Dosarele judecătorilor: cu sentinţe, condamnări, amânări, dar fără magistraţi în puşcării

În ultimii opt ani, nu mai puţin de 40 de judecători din R. Moldova au fost prinşi în flagrant, reţinuţi, arestaţi, anchetaţi, iar unii, chiar au fost condamnaţi. Cu toate acestea, niciun magistrat nu se află astăzi după gratii.

Valeriu Ghedreuţan, judecător din cadrul Judecătoriei Drochia, a fost condamnat vineri, 26 ianuarie 2018, la 7 ani de închisoare, amendat cu 160 mii de lei şi privat de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice timp de 10 ani. Magistratul a fost reţinut, dar eliberat la scurt timp, în primăvara anului 2016, urmărirea penală fiind pornită la 15 februarie 2016, în baza plângerii depuse de o petiţionară – cetăţeancă a R. Moldova, stabilită cu traiul în Italia, care reclama acţiunile coruptibile ale magistratului.

Negocierile judecătorului cu o cetăţeancă a R. Moldova stabilită în Italia

Judecătorul Valeriu Ghedreuțan a fost condamnat la 7 ani de închisoare

Astfel, la începutul lunii aprilie 2010, judecătorul i-a acordat petiţionarei o consultaţie privată referitoare la căile şi modul de revendicare în instanţă a dreptului de proprietate asupra bunului imobil ce constituia obiectul unui litigiu dintre ea şi concubinul său. În cadrul acestei discuţii judecătorul i-a comunicat că o va ajuta să-şi recupereze casa şi va aranja modalitatea prin care dosarul civil să-i fie repartizat lui, urmând ca detaliile să le discute ulterior. Tot atunci, acesta a pretins şi a primit de la femeie 200 de euro „pentru consultaţie”. Peste două zile, în cadrul următoarei întâlniri, magistratul i-a comunicat că pentru suma de 6200 de euro va examina cazul şi va adopta o hotărâre în favoarea declarantei. În aprilie 2014, femeia a transferat, din Italia, pe numele magistratului, suma integrală solicitată, pe care ultimul a ridicat-o şi a primit-o de la o instituţie bancară.

Astfel, pe 17 noiembrie 2014, în urma examinării litigiului nominalizat, judecătorul a emis hotărârea judecătorească prin care a dispus recunoaşterea dreptului de proprietate al femeii asupra a 75,26% din valoarea imobilului, însă nu s-a pronunţat şi asupra sechestrului care era aplicat asupra imobilului în litigiu. În continuare, motivând că banii transmişi anterior nu au fost suficienţi pentru soluţionarea pozitivă a cazului, acesta a pretins de la femeie încă 1000 de euro. Atunci, aceasta a depus o plângere penală, iar Procuratura Anticorupţie a purces la efectuarea măsurilor speciale de investigaţie, fiind probată şi înregistrată convorbirea în care judecătorul confirma faptul primirii sumelor estorcate de la femeie în vederea îndeplinirii acţiunilor în exercitarea funcţiei sale.

„Sentinţa va putea fi pusă în aplicare după expirarea tuturor căilor de atac”

Iniţial, Valeriu Ghedreuţan şi-a recunoscut vina şi a fost imediat eliberat din arest. În instanţa de judecată şi-a schimbat însă depoziţiile şi a respins acuzaţiile aduse de procuror. Sentinţa de condamnare pe numele judecătorului a fost pronunţată de magistratul Ghenadie Mîţu, de la Judecătoria Soroca, după 24 de şedinţe de judecată şi la doi ani de la iniţierea dosarului penal pe numele său. Valeriu Ghedreuţan nu s-a prezentat însă la ultima şedinţă. Procurorul Victor Muntean, cel care a reprezentat acuzarea de stat în acest dosar, a declarat pentru ZdG că sentinţa va putea fi pusă în aplicare „după expirarea tuturor căilor de atac”.

Procurorul a precizat că a solicitat instanţei o pedeapsă de 10 ani de puşcărie. Ghedreuţan a fost cercetat în libertate în acest dosar şi va rămâne liber dacă instanţele ierarhic superioare nu vor menţine sentinţa Judecătoriei Soroca. Valeriu Ghedreuţan este judecător din anul 2000. El a fost suspendat din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii în aprilie 2016 până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală deschisă pe numele său.

Un fost judecător, achitat, cu sentinţă nepublicată

Valeriu Ghedreuţan este unul din cei 40 de magistraţi care, în perioada 2009-2017, au fost vizaţi în dosare penale. Unele dintre aceste dosare s-au finalizat cu ordonanţe de neîncepere a urmăririi penale, altele, cu achitarea inculpaţilor, iar unele dosare încă se examinează în instanţe de mai mulţi ani, fără a fi pronunţate sentinţe. După ce Gheorghe Popa, primul judecător prins cu mită în ultimul deceniu, a fost achitat şi restabilit în funcţie în vara anului 2017, la sfârşitul anului 2017, Dorin Coval, magistrat la Judecătoria Căuşeni, a fost achitat de Judecătoria Chişinău, într-un dosar similar.

Deşi, recent, procurorii au anunţat că au reuşit condamnarea la închisoare a lui Valeriu Ghedreuţan, aceştia au evitat să anunţe public despre achitarea fostului judecător al Judecătoriei Orhei, Vasile Negruţă, cercetat penal încă din 2015 pentru emiterea cu bună ştiinţă a unei hotărâri ilegale. Pe site-ul Judecătoriei Criuleni, unde a fost examinat dosarul, lipsesc referinţele la acest dosar, angajaţii Cancelariei anunţându-ne că nu cunosc motivele din care sentinţa nu a fost făcută publică. Verbal, aceştia ne-au anunţat că Negruţă, care şi-a dat demisia din sistemul judecătoresc în decembrie 2016, pe când dosarul său era în examinare, a fost achitat. Victor Muntean, procurorul care a gestionat dosarul lui Negruţă, a confirmat faptul că fostul magistrat a fost achitat, sentinţa fiind atacată de procurori la Curtea de Apel Chişinău.

UPDATE: Pe site-ul judecătoriei Criuleni a apărut sentința motivată din dosarul lui Vasile Negruța. 

Fără sentinţă în dosarul judecătorului urmărit penal după un articol din ZdG

Dosarul lui Ion Cazacu, fostul preşedinte al Judecătoriei Glodeni, reţinut în flagrant cu 10 mii de lei în aprilie 2014, se examinează încă la Curtea de Apel Chişinău, după ce a fost trimis la rejudecare de către CSJ. Prima instanţă l-a achitat pe magistrat. Dosarul lui Veaceslav Panfilii, magistrat la Judecătoria Anenii Noi, prins în flagrant în aprilie 2015, în momentul primirii ultimei tranşe, de 400 de euro, mită, din 1000 de euro pe care i-ar fi estorcat, este examinat de aproape 3 ani la Judecătoria Chişinău. Următoarele şedinţe pe dosar sunt programate la începutul lunii februarie 2018. Fără sentinţe sunt şi cei 14 foşti sau actuali judecători, învinuiţi pentru complicitate la spălarea banilor în proporţii deosebit de mari şi pronunţarea cu bună ştiinţă a unor hotărâri contrare legii, soldate cu urmări grave. Prin hotărârile lor, prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova, au fost spălaţi aproximativ 20 de miliarde USD.

Fără o sentinţă este şi dosarul lui Serghei Ciobanu, fost judecător al Judecătoriei Militare, cercetat penal după un articol din ZdG în care se menţiona că a revizuit o sentinţă pe numele colonelului Ivan Grosu, emisă acum 16 ani, şi a hotărât încetarea procesului penal în privinţa acestuia. Următoarea şedinţă din dosarul lui Ciobanu, demis din sistem în septembrie 2017, e programată pentru mijloc de februarie 2018.

În ultimii 10 ani, în R. Moldova, un singur judecător a fost condamnat la închisoare cu executare printr-o sentinţă definitivă şi irevocabilă. Se întâmpla pe 26 iunie 2014, când Elena Roibu, pe atunci magistrată la Judecătoria Criuleni, şi avocata Tatiana Mostovoi-Filimancov erau condamnate la opt şi, respectiv, şapte ani şi jumătate de închisoare cu executare. De la condamnare, au trecut aproape patru ani, fără ca avocata şi judecătoarea să fie găsite, deşi organele de drept au anunţat în nenumărate rânduri că le-ar căuta. Sentinţa emisă pe numele celor două de prima instanţă a fost menţinută de CA Chişinău şi CSJ, între timp, Roibu fiind demisă din funcţie.

Acest articol este realizat în cadrul proiectului „Consolidarea statului de drept şi asigurarea transparenţei sistemului judecătoresc”, implementat de A.O. “Juriştii pentru drepturile omului” cu suportul National Endowment for Democracy, care nu influenţează în niciun fel subiectul şi conţinutul investigaţiilor publicate.

Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *