Cum a justificat CNA „milionarii pe banii rudelor” din cadrul instituţiei

Toţi angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie despre care ZdG a scris anterior că folosesc bunuri de milioane, unele dintre ele înregistrate sau cumpărate pe banii rudelor, nu au încălcat legislaţia. Aceasta este concluzia generală a Centrului Naţional Anticorupţie, după efectuarea unei anchete de serviciu. Un angajat al instituţiei a fost verificat cu detectorul de minciuni, după ce „au existat informaţii neverificate, precum că unul dintre bunurile pe care le-ar deţine ar proveni dintr-o mită, dată pe o cauză penală. În procesul testării s-a constatat sinceritatea angajatului când a negat presupusa implicare a sa în acţiuni de corupere”, se precizează într-un răspuns semnat de Bogdan Zumbreanu, directorul Centrului Naţional Anticorupţie. Deşi ancheta ar fi demonstrat că averile de milioane ale ofiţerilor instituţiei au o provenienţă legală, Zumbreanu susţine că le-a cerut angajaţilor „să fie mai modeşti în etalarea bunurilor pe care le deţin cu titlu de proprietate sau folosinţă”.

În noiembrie şi decembrie 2017, ZdG a publicat două anchete jurnalistice care arătau că angajaţii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) deţin bunuri de milioane, multe dintre ele, înregistrate sau cumpărate pe banii rudelor acestora, dar şi că un alt angajat al instituţiei dădea cu împrumut zeci de mii de euro, deşi are un salariu ce nu-i justifică aceste acţiuni. Ulterior, CNA a anunţat că a demarat anchete de serviciu, iar la sfârşit de februarie, ne-a informat despre rezultatele investigaţiilor interne.

Citiți și: CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor

CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor (II)

CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor. Ce spune Bogdan Zumbreanu?

Tranzacţiile cămătarului de la CNA

Ancheta – efectuată de un ofiţer cu interzicerea de a raporta superiorilor

Casele unor angajați ai CNA

Printr-un răspuns semnat de Bogdan Zumbreanu, directorul CNA, ZdG este informat că, deşi, termenul unei anchete de serviciu este de 30 de zile „având în vedere atenţia sporită a societăţii asupra cazului şi în scopul elucidării tuturor circumstanţelor, termenul de efectuare a anchetelor de serviciu a fost prelungit cu indicaţii concrete de a efectua anumite verificări suplimentare în limitele competenţelor atribuite de lege”. Totodată, susţine CNA, „pentru excluderea oricărui dubiu privind obiectivitatea desfăşurării cercetărilor, efectuarea anchetelor de serviciu a fost dispusă unui angajat al Direcţiei Securitate Internă (DSI), cu interzicerea de a raporta despre mersul şi rezultatele investigaţiilor superiorilor vizaţi în articolele ZdG”. „În cadrul cercetărilor au fost efectuate mai multe acţiuni de ordin investigativ, au fost examinate repetat declaraţiile de avere şi proprietăţi ale persoanelor în privinţa cărora s-au desfăşurat anchetele şi au fost solicitate explicaţii suplimentare. De asemenea, au fost studiate documente şi solicitate informaţii de la persoanele care sunt proprietari de facto a unor bunuri care sunt sau au fost în folosinţă la subiecţii anchetei, scopul acţiunilor fiind coroborarea informaţiilor relatate în articolele ZdG, cu informaţiile obţinute de la DSI vizavi de angajaţii vizaţi în publicaţiile date”, se precizează în răspunsul CNA.

„În urma verificărilor DSI, s-a constatat că angajaţii CNA nu au admis fapte de natură să încalce prevederile legislaţiei în vigoare, iar bunurile pe care le deţin sunt justiticate prin acte confirmative privind provenienţa lor legală şi declarate în strictă conformitate cu prevederile legislaţiei”, susţine instituţia, care mai precizează că un angajat al CNA, fără a-i fi precizat numele, a fost supus testării la detectorul comportamentului simulat (poliograf). „Necesitatea aplicării acestei proceduri a fost dictată de faptul că, în privinţa acestui angajat, au existat informaţii neverificate, precum că unul dintre bunurile pe care le-ar deţine ar proveni dintr-o mită, dată pe o cauză penală. În procesul testării s-a constatat sinceritatea angajatului când a negat presupusa implicare a sa în acţiuni de corupere”, anunţă CNA.

