Pe ce domenii ar trebui R. Moldova să insiste cel mai mult în cadrul negocierilor de aderare la UE?
Pe 22 septembrie, R. Moldova a încheiat procesul de screening bilateral cu Uniunea Europeană (UE), după 15 luni de evaluări intense desfășurate împreună cu experții Comisiei Europene. Această etapă reprezintă finalizarea analizei comparative între legislația națională și acquis-ul comunitar (cadrul legislativ al UE), deschizând drumul spre începerea negocierilor oficiale de aderare.
După victoria forțelor proeuropene la alegerile parlamentare din 28 septembrie, mai mulți oficiali europeni de rang înalt au felicitat R. Moldova și au reafirmat sprijinul lor, subliniind că negocierile de aderare vor începe în curând.
Pe ce domenii ar trebui R. Moldova să insiste cel mai mult în cadrul negocierilor de aderare? Care sunt sectoarele la care ar trebui să acordăm mai multă atenție și ce anume ar trebui să obținem?
Grigore Guzun, expert Watchdog în relații internaționale și securitate
Negocierile de aderare a R. Moldova la UE vor intra într-o etapă decisivă odată cu votul în Consiliul European privind deschiderea primelor clustere tematice de negociere. După finalizarea procesului de screening, țara noastră trebuie să se concentreze pe domeniile care pot accelera integrarea și aduce beneficii concrete cetățenilor. Prioritatea absolută rămâne statul de drept – consolidarea justiției independente, combaterea corupției, fără de care nicio etapă ulterioară nu va avansa. Acest cluster este deschis primul și închis ultimul, deoarece reprezintă fundamentul UE. Orice progres pe alt cluster poate fi considerat nul dacă nu se înregistrează progres în domeniul statului de drept.
În paralel, R. Moldova trebuie să insiste pe integrarea timpurie în piața internă europeană, prin alinierea rapidă la regulile concurenței, ajutorului de stat, obținând în schimb acces gradual la piața unică. De asemenea, crearea unui mediu favorabil atragerii investițiilor în țară, prin deschiderea fabricilor și uzinelor, care nemijlocit vor duce la apariția mai multor locuri de muncă. În esență, R. Moldova trebuie să transforme procesul de negociere într-un pact național de modernizare, prin care fiecare capitol de aderare să aducă o reformă concretă, vizibilă și ireversibilă.
Natalia Spînu, directoare a Institutului European de Studii Politice din Moldova
Un domeniu esențial este agricultura și dezvoltarea rurală. Sectorul agricol reprezintă aproximativ 10% din PIB și angajează o parte semnificativă a populației, motiv pentru care R. Moldova trebuie să insiste pe obținerea unor perioade de tranziție realiste și sprijin financiar substanțial pentru modernizare. Ar trebui să negociem fonduri generoase pentru modernizarea fermelor și infrastructurii rurale, programe speciale de sprijin pentru micii producători, asistență tehnică pentru alinierea la standardele fitosanitare europene și acces progresiv la piața UE fără a compromite producătorii locali.
Energia reprezintă un alt domeniu strategic. R. Moldova ar trebui să obțină investiții masive în interconectarea cu rețelele energetice europene, fonduri pentru diversificarea surselor de energie, sprijin pentru tranziția la energie verde adaptată capacităților țării, garanții de securitate energetică pe termen lung și asistență pentru dezvoltarea energiei regenerabile accesibile. Infrastructura de transport constituie, la fel, un domeniu prioritar, deoarece conectivitatea fizică cu UE este fundamentală pentru integrarea economică reală. R. Moldova trebuie să insiste pe finanțare pentru coridoarele de transport transeuropene care trec prin țară, modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, dar și dezvoltarea capacităților vamale și logistice.
Adrian Ermurachi, codirector executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene
Dacă vrem să devenim stat membru UE, noi trebuie să reglementăm toate angajamentele față de UE și să transpunem toată legislația. Deci, nu există în relația cu UE că asta vreau, asta nu vreau. Întrebarea este când și cu ale cui resurse vom realiza acest lucru. Primul care va ieși în evidență și fără de care noi nu vom putea deveni stat membru UE este partea de justiție. Fără o justiție eficientă, un stat de drept funcțional și cu măsuri anticorupție puternice, va fi foarte greu. Pe de altă parte, sunt alte capitole sau alte blocuri ce vizează anume administrația publică, care trebuie să fie foarte eficiente și în care trebuie să investim foarte mult.
În același timp, trebuie să înțelegem că sunt capitole foarte costisitoare, ca mediu sau energie, tranziție verde, agricultură, unde noi avem o anumită realitate pe care am moștenit-o din lumea sovietică și pe care trebuie să o modernizăm foarte mult, cu un cost foarte mare. Costul acesta cade pe stat și pe agenții economici care sunt în domeniu. Guvernul, împreună cu UE, trebuie să găsească soluții ca acest șoc să fie cât mai mic și să fie cât mai ușor de realizat. Evident că sunt sectoare pe care, probabil, mai ușor ne va fi să le trecem: educație, cultură, tineret, sport, pentru că UE nu are reguli foarte riguroase în acest sens.
Francesca Cristea, expertă Europuls – Centrul de expertiză europeană
Achizițiile Publice (cap. 5) și Controlul Financiar (cap. 32) sunt vitale, deoarece ele demonstrează capacitatea țării de a gestiona fondurile europene cu integritate și transparență, completând astfel eforturile anticorupție. Pentru atragerea și gestionarea investițiilor, un rol crucial îl joacă capitolele de negociere legate de dezvoltarea economică, armonizarea legislației comerciale și fiscale cu standardele europene, precum și stimularea competitivității. Comunicarea publică trebuie să devină o componentă crucială a procesului de integrare și o prioritate. Cetățenii trebuie să simtă beneficiile și să înțeleagă concret ce înseamnă Uniunea Europeană pentru viața lor de zi cu zi.
Educația și cercetarea trebuie privite drept investiții strategice. Dezvoltarea capitalului uman, adaptarea competențelor la cerințele pieței europene și promovarea excelenței academice sunt factori esențiali pentru competitivitate și pentru o economie bazată pe cunoaștere. Formarea unei noi generații de profesioniști – bine pregătiți, deschiși și conectați la valorile europene – este cea mai solidă garanție că R. Moldova nu doar se integrează în UE, ci contribuie activ la consolidarea ei.
Iulia Joja, expertă în securitate europeană
Din punct de vedere al progreselor în ceea ce privește statul de drept, lupta împotriva corupției, reforma administrației publice, drepturile omului, independența media, R. Moldova stă destul de bine. Sigur că mai are pași importanți de făcut și acestea sunt criteriile cele mai importante pentru UE, dar deja arată bine.
În ceea ce privește lupta împotriva corupției și justiția, în cazul R. Moldova, din cauza contextului politic, se suprapun și cu lupta împotriva influenței rusești. Ultimele luni în pregătirea alegerilor parlamentare au arătat și au confirmat încă o dată, din nou, progresele exemplare ale R. Moldova în acest context, iar aceste lucruri au fost notate și observate la Bruxelles. O idee pe care poate să o exploateze și să o dezvolte Guvernul de la Chișinău ar fi să împrumute în niște înțelegeri economice favorabile expertiză și resurse umane, temporar, care pot ajuta în acest proces de integrare, de la state care au trecut recent prin integrare și au experiența foarte valoroasă și sunt dispuse politic să ajute. Mă gândesc aici, în primul rând, la România, dar și alte state din regiune.
Sub cadrul integrării economice, acolo sunt aspecte la care tot așa va trebui să se investească destul de mult, ca accesul mai profund la piața europeană și alinierea legislației, regulamentelor, dar și dezvoltarea spațiului rural. Știm foarte bine diferența în raport cu cel urban și diferențele mai mici între zonele de dezvoltare rurală vs. urbană. R. Moldova are nevoie de un climat de investiții mai favorabil pentru a atrage cât mai mult investiții străine din țări europene, dar și nu numai. Și ultimele puncte aici ar fi cele de politică externă și de apărare. UE, într-un context politic anume, foarte specific, actual, își consolidează și investește niște resurse nemaiîntâlnite până acum în domeniul apărării.
