Mihai Popșoi, despre sancțiunile UE împotriva acoliților Kremlinului și eventualele ingerințe externe la parlamentare: „Nu există onoare între hoți”
În contextul apropierii alegerilor parlamentare din R. Moldova și al preocupărilor legate de influențele externe, discutate inclusiv la reuniunea miniștrilor de Externe ai UE, Ziarul de Gardă a discutat cu Mihai Popșoi, ministrul de Externe, aflat într-o vizită oficială la Bruxelles. Vicepremierul a vorbit despre sprijinul Uniunii Europene în consolidarea rezilienței țării noastre, despre procedura și impactul sancțiunilor europene ce urmează a fi anunțate împotriva unor apropiați ai Kremlinului de la Chișinău, dar și despre riscurile unei eventuale guvernări pro-ruse și consecințele acesteia asupra relațiilor cu UE și vecinii R. Moldova.
— În contextul reuniunii miniștrilor de Externe ai UE, unde se va discuta și despre alegerile parlamentare din R. Moldova și riscurile de ingerință externă, ce sprijin concret așteptați din partea Uniunii Europene pentru a preveni tentativele de fraudare a alegerilor din toamnă și influența Kremlinului?
— Așa cum repetăm mereu acasă, integrarea europeană înseamnă pentru R. Moldova protecție și apartenență la marea familie europeană, într-un spațiu de prosperitate și pace. Între timp, prietenii noștri din Uniunea Europeană – doamna Kaja Kallas, Marta Kos, statele membre, omologii mei miniștri de externe, președinta Comisiei Europene, care a fost recent la Chișinău împreună cu președintele Consiliului European, António Costa – ne sprijină constant. Deciziile luate și discuțiile pe care le-am purtat astăzi în cadrul Consiliului de Afaceri Externe urmăresc tocmai consolidarea rezilienței R. Moldova în fața amenințărilor hibride: fie că vorbim despre dezinformare, atacuri cibernetice sau încercări de a introduce bani iliciți în țară pentru a influența alegerile.
Partenerii noștri internaționali, în special Uniunea Europeană, sunt mereu alături de noi pentru a întări capacitatea instituțiilor statului de a contracara aceste provocări. Avem deja rezultate: instituțiile noastre sunt mai bine pregătite, mai flexibile și mai capabile să facă față acestor amenințări.
— Dar la modul practic, ce fel de sprijin așteptăm? Consultanță, bani?
— Toate aceste lucruri pe care le-ați enumerat. În R. Moldova am primit experți care au venit să facă schimb de experiență și expertiză, sprijin financiar, precum și echipamente necesare pentru consolidarea capacității instituțiilor noastre în combaterea amenințărilor cibernetice. În plus, prin Planul de creștere – în valoare de 1,9 miliarde de euro, din care aproximativ 500 de milioane sunt granturi – primim resurse financiare care vor contribui la reziliența economică a țării.
— Tot astăzi este așteptată o decizie a Consiliului privind sancționarea unor susținători ai Kremlinului de la Chișinău. Ce prevăd aceste sancțiuni?
— Așa cum s-a întâmplat și în rundele anterioare de sancționare a celor care subminează și sabotează suveranitatea și stabilitatea R. Moldova, aceste măsuri ale Uniunii Europene sunt menite să reducă sentimentul de impunitate de care unii cred că se pot bucura. Vedem deja reducerea avântului unor potențiali doritori de a se angaja în asemenea demersuri ilegale.
Pe măsură ce autoritățile noastre își fac datoria, iar UE adoptă astfel de sancțiuni, entuziasmul celor care ar putea fi tentați să încalce legea scade. Calculul cost-beneficiu devine nefavorabil pentru astfel de persoane. Este un gest de sprijin pentru R. Moldova din partea UE și cu siguranță acest șir de decizii este eminamente în interesul stabilității, securității și suveranității țării noastre.
— Mă întreb în ce măsură îi vor afecta pe cei vizați aceste sancțiuni, călătoresc mai des la Moscova oricum. Vor avea interdicție de a intra în statele membre ale UE și li se vor îngheța eventualele active deținute acolo?
— Cu siguranță, la fel ca și în trecut. Persoanele incluse pe listele de sancțiuni ale UE, ale SUA sau ale altor parteneri internaționali întâmpină dificultăți în acele jurisdicții — fie că vorbim despre restricții de călătorie, imposibilitatea de a obține vize sau limitări privind păstrarea ori transferul activelor financiare. Sunt măsuri restrictive care urmăresc exact acest lucru: să nu le mai permită să se bucure de impunitatea pe care cred că o au, acționând împotriva intereselor naționale ale R. Moldova.
— Unii dintre cei despre care se vehiculează că vor fi incluși pe lista de sancțiuni, mă refer la președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și la lidera formațiunii „Moldova Mare”, Victoria Furtună, sunt și cetățeni ai României. Cum funcționează sancțiunile în cazul lor?
Sancțiunile nu discriminează. Atât timp cât ele sunt aprobate de toată UE, contează mai puțin care este cetățenia unuia sau altuia. Atât timp cât este o măsură restrictivă, aceasta se aplică uniform și noi avem ferma convingere că partenerii noștri europeni, așa cum au dovedit de fiecare dată că sunt de partea R. Moldova și ne ajută să ne consolidăm apărarea și securitatea și să combatem asemenea amenințări, vor fi în continuare de partea noastră.
— Legal, dacă ei au cetățenie română, ei pot călători în România doar cu actul de identitate românesc, de exemplu?
— Trebuie să așteptăm să vedem exact ce prevăd sancțiunile care urmează să fie adoptate. Dacă acestea vor include și restricții de călătorie, atunci persoanele vizate nu vor putea călători. Va trebui să analizăm decizia odată ce va fi făcută publică, pentru a ne putea forma o imagine clară și a evalua impactul ei real. Până atunci, nu putem decât să speculăm, ceea ce nu este tocmai potrivit.
— Tocmai ca să nu speculăm, haideți să vorbim puțin despre procedură. Cum ajung aceste persoane pe lista de sancțiuni? Colaborează Guvernul R. Moldova cu partenerii europeni pentru a documenta și a demonstra faptele care justifică necesitatea sancționării lor?
Este decizia eminamente a statelor membre și a UE. Dar cu siguranță, atât timp cât este nevoie de o anumită colaborare, de o anumită informare, acest lucru se întâmplă. Totuși, este decizia suverană a țărilor membre și a UE în ansamblu și această decizie nu poate fi influențată nici într-un fel.
— Cum evaluați faptul că politicienii vizați de aceste sancțiuni, le foloseasc ca argument electoral, victimizându-se și mobilizând electoratul anti-occidental?
Pentru mine, în calitatea de ministru de Externe, contează mai puțin această victimizare și încercările unora de a obține dividende electorale. Ceea ce afectează într-adevăr sunt unele reacții extrem de bolnăvicioase și răutăcioase și chiar atacuri la adresa României, de exemplu, din partea celor sancționați.
Aceste atacuri și critici extrem de belicoase la adresa României nu fac bine relațiilor bilaterale. Să ne amintim cum, acum 5 ani, am avut un președinte care pe toată durata mandatului său nu a pășit pe teritoriul României sau al Ucrainei, țări vecine. Am stat izolați timp de 4 ani. Slavă domnului! Acea perioadă a trecut, chiar dacă vedem acum alți politicieni, de fapt din aceeași gașcă, care dinamitează și sabotează relațiile bilaterale cu partenerul nostru strategic România prin aceste atacuri furibunde pe care le lansează.
— Credeți că aceste sancțiuni vor reduce din posibilitățile unor actori politici de a continua practicile de fraudare a scrutinelor electorale, de a cumpăra voturi?
Cu siguranță, avântul acestor persoane scade pe măsură ce sancțiunile internaționale și măsurile interne de combatere devin tot mai dure – amenzile au fost majorate semnificativ, iar pedepsele, inclusiv cele penale, sunt mai aspre pentru cei care organizează astfel de scheme de finanțare ilegală.
Trebuie să mulțumim, pe această cale, și Ziarului de Gardă pentru investigația sa de anul trecut, care a expus întregii țări amploarea fenomenului, detaliile tehnice extrem de periculoase pentru securitatea noastră și, uneori, aspectele aproape amuzante legate de modul în care acești indivizi se înșală unii pe alții. Nu există onoare între hoți.
Este o responsabilitate comună a societății – jurnaliști, cetățeni și clasă politică – să lupte împotriva acestui fenomen. Totuși, povara principală revine instituțiilor de forță, care trebuie să apere ordinea și să asigure respectarea legii.
— Urmează să avem alegeri parlamentare pe 28 septembrie, cum vor evolua relațiile dintre UE și R. Moldova în cazul în care aliații Kremlinului vor face majoritate?
— Politicienii folosesc adesea expresia „aceste alegeri sunt cele mai importante”, dar de această dată chiar decidem soarta R. Moldova pentru decenii înainte. Am câștigat alegerile prezidențiale, am înregistrat succes la referendumul constituțional, însă, dacă, Doamne ferește, nu vom obține un rezultat pozitiv la alegerile parlamentare, riscăm să pierdem tot ce am câștigat până acum.
Oponenții din tabăra pro-rusă nu ascund planurile lor. Ei spun deschis că intenționează să introducă legea agenților străini, după modelul Federației Ruse și Georgiei, să retragă dreptul de vot diasporei și să declanșeze proceduri de suspendare și impeachment împotriva doamnei președinte Maia Sandu, cu scopul de a o înlătura de la putere. Ei rostesc aceste lucruri și trebuie să-i luăm în serios, pentru că le vor pune în practică dacă li se va oferi ocazia.
Totodată, dacă alegerile parlamentare se vor încheia cu un rezultat negativ, adică diferit de ceea ce ne dorim și pentru care muncim, acest fapt va afecta direct relațiile noastre cu Uniunea Europeană. O guvernare pro-rusă la Chișinău reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a Ucrainei și României, iar acest lucru nu este doar opinia noastră, ci o evaluare făcută chiar de partenerii europeni, cu care, desigur, suntem de acord.
Toate progresele pe care le-am înregistrat până acum în relațiile cu UE și statele membre pot fi anulate complet. Ar fi însă o mare pierdere să ajungem în această situație. Am trecut în istorie prin perioade în care am făcut un pas înainte și trei înapoi. Ar fi păcat să nu valorificăm această oportunitate unică, istorică, și să nu devenim în curând membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene.