Angajatul care venea la serviciu cu o maşină de 1,5 milioane de lei, interimar, în locul lui Zumbreanu

Bogdan Zumbreanu, directorul CNA, mai scrie în răspunsul către ZdG că, deşi nimeni nu a fost pedepsit, a cerut angajaţilor instituţiei „să fie mai modeşti în etalarea bunurilor pe care le deţin”. „Astfel, ca rezultat al verificărilor efectuate, s-a constatat lipsa temeiurilor legale de tragere la răspundere disciplinară a colaboratorilor vizaţi în publicaţiile menţionate. Totodată, vă informez că am atenţionat angajaţii vizaţi în anchetele de serviciu, precum şi întreg efectivul Centrului asupra necesităţii respectării stricte a legislaţiei ce reglementează modul de declarare a averilor şi a încurajat includerea în continuare a tuturor bunurilor care constituie obiect al declarării. De asemenea, am solicitat angajaţilor Centrului şi, în mod special angajaţilor vizaţi în anchetele de serviciu, să fie mai modeşti în etalarea bunurilor pe care le deţin cu titlu de proprietate sau folosinţă, chiar dacă provenienţa acestor bunuri îşi are confirmare legală”, scrie Bogdan Zumbreanu.

În ancheta „CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor”, publicată în noiembrie 2017 , ZdG menţiona că Mihail Cojocaru, şeful adjunct al Direcţiei Generale Urmărire Penală şi şef al Direcţiei 1 a CNA, venea la serviciu cu un BMW 730LD XDRIVE, fabricat în 2015. Preţul de piaţă al unei asemenea maşini începe de la 70 de mii de euro (aproximativ 1,5 milioane de lei). Funcţionarul a precizat că maşina „este proprietatea unei rude şi este utilizat de mine periodic, în scopuri personale”. După ce Bogdan Zumbreanu, care era şeful lui Mihail Cojocaru a devenit director al CNA, Cojocaru a preluat interimarul funcţiei de şef al Direcţiei Urmărire Penală a CNA. Raisa Ţurcan, ofiţer superior de urmărire penală pe cauze excepţionale, conducea un Range Rover Evoque, fabricat în 2012. „Se află în proprietatea unei rude, care călătoreşte des peste hotarele R. Moldova. Acesta este folosit de mine periodic în scopuri personale”, justifica ea.

Vasile Şarco, şeful Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor, Ştefan Tulbure, şeful Direcţiei securitate internă din cadrul CNA sau Marcel Tabarcea, şeful Direcţiei generale asigurarea integrităţii din cadrul CNA au fost alţi angajaţi ai instituţiei vizaţi în ancheta ZdG. Aceştia locuiau în imobile de lux, pe care au declarat că le-au construit, inclusiv cu ajutorul rudelor, la fel cum şi-au justificat averea şi alţi angajaţi ai CNA. Într-un alt articol care a vizat activitatea unui angajat al CNA, „Tranzacţiile cămătarului de la CNA”, publicat în luna decembrie a aceluiaşi an, ZdG a scris că, în ultimii 5 ani, Ghenadie Tanas, şeful Direcţiei Teritoriale Nord a CNA, a avut venituri oficiale în valoare de 1,35 de milioane de lei. În această perioadă, însă, funcţionarul şi-a cumpărat un apartament în Chişinău, o maşină Skoda Superb, nouă, în leasing şi peste 40 ha de terenuri agricole. Totodată, acesta a practicat cămătăria, împrumutând mai multor persoane zeci de mii de euro, bani pe care i-a revendicat, ulterior, prin judecată.

Anchetele pot fi citite mai jos:

CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor

CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor (II)

CNA – fabrică de lux şi milionari pe banii rudelor. Ce spune Bogdan Zumbreanu?

Tranzacţiile cămătarului de la CNA


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *