Camerele de supraveghere a circulației rutiere: tentativa nr. 2

În R. Moldova, urmează să fie implementat un nou sistem automatizat de supraveghere a circulației rutiere. Membrii guvernului au aprobat, printr-o hotărâre, obiectivele și condițiile unui parteneriat public-privat în urma căruia va fi selectată o companie privată care va instala și va gestiona camere video și alte mijloace tehnice pentru monitorizarea traficului rutier pe traseele naționale. Între timp, ancheta procurorilor în privința persoanelor implicate în administrarea vechiului sistem de supraveghere a traficului rutier, funcțional o scurtă perioadă de timp în 2014-2015, bate pasul pe loc, toate cauzele penale fiind încă „în procedură”.

În noiembrie 2013, în premieră pentru R. Moldova, traficul rutier din Chișinău începea să fie supravegheat de camere video grație unui grant de 5 milioane de dolari, acordat de Guvernul Chinei. Inițial, doar două intersecții din Chișinău figurau în program. Treptat, acesta s-a extins, astfel încât, în iulie 2015, 41 de intersecții din capitală erau supravegheate prin intermediul a 350 de camere.

Ulterior, proiectul a fost implementat și la nivelul raioanelor. În urma licitațiilor organizate de Consiliile Raionale, au fost selectate câteva firme private care instalau și exploatau sistemul, împărțind cu autoritățile raionale, în mod egal, banii proveniți din amenzi: 50% la 50%.

În ianuarie 2017, ZdG a scris despre implicațiile politice și despre luptele interne ale persoanelor care gestionau acest sistem, ceea ce, în final, a dus la suspendarea camerelor de supraveghere a traficului rutier din afara Chișinăului.

MAI inițiază un nou proiect de supraveghere a traficului

Actuala conducere a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), prin vocea ministrului Alexandru Jizdan, a anunțat repetat intenția de a repune în funcțiune sistemul de supraveghere a circulației rutiere pe traseele naționale, iar pe 8 februarie, curent, pe pagina web a Guvernului, a fost publicat pentru consultări publice proiectul de hotărâre „Cu privire la aprobarea obiectivelor, condițiilor parteneriatului public-privat privind crearea Sistemului automatizat de supraveghere a siguranței publice și rutiere în R. Moldova și a cerințelor generale privind selectarea partenerului privat”. Trei zile mai târziu, pe 11 februarie, proiectul, al cărui autor este MAI, a fost aprobat de Guvern.

Astfel, Executivul a dat undă verde implementării parteneriatului public-privat (PPP) care prevede transmiterea către o companie privată a drepturilor și obligațiilor aferente implementării și operării tehnice a Sistemului Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în R. Moldova (SASSPR). De această dată, partener public urmează a fi MAI, nu Consiliile Raionale, cum a fost anterior.

Potrivit autorilor proiectului, PPP își propune asigurarea respectării de către participanții la traficul rutier a legislației și reglementărilor în vigoare, eliminarea riscurilor de corupție, reducerea numărului și impactului accidentelor rutiere și asigurarea siguranței participanților la trafic.

Banii din amenzi, împărțiți 50 la 50

Crearea SASSPR presupune instalarea camerelor de monitorizare și supraveghere video în locurile de interes public și crearea sistemului de înregistrare automată a încălcărilor regulilor de circulație rutieră pe drumurile R. Moldova. Investițiile, care potrivit studiului de fezabilitate s-ar ridica la 21 milioane de euro, urmează a fi suportate de partenerul privat, iar lucrările ar trebui să înceapă nu mai târziu de 6 luni de la semnarea contractului de PPP și să fie finalizate în termen de cel mult 6 ani.

Firma privată ar urma să-și recupereze investiția din contul amenzilor aplicate șoferilor ale căror încălcări vor fi înregistrate de SASSPR. Mai exact, partenerului privat ar urma să-i revină 50% din banii obținuți în urma aplicării amenzilor, restul urmând să ajungă la stat.

După expirarea contractului de PPP, care poate avea o durată maximă de 25 de ani, firma privată urmează să transmită SASSPR în proprietatea partenerului public, în cazul respectiv – către MAI.

Start concursului de selectare a partenerului privat

„Numărul, funcționalitatea și cantitatea exactă a unităților de monitorizare, complexelor de înregistrare foto și video automatizate staționare și/sau mobile, precum și necesitățile de amenajare a teritoriului urban urmează a fi determină la etapă de proiectare”, se mai spune în hotărârea Guvernului.

Pe 29 martie curent, MAI a anunțat concursul public de selectare a partenerului privat pentru implementarea proiectului de parteneriat public-privat „Crearea Sistemului Automatizat de Supraveghere a Siguranței Publice și Rutiere în Republica Moldova”.

Potrivit comunicatului de presă publicat pe site-ul Agenției Proprietății Publice, partenerul privat va fi selectat prin concurs public într-o singură etapă. Documentația standard poate fi obținută de la MAI contra unei plăți nerambursabile de 5 mii de euro. Totodată, doritorii de a participa la concurs vor achita și o taxă de participare în mărime de 10 mii de euro.

Oferta trebuie să fie însoțită de o garanție în valoare de 100 de mii de euro.

Ofertele vor fi deschise în cadrul ședinței Comisiei de selectare care va avea loc la data 30 mai 2019, iar câștigătorul va fi anunțat în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării procesului verbal privind desemnarea ofertei câștigătoare.

Lacunele identificate de CNA

Raportul de expertiză anticorupție întocmit de experții Centrului Național Anticorupție (CNA) evidențiază mai multe lacune și riscuri ale proiectului de hotărâre a Guvernului. Una dintre obiecțiile experților CNA se referea la lipsa unui termen concret de realizare a contractului de PPP, în proiectul inițiat de MAI menționându-se doar că termenul contractului „nu va depăși 25 ani de la data semnării”, fără a stabili exact perioada.

De asemenea, potrivit CNA, autorul proiectului – MAI – nu a indicat expres suma minimă obligatorie a investiției ce urmează a fi efectuată de partenerul privat, făcându-se referire doar la studiul de fezabilitate care a stabilit un total al investițiilor de circa 21 milioane de euro.

„Totodată, nota (n.r.: nota informativă la proiect) urmează să justifice termenul de 6 ani, or acesta, în opinia noastră, poate fi considerat extrem de mare în vederea derulării eficiente a parteneriatului public-privat, existând riscul ca până în 6 ani, unii parteneri privați să recupereze investiția de câteva ori, ulterior solicitând rezilierea contractului de parteneriat public-privat”, se spune în raportul de expertiză al CNA asupra proiectului aprobat de guvern.

De asemenea, se spune în raport, nu au fost precizate unele drepturi și obligații generale ale părților contractului de parteneriat public-privat, nu au fost reglementate riscurile atribuite părților contractului și nu au fost stipulate criteriile de bază de selectare a partenerului privat în ceea ce privește capacitatea financiară a acestuia.

Eșecul primului sistem de supraveghere a traficului rutier

În 2014, după modelul Chișinăului, în 14 raioane au fost organizate licitații pentru servicii de monitorizare a traficului rutier. Valoarea contractelor varia între 5 și 6 milioane de lei, aveau o valabilitate inițială de 4 ani, cu posibilitatea înnoirii. Banii urmau să fie acumulați și împărțiți egal, 50 la 50, între agentul economic și autorități, din amenzile rutiere achitate de șoferii care comiteau încălcări în trafic.

Și administrația locală a mun. Bălți a implementat proiectul de monitorizare video a traficului rutier, semnând, în decembrie 2013, un contract cu „Avtouragan” SRL. Și aici, autoritățile urmau să împartă banii din amenzile rutiere cu agentul economic, doar că, la Bălți, raportul era de 30% la 70% în favoarea municipalității, contractul fiind semnat pentru 25 de ani.

În ianuarie 2017, ZdG dezvăluia că, deși la prima vedere firmele câștigătoare ale licitațiilor din raioane erau diferite, în realitate acestea erau controlate de aceleași persoane. Printre acestea se afla un om de afaceri cu dublă identitate, Iurie Coșciug, fostul deputat liberal-democrat Victor Roșca, dar și mai mulți intermediari, unii dintre care s-au aflat în funcții publice.

Neînțelegerile dintre cei implicați în afacere, dar și intervenția procurorilor au avut drept consecință deconectarea tuturor camerelor din afara capitalei, acestea rămânând nefuncționale până în prezent.

CNA: Toate aceste cauze se află în procedură

Afacerea cu camerele de supraveghere a traficului rutier a fost vizată în cadrul mai multor cauze penale. În octombrie 2015, a fost reținut Alexandr Diaciuc, fondatorul uneia dintre firmele care gestiona sistemul de supraveghere în câteva raioane. La scurt timp, însă, Diaciuc a fost eliberat.

Într-un alt dosar, era vizat inclusiv Dan Chirița, fost director al Centrului Unic de Monitorizare din cadrul MAI, instituție care a implementat supravegherea video în Chișinău și care era responsabilă de amenzile aplicate în temeiul imaginilor surprinse pe traseele naționale.

Totodată, printr-o ordonanță din iunie 2016, procurorii anunțau că ar mai fi stabilit că persoane publice din cadrul Consiliilor Raionale ar fi favorizat anumiți agenți economici la licitația publică privind achiziția serviciilor de monitorizare a traficului rutier.

La solicitarea ZdG, ofițerul de presă al CNA, Angela Starinschi, ne-a comunicat că există cinci cauze penale pe faptul abuzului în serviciu, coruperii pasive, active și depășirii atribuțiilor de serviciu de către factori de decizie ai Serviciul Tehnologii Informaționale al MAI și alte persoane publice și că toate aceste cauze se află încă în procedură. „Una dintre cauze a fost propusă pentru judecată, dar a fost restituită cu indicația procurorului de a mai completa probatoriul. Tot în cadrul acestor dosare a fost dispusă o expertiză în domeniul tehnologiilor informaționale și contabile pentru a stabili plățile efectuate pentru serviciile publice cu plata prestației MAI (e-servicii MAI). Cu regret, experții au răspuns că nu pot efectua o asemenea expertiză și sunt în imposibilitate tehnică de a oferi informația solicitată de organul de urmărire penală. În prezent, cauzele descrise mai sus se află în procedura organului de urmărire penală al CNA, fiind efectuate acțiuni procesual-penale pentru acumularea și definitivarea probatoriului pentru primirea unei soluții legale pe aceste dosare”, se mai spune în răspunsul CNA la solicitarea ZdG.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

1 comentariu

  1. Bob

    Aberațiile unui guvern aberant. Sistemul de securitate e destinat diminuării încălcării regulilor . Și dacă nu vor fi încălcări ce vor înpărți în partenerizt? sau le vor impune cei din parteneriat? Dacă te naști prost nici Dumnezeu nu te poate ajuta.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *