolo sunt diferite variante”.

Înlăturat din funcție și acuzat de imixtiune în justiție, dar repus de instanță peste o lună

Radu Țurcanu a fost, până în mai, curent, președinte al Judecătoriei Chișinău. Este magistrat din 2007, când  a fost numit la Judecătoria Botanica. În 2014, a fost ales vicepreședinte al instanței, iar în 2017 a fost desemnat de către CSM președinte al Judecătoriei Chișinău, în urma unui concurs în care a fost singurul candidat înscris în cursă. Acesta a fost ales președinte al instanței din a doua încercare, după ce, inițial, nu a întrunit numărul necesar de voturi din partea membrilor CSM.

Radu Țurcanu

În iunie 2019, printr-o hotărâre a CSM, Radu Țurcanu a fost înlăturat de la exercitarea funcției administrative în cadrul Judecătoriei Chișinău, până la rămânerea definitivă a hotărârii emise în baza informației prezentate de judecătorul Mihail Murguleț. Acesta a depus la CSM o notă informativă prin care a denunțat faptul că, în anii 2018-2019, a fost supus unor atacuri nejustificate din partea președintelui CSJ, Ion Druță, președintelui Judecătoriei Chișinău, Radu Țurcanu, și vicepreședintelui Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani), Corneliu Guzun. 

Murguleț susținea că aceste atacuri au fost precedate de tentative de imixtiune în activitatea lui de înfăptuire a justiției din partea lui Radu Țurcanu, care a intervenit cu solicitarea privind anularea unei măsuri de asigurare aplicate în cadrul unei cauze civile. Iar pentru că s-ar fi opus, „în privința lui s-au început atacuri denigratoare, cu concursul Inspecției judiciare, fiindu-i intentate cauze disciplinare și aplicate două sancțiuni disciplinare”. Acțiunea de înlăturare din funcție a lui Radu Țurcanu s-a produs după plecarea PDM-ului condus de Vladimir Plahotniuc de la guvernare. 

Peste o lună, Țurcanu a revenit în funcție, după ce CA Chișinău a anulat, ca fiind  ilegală, hotărârea CSM din 25 iunie 2019 în partea ce ține de „înlăturarea” acestuia din funcție. Ulterior, Procuratura Generală, a emis o ordonanță de refuz în pornirea urmăririi penale și de clasare a procesului penal deschis pe marginea notei informative depuse de  Mihai Murguleț. În aprilie 2020, cel care a plecat din sistem a fost Mihai Murguleț, căruia CSM i-a respins cererea prin care a solicitat să fie propus președintelui pentru numire în funcția de magistrat până la atingerea plafonului de vârstă.

În 2011 l-a repus în termen record în funcție pe președintele „Franzeluța”, iar ulterior a emis o încheiere cu tentă de atac raider

Radu  Ţurcanu este judecătorul care, în 2011, a examinat, în termen record, cererea de repunere în funcţie a lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA „Franzeluţa”, după ce acesta fusese demis de către Consiliul de Administraţie al întreprinderii. Baleca fusese demis în urma rezultatelor unor controale efectuate de fostul Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în urma cărora s-a depistat că ar fi prejudiciat statul cu milioane de lei. Atunci, judecătorul Radu Țurcanu l-a restabilit în funcție pe Baleca chiar a doua zi după ce acesta fusese demis. 

Scandalul care l-a avut în prim-plan pe Baleca a ajuns notoriu în special pentru lupta ce se dădea între premierul de atunci, Vladimir Filat, şi actualul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, pentru controlul societăţii pe acţiuni. Baleca era considerat un personaj apropiat lui Plahotniuc. Atunci, Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, a iniţiat intentarea unei proceduri disciplinare pe numele judecătorului, procedură care însă a fost clasată de membrii Colegiului Disciplinar, pe motiv că acuzaţiile nu s-au confirmat.

Numele lui Radu Țurcanu, apare și în așa-numitul „atac raider” de la Compania de Asigurări „Asito”. Atunci, Radu Ţurcanu, fiind judecător la Judecătoria Botanica, a emis o ordonanţă prin care compania offshore „Lokkert” a devenit proprietara a 34,802% din acțiunile deţinute de ICS „Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului în mărime de 48,325% din acțiuni, deţinut de „Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie.

În anii 2018-2021, numele lui Radu Țurcanu figurează în 21 de hotărâri ale Colegiului Disciplinar, doar că, de fiecare dată, acesta a scăpat fără pedeapsă. Conform informațiilor disponibile pe site-ul CSM, Țurcanu a fost evaluat în 2013, 2016 și 2019 de către CEPJ, primind de fiecare dată calificativele „foarte bine” sau „excelent”. Deși în hotărârile Colegiului de Evaluare nu se spune despre hotărâri ale CtEDO de condamnare a R. Moldova din cauza unor decizii luate de judecătorul Țurcanu, potrivit informaţiilor plasate pe pagina „Juriştii pentru drepturile omului”, o hotărâre a completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătorul Radu Țurcanu a fost obiect de examinare la CtEDO: Savca c. Moldovei. E aceeași hotărâre care figurează și în dreptul unui alt candidat, Gheorghe Balan, având la bază prelungirea arestului peste termenul legal de 12 luni în dosarul „Heroina”. 

ZdG i-a remis judecătorului Radu Țurcanu, printr-un mesaj în scris, câteva întrebări despre activitatea sa. Acesta însă nu a oferit un răspuns. 

Apartament de 114 metri pătrați în blocurile destinate judecătorilor

În declarația de avere și interese pentru anul 2020, judecătorul Radu Țurcanu a indicat venituri salariale de 404 mii de lei, echivalentul a 33,7 mii de lei lunar, din funcția de președinte de instanță. El a avut și alte venituri oficiale din activitate didactică sau din darea în chirie a unui bun imobil. Din 2017, magistratul deține un apartament de 114 metri pătrați amplasat pe strada Romană din Chișinău, într-un bloc construit pentru judecători și vândut acestora la prețuri preferențiale. 

Magistratul a primit dreptul să cumpere acest apartament deși, în 2010, a primit de la autoritățile publice locale un apartament de 61 metri pătrați în sectorul Botanica din capitală, adresându-se, în prealabil, în instanța de judecată cu solicitarea de a fi asigurat cu spațiu locativ. În același bloc din str. Romană, Țurcanu are un garaj și o debara, procurate ambele în 2018. Judecătorul conduce un automobil de model Toyota Rav 4 fabricat în 2017 și cumpărat în 2019. Soția acestuia, Diana Țurcanu, deține 50% din compania „Xpert Propartner”, cu „activități de consultare pentru afaceri şi management”. În declarația de avere pentru anul 2020, judecătorul a indicat că a obținut venituri de 15 mii de lei după ce a dat în locațiune un bun imobil, probabil, vechiul apartament, dobândit anterior de la stat. 

În 2016, portalul moldovacurata.md scria că magistratul evită să indice în declarațiile de avere prețul autoturismelor pe care le deținea atunci. Familia sa era atunci proprietară a două mașini, un Mercedes Benz și o Toyota Corola, ambele fabricate în anul 2010, dar cumpărate în 2011 și 2014. „Păi este și secret comercial, nu? Sunt unele chestii pe care eu le fac publice și mă obligă legea să le fac, dar poate vreți să mă întrebați ce am mâncat aseară sau…? Tot ce este obligat judecătorul să indice în declarația de avere tot absolut am indicat, de-a fir-a-păr. Și puteți verifica absolut totul. Declarația este publică, este pe site-ul CSM. Noi suntem în 2016. Deschideți site-ul 999 și o să vedeți cât valorează astăzi așa o mașină pe piață”, a fost răspunsul judecătorului. Ulterior însă, Radu Țurcanu a început să indice valoarea mașinilor în declarațiile sale de avere și interese. 

Radu Țurcanu a candidat și anterior la funcția de judecător la CC. El este înscris și în concursul pentru suplinirea funcțiilor vacante de judecător la CSJ. 

În ultimii ani a candidat la mai multe concursuri publice

Oleg Potîrniche este șomer, deși în actele depuse la CSM scrie că activează ca specialist coordonator în cadrul Agenției Servicii Publice, conform informațiilor publicate de CSM. El a candidat și anterior pentru funcția de judecător la CC, dar fără a fi selectat. De fapt, în ultimii ani, Potîrniche și-a depus dosar la mai multe concursuri publice, dar nu a reușit să le câștige. 

În luna aprilie curent, Potîrniche a candidat la funcția de șef al direcției management intituțional din cadrul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, fiind admis la proba scrisă. În aceeași perioadă a candidat și la funcția de asistent judiciar în cadrul Curții Constituționale, el promovând proba scrisă, iar ulter fiind invitat la interviu. În luna iulie a încercat să ajungă în cadrul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cum se numea atunci, candidând concomitent la două funcții:  cea de consultant principal în Direcţia analiză, monitorizare și evaluare a politicilor și cea de șef al direcției management instituțional. A participat, de asemenea, la o serie de concursuri pentru ocuparea unor funcții în cadrul instituțiilor organizate de Președinția R. Moldova  Cancelaria de Stat sau Avocatul Poporului. Totodată, el a participat și la concursurile anterioare pentru ocuparea funcției de judecător la Curtea Constituțională. 

În luna mai curent, Potîrniche a participat și a câștigat concursul pentru suplinirea funcției vacante de consultant principal în direcția juridică a Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Solicitat de ZdG, Potîrniche a precizat că nu a preluat funcția, chiar dacă a câștigat concursul. „Acum nu activez nicăieri. Anterior am activat la ASP. Am refuzat să activez la ANSC. Am vrut, am participat. N-am vrut, n-am participat. Am vrut, am acceptat, n-am vrut, n-am acceptat”, explică Potîrniche participarea sa la zeci de concursuri pentru ocuparea unor funcții publice. 

De-a lungul anilor, candidatul la funcția de judecător la CC s-a judecat cu Ministerul Justiției, pentru refuzul de a-l angaja, cu Agenția Rezerve Materiale, de unde a fost demis în 2017, cerând restabilirea la locul de muncă, cu CFM, dar și cu Asociația care gestionează apartamentul în care familia sa locuiește, pentru datorii la serviciile comunale. 

Oleg Potîrniche este absolvent al Colegiului Agricol din Țaul, iar ulterior, absolvent al Facultății de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldova. Între anii 1992 și 1998 a activat în calitate de procuror, iar ulterior, începând cu anul 2000, timp de 12 ani a lucrat la Căile Ferate din Moldova (CFM), fiind șef al Direcției Juridice. Din 2012 și până în 2019 a fost șef adjunct, iar ulterior, șef interimar al Direcției Juridice din cadrul Agenției Rezerve Materiale a Guvernului R. Moldova. 

Achitat definitiv într-un dosar penal deschis pentru delapidarea averii străine

Deși în CV-ul său este indicat că a activat în cadrul Agenției Rezerve Materiale până în 2019, cea mai recentă declarație de avere depusă la Autoritatea Națională de Integritate datează din martie 2017. Atunci, Potîrniche a indicat că deținea două terenuri intravilane a câte patru ari fiecare, obținute în 2002, dar și un apartament de 84 de metri pătrați, cumpărat în 2009. El mai indica în acea declarație un automobil fabricat în 2010 și cumpărat în 2011, care valora 364 de mii de lei, dar nu preciza marca acestuia. 

Numele lui Oleg Potîrniche figurează și într-un dosar penal, el fiind acuzat de delapidarea averii străine. Mai exact, Potîrniche a fost învinuit, iar ulterior judecat pentru că fiind șef al Direcției Juridice a CFM ar fi privatizat fraudulos un apartament. Mai exact, în mai 2003, acesta a obținut permisiunea de a reamenaja pe cont propriu câteva încăperi dintr-un imobil care aparținea CFM-ului, amplasate pe bd.Iurii Gagarin, cu ulterioara repartizare a lor ca spațiu locativ. În același an însă, în luna noiembrie, familiei Potîrniche i-a fost repartizat un alt apartament, cu patru camere, pe strada Plaiului din Chișinău, „cu condiția eliberării apartamentului de serviciu, amplasat pe bd. Gagarin”. „În pofida obligațiilor asumate, prin care s-a obligat de a elibera apartamentul de serviciu…, folosindu-se de situația de serviciu, a privatizat apartamentul cu pricina, pe care, în 2011, l-a înstrăinat, iar banii obținuți în urma tranzacției i-a folosit pentru necesități personale, cauzând CFM-ului o pagubă materială în sumă de 498 de mii de lei”, se menționa în rechizitoriul procurorilor. 

Pe tot parcursul examinării cauzei penale, Potîrniche a pledat nevinovat. El a declarat că a privatizat apartamentul din bd. Gagarin legal, iar cealaltă locuință a obținut-o după ce a investit în ea mijloace financiare proprii, pe când blocul nu era finalizat. În noiembrie 2017, Judecătoria Chișinău l-a achitat pe inculpat, stabilind că în acțiunile acestuia nu există elemente ale infracțiunii. Un an mai târziu, Curtea de Apel (CA) Chișinău i-a stabilit vinovăția și l-a condamnat la doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare, cu încasarea de la acesta a prejudiului în sumă de 498 de mii de lei.  Ulterior, dosarul penal a trecut prin mai multe instanțe, fiind remis la rejudecare. Punctul final a fost pus de Curtea Supremă de Justiție (CSJ) în ianuarie 2021, când a fost decisă achitarea lui Oleg Potîrniche. 

A fost o prostie mare din partea lor cu tot ce s-a făcut acolo. Am fost achitat definitiv și irevocabil. Este o legătură între faptul că nu activez acum și tot ce a fost, cu acest dosar”, explică Oleg Potîrniche. 

Șefă de direcție la CC, cu soț consilier local din partea PAS

Maria Strulea. Foto: anticoruptie.md

Maria Strulea este șefa Direcției cercetare și analiză de la CC, fiind angajată în această instituție în 2013, perioadă în care la șefia ei era Alexandru Tănase. Anterior a fost șefa direcției relații internaționale și integrare europeană în cadrul Ministerului Justiției, dar și prodecan al Facultății de Drept din cadrul USM. Maria Strulea a participat și anterior la concursul pentru suplinirea funcției vacante de judecător la CC, dar nu a fost selectată, nici de Comisia creată de Guvern, nici de către membrii CSM. 

În declarația de avere și interese personale pentru anul 2020, Maria Strulea a indicat că familia sa deține ½ dintr-un teren de șapte ari, o construcție cu suprafața de 130 de metri pătrați, fără a-i indica valoarea, dar și un automobil Skoda Fabia, fabricat în 2008 și care ar fi fost cumpărat în 2014 cu 74 de mii de lei. În 2017 și 2018, familia Strulea a contractat două credite în valoare totală de 400 de mii de lei de la EuroCreditBank, scadente în 2021 și 2032. 

În declarația de avere și interese pentru anul 2020, Maria Strulea a indicat și faptul că soțul său a avut venituri de la două companii gestionate de Consiliul local Trușeni, dar și de la Consiliul Local Trușeni, acolo unde a ajuns consilier în 2019 din partea Blocului ACUM, format din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA). Conform informațiilor publice, Nicolae Strulea, avocat de meserie, reprezintă PAS, formațiune aflată acum la guvernare. 

Maria Strulea afirmă însă că afilierea politică a soțului său nu poate reprezenta un avantaj pentru ea în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la CC. „Eu consider că asta nu poate, nici într-un caz, să fie un avantaj, pentru că eu am cariera mea și asta mă vizează pe mine. Eu nu am tangență cu activitatea lui, dânsul își promovează cariera lui, eu pe a mea. Sunt sfere absolut diferite. În eventualitate în care aș deveni judecătoare, jurământul este cel care urmează să mă ghideze pe calea de a lua decizii corecte, independent de factorii numiți de dvs”, a menționat candidata

Candidatul care a activat, întreaga sa carieră, în avocatură

Procopie Zaharia este avocat, cu licență din anul 2002. El activează în cadrul Biroului de Avocați „ULIM”, fiind șeful acestuia încă din 1997. Zaharia Procopie nu a ocupat niciodată funcții publice, el fiind avocat încă dinainte ca R. Moldova să-și declare independența. El și-a început activitatea fiind stagiar la Judecătoria r. Frunze din Chișinău în 1987, în același an în care a terminat studiile la Facultatea de Drept a USM. 

În perioada 2001-2005, Zaharia Procopie a făcut parte din comisia de licențiere a profesiei de avocat din cadrul Uniunii Avocaților, iar în 2018 a candidat la funcția de decan al Baroului Chișinău, dar nu a reușit să obțină voturile necesare din partea colegilor avocați, el clasându-se pe locul doi. 

Eliberată prin transfer de la CSJ la CA Chișinău, iar ulterior decorată cu Ordinul Gloria Muncii

Nina Cernat este judecătoare din 1990, când a fost numită în funcție la Judecătoria Botanica din Chișinău. În 2001 a fost numită, prin transfer, la CA Chișinău, tot atunci fiind numită în funcţia de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă. Peste un an a fost detașată la Tribunalul Chișinău unde a activat ca vicepreședintă, pentru ca în 2003 să fie promovată la CSJ prin hotărârea Parlamentului în care majoritatea era deținută de Partidul Comuniștilor din R. Moldova. În 2007, tot prin hotărâre de Parlament, Cernat a fost desemnată în funcţia de vicepreşedinte al Colegiului economic al CSJ, pe un termen de 4 ani.

Nina Cernat

În decembrie 2012, după ce comuniștii au plecat de la guvernare, printr-o altă hotărâre de Parlament, Nina Cernat, împreună cu alți câțiva judecători de la CSJ, au fost eliberați din funcțiile deținute și ulterior, numiți prin transfer la CA Chișinău. 

Oficial, Cernat, împreună cu alți cinci judecători au fost eliberați din funcțiile de la CSJ în urma reformei instanței, numărul judecătorilor fiind redus de la 40 la 33. Judecătorii urmau să decidă dacă acceptă transferul într-o altă instanță sau pleacă din sistem. Neoficial însă, reforma CSJ-ului din acea perioadă s-a făcut cu scopul de a elimina câțiva judecători de la CSJ, despre care se considera că ar fi fost loiali vechiului regim comunist care a condus R. Moldova în perioada 2001-2009. 

Nina Cernat a activat la CA Chișinău până în 2017, când a fost detașată în cadrul CSM, pe un termen de patru ani, până la 1 decembrie 2021. În 2018, Cernat a primit de la Igor Dodon, președintele de atunci al R. Moldova, ordinul Gloria Muncii.

Numele candidatei figurează în cel puțin 12 cazuri pierdute de R. Moldova la CtEDO

La evaluarea ordinară din 2014, Nina Cernat a primit din partea membrilor Colegiului de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor calificativul „foarte bine”. Membrii Colegiului au constatat că, în perioada 2011-2013, trei hotărâri emise de completul din care făcea partea Nina Cernat au fost obiect de examinare și condamnare a R. Moldova la CtEDO. 

În iunie 2017, Nina Cernat a primit de la Colegiul de Evaluare a Performanțelor Judecătorilor calificativul „excelent. Membrii Colegiului au stabilit că, în perioada evaluată, 2014-2017 Cernat a respectat „întocmai principiile și exigențele eticii profesionale și, potrivit informației Inspecției Judiciare, în privința judecătorului, în perioada evaluată, au fost înregistrate 65 sesizări, care au fost respinse”. La fel, și procedura disciplinară inițiată pe numele ei în această perioadă a fost încetată. 

Potrivit informaţiilor plasate pe pagina pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de 12 hotărâri ale completului de judecată în componenţa căruia a participat judecătoarea Nina Cernat au fost obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de diferită gravitate. Spre exemplu, în cauza SAVIŢCHI c. Moldovei cu privire la libertatea de exprimare, completul de judecători din care făcea parte și Cernat a respins nejustificat apelul reclamantului pe motiv că acesta nu a dovedit veridicitatea declarațiilor sale. În cauzele Avram si Alții v. Moldova, POCASOVSCHI ȘI MIHAILA și  CUCU ȘI ALȚII din 10 iulie 2018, instanțele naționale nu au acordat despăgubiri suficiente pentru încălcarea drepturilor reclamanților. În cauza STRĂISTEANU ŞI ALŢII c. Moldovei din 7 aprilie 2009, completul de la CSJ din care făcea parte și Nina Cernat a respins de 2 ori recursurile reclamanților. În cauza B. v. Moldovei din 16 iulie 2013, CtEDO a constatat violarea art. 3 și 8 al Convenției în urma emiterea unei decizii de către CSJ, care a pus reclamanta în situația să fie supusă violenței sau să-și părăsească locuința. În câteva cauze, de exemplu OFERTA PLUS SRL c. MoldoveiDACIA SRL c. Moldovei din 18 martie 2008, VIRPROD-LUX S.R.L., CtEDO a constatat violarea dreptului la un proces echitabil și securitatea raporturilor juridice și dreptul la protecția proprietății. 

Anterior, Ministerul Justiției i-a acționat în judecată pe Nina Cernat, Ion Muruianu și Valentin Barbă, cerând de la ei suma de 5,1 mii de euro, bani plătiți anterior de stat în urma unei condamnări la CtEDO. În martie 2018, CSJ a dat, definitiv, dreptate judecătorilor, astfel că aceștia nu au plătit despăgubirile solicitate. 

Nina Cernat despre dosarele pierdute la CtEDO. „Informația despre condamnările la CtEDO nu corespunde realității. Pe dosarul „Oferta Plus”, de exemplu, unde este o sumă destul de mare, 2,5 milioane de euro este indicată familia mea, dar hotărârea mea este corectă, unica dintre toate. Condamnarea la CtEDO a fost nu pentru hotărârea mea, ci pentru ce a fost până la ea. Acolo e un dosar foarte simplu. Trebuia să întoarcă datoria și statul, ca garant, și Moldstranselectro. A fost însă hotărâre judecătoarească în 2001 ca să se încaseze de la Moldstranselectro. Necătând la asta, Oferta-Plus înaintează cerere și către stat ca să încaseze datoria asta. Instanța de judecată a încasat dublu și doar eu am depistat asta și le-am refuzat acțiunea. Nu e vina mea pentru condamnarea la CtEDO, ci a acelor judecători care au fost până la mine. (Nina Cernat ne-a remis hotărârea Plenului CSJ la acest subiect, despre care susține că arată nevinovăția sa în acest dosar). A fost o decizie în favoarea statului. Eu nu puteam să încasez atunci când hotărârea deja a fost executată și încasată suma de la debitorul de bază. Pentru ce să mai încasez suma asta și de la Guvern?”, se întreabă Cernat. 

„Hotărârea care vizează dosarul „Dacia”, cu taxa de stat, tot o consider corectă. Administratorul întreprinderii de stat hotelul Dacia și-a vândut singur lui prin firmă făcută în trei zile hotelul, apoi a vândut la altă firmă. Eu doar am obligat firma care a pierdut în prima instanță să achite taxa de stat. Dacă ai cumpărat hotelul, înseamnă că ai bani și pentru taxa de stat. Curtea Europeană a considerat că odată ce procurorul nu a achitat taxa de stat, și agentul economic nu trebuie să achite taxa de stat. Eu socot că asta este prostie. Dar, eu am procedat conform legii. Ea obliga persoanele juridice atunci să achite taxa de stat. Ei nu au solicitat scutire. Iată toată problema văzută de Curtea Europeană în acțiunile mele, dar astea nu sunt acțiunile mele, sunt acțiunile statului”, precizează Nina Cernat. 

„Toate hotărârile care mă vizează în dosarele pierdute la CtEDO eu le-am luat în favoarea statului. Nu se poate spune că am luat mită ca să fac ceva ilegal. Nu este nicio hotărâre din astea în care să consider că am greșit. Eu le țin minte pe toate foarte bine. eu mi-am făcut meseria conform legii și am fost corectă. De exemplu, în dosarul „Oferta Plus” a participat și Poalelungi (Mihai, n.r.). Este indicată undeva familia lui? Nu, nu e indicată nicăieri. Dar pe Cernat au găsit s-o indice”, acuză Nina Cernat. 

Dosarul „Orașul Poveștilor” și explicațiile magistratei

Nina Cernat a ajuns în vizorul public după o anchetă din 2012 a jurnaliștilor de la ziarul „Adevărul”, care dezvăluia că judecătoarea locuieşte într-un imobil de lux, amplasat în cartierul numit „Orașul Poveștilor” din capitală, trecut pe numele soacrei sale, o pensionară trecută de vârsta de 80 de ani. Casa nu se regăsea în declarațiile de avere ale magistratei. Soacra judecătoarei ceruse în instanţă despăgubiri de câteva zeci de milioane de lei de la firma ce a ridicat complexul pentru că aceasta nu ar fi executat la timp lucrările de construcţie. CA Chişinău i-a acordat 25 de milioane de lei drept prejudiciu moral şi material, dar CSJ a casat hotărârea. Sesizaţi de Oleg Efrim, ministru al Justiţiei în acea perioadă, procurorii au refuzat să înceapă urmărirea penală pe numele judecătoarei. 

În declarația de avere și interese pentru 2020, Nina Cernat a indicat venituri salariale de circa 383 de mii de lei de la CSM, dar și o pensie de circa 300 de mii de lei obținută după recalculare (circa 25 de mii de lei lunar). Candidata la funcția de judecător la CC deține două terenuri agricole cu o suprafață de 13 ari, iar din 2016, declară că are o cotă parte dintr-o casă de locuit, aceeași despre care jurnaliștii de la Adevărul au scris în 2012. Magistrata conduce un automobil de model Toyota Auris fabricat în 2016 și cumpărat în 2019 cu 278 de mii de lei. 

Nina Cernat afirmă că a declarat, întotdeauna, corect, averea sa. „Atunci, în 2012, când a fost publicat articolul despre averea mea, am intervenit la CSM ca să-mi ia apărarea, dar așa a fost președintele CSM de atunci că nu a vrut, că la comandă lucrau. Dar nu corespunde adevărului. Da, acum locuiesc în acea casă. Jumătate din ea este a mea. Nici nu ascund. În declarațiile mele din 2009-2010 asta era indicat. A fost o comandă să mă murdărească”, crede Cernat. 

Cariera politică și a 7-a încercare de a obține un fotoliu de judecător la CC

Teodor Cârnaţ este jurist de profesie și, în prezent, activează în calitate de profesor universitar la Facultate de Drept din cadrul Universității de Stat din Moldovei. Conform CV-ului disponibil, din decembrie 2013 până în octombrie 2017 Cârnaț a fost membru al CSM, fiind desemnat din rândul profesorilor de drept. Cârnaţ a fost director al Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului, dar şi expert în mai multe proiecte şi ONG-uri. În toamna anului 2017, Cârnaț a încercat să acceadă în funcția de șef al Autorității Naționale de Integritate (ANI), însă nu a reușit să obțină postul, după ce a eșuat testul la poligraf. 

Teodor Cârnaț

Imediat după aceasta, și-a prezentat demisia de onoare din funcția de membru al CSM și a solicitat Consiliului de Integritate al ANI să susțină repetat testul la poligraf, cerere care însă nu a fost satisfăcută. Nemulțumit de decizie, acesta a atacat în judecată refuzul Consiliului, însă printr-o încheiere dictată la 13 septembrie 2018, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a decis scoaterea de pe rol a cererii. În iulie 2019, Cârnaț s-a înscris la concursurile organizate de Parlament și CSM pentru ocuparea fotoliului de judecător la CC, însă nu a fost selectat pentru această funcție. Aceasta este a 7-a încercare a lui Cârnaț de a obține un mandat de judecător la CC.

Pe parcursul anilor, Teodor Cârnaț a făcut parte din mai multe formațiuni politice. În 2011 a acces în Consiliul Municipal Chișinău pe listele PL, însă la scurt timp a părăsit rândurile formațiunii politice, declarându-se consilier neafiliat politic. În ianuarie 2014, alături de alți patru aleși locali, a format fracţiunea Partidului Liberal Reformator în cadrul Consiliului Municipal Chişinău. La alegerile parlamentare din februarie 2019, acesta a candidat la funcția de deputat pe listele Partidului „Voința Poporului”, al cărui lider este fostul deputat liberal, fost vicepreședinte al Comisiei Electorale Centrale, Ștefan Urâtu, care este și socrul său. Tot alături de „Voința Poporului, Cârnaț a încercat să obțină, la alegerile locale din 2019, mandatul de primar al mun. Chișinău, fără a avea succes. 

Afaceri imobiliare și casa de milioane

ZdG a scris anterior că familia Cârnaț locuiește într-o casă cu o suprafață de 239 metri pătrați, achiziționată în 2016 cu 2,4 milioane de lei. Imobilul se află într-un cartier de lux din Chișinău, Cârnaț fiind vecin cu fostul preşedintele al CSJ, Mihai Poalelungi, dar şi cu fostul deputat comunist și democrat Artur Reşetnicov. Pentru cumpărarea imobilului, Cârnaţ spunea, în 2017 pentru ZdG, că a contractat un împrumut fără dobândă de 300 mii de lei de la o persoană fizică, bani pe care trebuia să-i ramburseze în 2017. 

Candidatul la funcţia de judecător al CC deţine alte 4 imobile în Chișinău, două în regiunea Malina Mică din Capitală şi alte două pe str. Arhanghel Mihail. Primele două au suprafeţe cadastrale de 173 şi 128 metri pătrați, fiind ridicate de familia Cârnaţ în 2005-2007, an în care casele şi terenul aferent au fost donate surorii sale Svetlana Minciună. În 2011, printr-un alt contract de donaţie, bunurile au ajuns, din nou, în posesia lui Teodor Cârnaţ. Cele două imobile sunt, de fapt, două mini-blocuri locative, cu mai multe camere care sunt oferite în chirie. Celelalte imobile, de pe str. Arhanghel Mihail din centrul Capitalei, au suprafeţe înregistrate la Cadastru de 82 și, respectiv, 191 metri pătrați, fiind ridicate în perioada 2012-2014. În total, candidatul deține în jur de 60 de garsoniere pe care le dă în chirie, pentru aproximativ 100 de euro lunar.

Candidatul mai declară o proprietate în România – un imobil cumpărat cu 40 de mii de euro, în orașul Câmpulung Moldovenesc. Familia Cârnaț deține două automobile – un Mercedes-Benz Vito procurat în 2020 și un Mercedes GL, procurat în 2021. Juristul a precizat pentru ZdG că, în prezent, toate bunurile sale sunt scoase la vânzare și că în orice moment declarația sa de avere se poate schimba.

Avocatul care vrea să modifice o treime din articolele Constituției 

Mihai Corj

Mihai Corj este avocat și mediator în cadrul Cabinetul Avocatului „Mihai Corj”, și președinte al АО Institutul de Creație Legislativă „Lex Scripta”. Anterior, acesta a fost lector, conferențiar universitar și decan al Facultății drept de la INED. În perioada 1982 – 1993 a activat în calitate de colaborator al Ministerului Afacerilor Interne. Mihai Corj conduce grupul de inițiativă pentru revizuirea Constituției, care optează pentru revizuirea a cel puțin o treime din articolele legii fundamentale ale țării. 

În iulie 2019, Corj a participat la toate cele trei concursuri pentru ocuparea funcției de judecător al CC organizate de autorități – Parlament, Guvern și CSM, dar fără succes. Nemulțumit de asta, avocatul a cerut anularea rezultatelor celor trei concursuri, invocând că cele trei structuri au admis mai multe încălcări.

Avocatul condamnat pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari, refugiat în România

Ilie Rotaru este avocat de profesie și anterior a candidat pentru funcţia de preşedinte, de deputat, dar și de procuror general. La 26 iunie 2017, printr-o decizie dictată de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Rotaru a fost condamnat la 9 ani de închisoare pentru escrocherie în proporţii deosebit de mari, pe  numele său fiind eliberat atunci mandat de arestare, iar el anunțat în căutare.

Ilie Rotaru

Magistraţii i-au interzis să lucreze în domeniul gestionării bunurilor și mijloacelor financiare pe o perioadă de cinci ani, fiind găsit vinovat că l-a deposedat pe un businessman din Belgia de un imobil cu suprafața de 360 de metri pătrați și un teren aferent amplasat în Bălți, evaluat la 40.000 de euro. Rotaru a pledat nevinovat și susține că dosarul i-a fost fabricat la comanda lui Vladimir Plahotniuc, pe care în 2010 l-a acuzat că ar fi preluat ilegal de la el controlul asupra centrului comercial. Rotaru a deținut o cotă de 7% din acțiunile casei de comerț și, o perioadă,  a deținut funcția de administrator al acestei societăți. 

Decizia primei instanțe a fost menținută de CA Chișinău printr-o decizie din 11 noiembrie 2019, însă la 8 februarie 2021 CSJ a anulat decizia CA Chișinău și a decis rejudecarea cauzei de către aceeași instanță de apel, în alt complet de judecată. Pentru 7 octombrie curent a fost stabilită prima ședință în procesul de rejudecare a cauzei.

La 30 iunie 2021, Rotaru a depus o cerere de chemare în judecată către Ministerul Justiției privind repararea prejudiciului cauzat prin „acțiunea ilegală ale organelor de cercetare penală și de anchetă preliminară, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești”, însă cererea i-a fost restituită pe motiv că a fost semnată de către o persoană neîmputernicită. 

A încercat să devină președinte, deputat, procuror general și director CNA

După sentința primei instanțe pronunțată pe dosarul său, Rotaru a fost anunțat în urmărire generală. Ulterior, s-a aflat mai bine de doi ani în România, spunând că se află la tratament în această țară, conform unei încheieri a Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care a respins la 22 aprilie 2020 demersul DP mun. Chișinău, IP Buiucani, cu privire la anunțarea sa în căutare. În vara anului 2019, după ce PDM a renunțat la guvernare, iar Plahotniuc a fugit din țară, acesta a revenit în țară. Candidatul pledează nevinovat și spune că dosarul nu este un impediment pentru participarea sa la acest concurs. 

„Acest concurs este formal, totul este decis. Se știe cine va fi judecător, dar eu am să le încurc ițele.  Dacă va fi concurs deschis, totul se va vedea. Dosarul nu mă încurcă, eu de 10 ani aștept o finalitate în el. CSJ a scris zece pagini despre ilegalitățile care au fost. Eu am comparat cazul meu cu cel al lui Platon și am cerut Procuraturii să își retragă cererile”, a comunicat Iurie Rotaru pentru ZdG. 

A încercat să participe la concursul pentru funcția de director al Centrului Național Anticorupție, însă nu a fost admis în cursă. Ulterior, a candidat la funcția de deputat pe circumscripția nr. 50, la vest de R. Moldova, în cadrul alegerilor parlamentare noi din 20 octombrie 2019. A vrut să devină și procuror general, dar candidatura lui a fost respinsă de Comisia creată de Ministerul Justiţiei. 

Conform declarației de avere și interese personale depusă cu ocazia participării la scrutinul parlamentar anticipat din toamna anului 2019, Rotaru nu declară vreun venit, ci doar 96 de mii de lei salariu obținut de soția sa și alte 24 de mii de lei drept asistență socială obținută, la fel, de soția sa. El nu declară vreun bun imobil sau mobil. 

Candidata care a criticat sistemului judecătoresc, apoi a demisionat

Tatiana Răducanu este fostă judecătoare, plecată în demisie onorabilă în 2016. A activat în funcția de judecătoare la Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, în perioada anilor 1988-1996. În anul 1996 ea a fost promovată în calitate de judecătoare la Curtea de Apel a R. Moldova, unde a activat până în anul 2003. Ulterior, Răducanu a fost judecătoare la CA Chișinău. La 30 iunie 2005, Răducanu a fost promovată la CSJ. În septembrie 2014, ea a depus cerere de demisie din funcția de judecătoare a CSJ din motive de sănătate, însă în mai puțin de o lună a solicitat CSM-ului anularea acesteia. Ulterior, în noiembrie 2016, aceasta a plecat din sistemul judecătoresc din propria inițiativă. S-a întâmplat după ce la începutul aceluiași an, CSM a respins candidatura sa la funcția de vicepreședinte al CSJ, singura înscrisă în cursa pentru acest fotoliu. La Adunarea generală a judecătorilor din 2016, Răducanu a avut un discurs critic, declarând că „autoritatea sistemului judecătoresc e la pământ”.

Tatiana Răducanu

În perioada anilor 2003-2009, Răducanu a fost membră a Comitetului European pentru Prevenirea Torturii. Între anii 2009-2012, ea a fost membră a Colegiului Disciplinar al Judecătorilor în cadrul CSM, iar în perioada 2013-2016 a fost membră a CSM. Din anul 2010, Răducanu este judecătoare ad-hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea R.  Moldova, iar din iunie 2018, aceasta este președintă a Consiliului de administrare al Asociației Obștești „Centrul de Resurse Juridice din Moldova”. În ianuarie 2021 a fost numită membră a Consiliului Suprem de Securitate de către președinta Maia Sandu.

Nepotul judecătoarei, sponsor generos al Maiei Sandu  

ZdG a scris anterior despre casa în care locuiește Tatiana Răducanu. Aceasta este vecină cu socialista Zinaide Grecianîi, dar și cu actualul ministru al Infrastructurii Andrei Spînu. Mai exact, familia magistratei locuiește într-o casă cu două niveluri și mansardă, într-un cartier de lux din sectorul Râşcani al Capitalei. Locuința magistratei era estimată în acea perioadă la 6 milioane de lei. Tot ZdG a descoperit că, în iulie 2013, judecătoarea a obținut 10 mii de euro, dividende pentru jumătatea de milion de euro pe care aceasta le avea investite în compania „Starnet”, condusă de nepotul său Alexandru Machedon. Omul de afaceri a fost unul dintre cei mai generoși donatori ai Maiei Sandu în campaniile pentru prezidențialele din 2016 și 2020. 

Tatiana Răducanu a candidat, în 2019, la funcția de judecător la CC dar nu a reușit să câștige concursul. Atunci, Olesea Stamate, ministra Justiției din Guvernul Sandu, actuală deputată, spunea că Răducanu nu ar trebui să fie aleasă în această funcție „ținând cont de multiplele cazuri de condamnare a Republicii Moldova la CEDO”. Potrivit informațiilor plasate pe pagina oficială a Ministerului Justiției, nu mai puțin de nouă hotărâri ale completului de judecată în componența căruia a participat judecătoarea Tatiana Răducanu au fost obiect de examinare la CtEDO, incluzând violări de diferită gravitate. Spre exemplu, în cauzele BUSUIOC c. Moldovei din 21 decembrie 2004 și SAVIŢCHI c. Moldovei, 11 oct 2005, CtEDO a constatat violarea art. 10 al Convenţiei pentru obligarea jurnaliștilor să demonstreze  veridicitatea conlcuziilor sale în cadrul unor cauze de apărare a onoarei şi demnităţii. În DOLNEANU c. Moldovei 13 noiembrie 2007, instanțele naționale au recunoscut o încălcare a drepturilor reclamantului cu privire la proprietate, dar nu au acordat reclamantului compensaţii pentru plata cu întârziere a unei indexări de către Ministerul Finanţelor, în lipsa unor prevederi exprese în acest sens. 

În cauza Petrenco c. Moldovei din 30 martie 2010, instanțele naționale au calificat frazele scrise într-un articol cu privire la colaborarea reclamantului cu serviciile secrete sovietice ca fiind „propria părere subiectivă” a autorului și judecăti de valoare, pentru care persoana nu poate fi trasă la răspudere. CtEDO a considerat că întrebarea dacă o persoană a colaborat cu serviciile secrete din perioada Sovietică nu este doar o problemă de speculaţie, ci o circumstanţă istorică, capabilă a fi demonstrată prin probe pertinente. În Gavriliță v. Republica Moldova din 22 aprilie 2014 , CtEDO a constatat acordarea compensațiilor inadecvate pentru tortură și pentru investigarea defectuoasă a maltratării și detenția fără temei legal. În Grafescolo SRL v. Moldova din 22 iunie 2014, CtEDO a constatat încălcarea dreptului la un proces echitabil prin nemotivarea de CSJ a respingerii argumentului reclamantului privind tardivitatea acțiunii și lipsa citării în instanța de recurs.

În august 2019, după concursul pentru selecția a doi judecători la CC de către CSM, Răducanu a venit cu un comentariu cu privire la rolul hotărârilor CtEDO în care figurează judecători la evaluarea acestora. Cu privire la hotărârile imputate, ea a menționat următoarele: „Spre exemplu, în cadrul concursului organizat de CSM pentru funcția de judecător la CC din anul acesta (2019), mie mi-a fost imputată responsabilitatea ce reiese din violările constatate de CtEDO în 9 cauze. Din păcate, însă, CSM se pare că nici nu a încercat să analizeze cele 9 cauze și rolul meu. Voi indica aici un scurt rezumat pentru informarea publicului a celor 9 cauze:
• cauza Macovei vs. Moldova – făcând parte din completul de judecători a CA hotărârea a fost pronunțată în conformitate cu Recomandarea Plenului CSJ din 11.03.2002 privind practica examinării cauzelor ce ține de rezilierea contractelor de pensie viageră încheiate cu Compania ASITO.
• cauzele Busuioc vs. Moldova, Savițchi vs. Moldova, Flux 3 vs. Moldova – ține de aplicarea legislației privind apărarea onoarei și demnității. Cauzele au fost examinate 19-20 de ani în urmă. Eu am făcut parte din completul de judecători ai CA în hotărârile naționale pe acele cauze. CSJ nu a instituit o practică unică privind procedura de examinare a acestora categorii de cauze, luând în considerație că marja de apreciere în aplicarea art. 10 al CEDO este foarte largă.
• cauza Dolneanu vs. Moldova – am făcut parte din completul de judecători ai CA. La acel moment nu exista o jurisprudență unică instituită de CSJ cu privire la practica acordării compensațiilor de indexare a depunerilor bănești în legătură cu schimbarea banilor în 2003. Am luat hotărârea fiind convinsă că am procedat corect. Ulterior, CtEDO a constatat violare, ceea ce a determinat și o schimbare de practică la nivel național.
• cauzele GB și R.B. vs. Moldova și Odgon vs. Moldova – CtEDO a constatat că suma despăgubirilor acordate la nivel național nu erau suficiente și a majorat nesemnificativ suma acestor despăgubiri.
• cauza Grofescolo SRL vs. Moldova – am avut opinie separată, care de fapt a coincis într-o măsură cu cele constatate de CtEDO.
• cauza Petrenco vs. Moldova – am făcut parte din completul de judecători ai Curții de Apel Chișinău și a fost menținută de Curtea Supremă de Justiție fără modificări. Cazul prezenta o complexitate fiind unic în privința aprecierii acuzațiilor de colaborare cu serviciile secrete sovietice. Deci, analiza cazurilor imputate mie ca judecător nu constituie hotărâri abuzive sau arbitrare, ci țin de aprecierea probelor, interpretarea legii, fapt ce nu poate constituie vina unui judecător independent care este liber de aprecierile și interpretările respective. De asemenea, consider că aceste condamnări nu au afectat în nici un fel atât profesionalismul meu cât și integritatea”.

Judecătoarea Răducanu a menționat că regretă faptul că „CSM nu a dorit să intre în esența acestor cazuri, explicațiile mele date în ședința CSM nu au fost auzite și apreciate, fapt ce confirmă o dată în plus neobiectivitatea și subiectivismul concursului organizat de CSM întru selectarea judecătorilor CC”. Ea a îndemnat „corpul judecătoresc, dar și toți specialiștii din domeniul justiției, precum și jurnaliștii și persoanele care invocă judecătorilor violări constatate în hotărârile definitive ale CtEDO – să continue să monitorizeze foarte atent performanța judecătorilor din R. Moldova, doar că înainte de a face concluzii despre integritatea profesională a acestora în baza condamnărilor constatate de CtEDO, să analizeze atent natura condamnării, anul emiterii hotărârii la nivel național și rolul judecătorului în parte”.

Lista celor 11 candidați înscriși în concursul pentru suplinirea funcției de judecător la Curtea Constituțională.

1Potîrniche Olegex-specialist coordonator, Agenția Servicii Publice
2Cârnaț Teodorprofesor universitar, Facultatea de Drept, USM
3Corj Mihaiavocat, CA „Mihai Corj”, mediator
4Țurcanu Radujudecător, Judecătoria Chișinău
5Rotaru Ilieavocat
6Strulea Maria șef Direcția cercetare și analiză, Curtea Constituțională
7Răducanu Tatianajudecător CSJ, în demisie
8Zaharia Procopieavocat
9Cernat Ninajudecător Curtea de Apel Chișinău/ membrul CSM
10Petrache Mihailjurist coordonator, Institutul de Genetică, Fiziologie și Protecție a Plantelor
11Balan Gheorghejudecător, Judecătoria Chișinău
Ne puteți urmări și pe Telegram, unde publicăm investigații și cele mai importante știri ale zilei, dar și pe YouTube, Facebook, Instagram și TikTok.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 1000 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.zdg.md sunt protejate de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor ZdG se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

Ion Boțan, cititor fidel al Ziarului de Gardă a fost profesor de limbă și literatură română timp de patru decenii în școala din comuna Mingir. S-a născut în comuna Chiperceni, raionul Orhei, iar la Hâncești a v…
VIDEO/ „Împlinesc 17 ani de când citesc Ziarul de Gardă”. De vorbă cu Ion Boțan, fost profesor de limbă și literatură română în comuna Mingir

VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

După un sfert de secol, pe care l-a dedicat sistemului judecătoresc din R. Moldova, magistratul Ion Cotea constată cu regret că în toți acești ani „a asistat doar la distrugerea justiției”. Judecătorul afirmă c…
VIDEO/ „În 25 de ani, am asistat doar la distrugerea justiției”. De vorbă cu magistratul Ion Cotea despre un sfert de secol din viața sa

VIDEO/ „Sunt aici de trei zile”. Imagini dintr-un spital din România: pacienți tratați pe holuri, conectați la oxigen

În timp ce unii români se vaccinează, alții află că au COVID. Peste 15 mii de cazuri noi au fost confirmate în România. În continuare nu sunt locuri la terapie intensivă pentru bolnavii cu SATS-CoV-2, iar holur…
VIDEO/ „Sunt aici de trei zile”. Imagini dintr-un spital din România: pacienți tratați pe holuri, conectați la oxigen

FOTO/ Un tânăr de 24 de ani a decedat în urma unui grav accident rutier produs în capitală

Un tânăr de 24 de ani a decedat în urma unui grav accident rutier produs sâmbătă seara, 23 octombrie, în sectorul Rîșcani al capitalei. Potrivit Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, polițiștii au stabi…
FOTO/ Un tânăr de 24 de ani a decedat în urma unui grav accident rutier produs în capitală

DOC/ SIS a solicitat blocarea unui site ucrainean care a publicat informații false privind aprovizionarea cu gaz a R. Moldova

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) a solicitat blocarea site-ului ucrainean censor.net, care, pe 22 octombrie curent, a publicat o știre cu conținut fals privind aprovizionarea cu gaze naturale a R. Mo…
DOC/ SIS a solicitat blocarea unui site ucrainean care a publicat informații false privind aprovizionarea cu gaz a R. Moldova

Rusia înregistrează pentru a doua zi consecutiv un număr record de infectări și decese provocate de COVID-19

Rusia înregistrează pentru a doua zi consecutiv un număr record de infectări și decese provocate de COVID-19. Sâmbătă, 23 octombrie, în Federația Rusă au fost confirmate 37 678 de infectări cu noul coronavirus…
Rusia înregistrează pentru a doua zi consecutiv un număr record de infectări și decese provocate de COVID-19