Principală  —  Reporter Special  —  Reportaje   —   Tinerii fug de sate

Tinerii fug de sate

295-scoalaCu indemnizaţii de mii de lei, locuinţe gratuite şi încălzire pe timp de iarnă – aşa sunt ademeniţi tinerii profesori pentru a veni în sate. În ciuda iniţiativelor guvernamentale, puţini absolvenţi ai facultăţilor pedagogice ajung într-o şcoală dintr-o localitate sătească. Anul acesta, în raionul Ialoveni doar zece tineri specialişti au fost angajaţi din cei 23 repartizaţi de Ministerul Educaţiei.

Cel mai mare deficit de cadre se înregistrează la materiile fizică, matematică, educaţie fizică şi chiar învăţători de clasele primare, ne-a informat Raisa Melenciuc, specialist principal în problemele resurselor umane din cadrul Direcţiei Raionale de Învăţământ Ialoveni. Conform hotărârilor fostului guvern, un tânăr profesor care merge să activeze într-un sat beneficiază de o indemnizaţie de 30000 de lei, iar primăriile le achită chiria unei gazde în sat şi le acordă o tonă de cărbuni, un metru cub de lemne sau echivalentul în bani.

Un tânăr în 15 ani

La gimnaziul din Sociteni, de 15 ani nu a mai venit niciun specialist tânăr ca să le predea elevilor. Directorul şcolii, Vasile Roşioru, zice că nu a existat această necesitate fiindcă toate materiile au fost acoperite de profesorii care activează aici, chiar dacă unii dintre ei sunt pensionari. Anul trecut, a fost angajat prin cumul un tânăr profesor de fizică, care vine din satul Bardar. Directorul şcolii spune că noul pedagog este foarte activ şi se descurcă minunat cu elevii. «Salariul lui la noi la şcoală, pentru opt ore de fizică, este de 692 de lei».

Vasile Cuşnir, profesor de fizică, lucrează deja al patrulea an la liceul din satul Bardar. Directoarea liceului, Tamara Tonu, spune că s-a descurcat bine în primii ani, s-a integrat în colectiv şi chiar a primit o clasă pentru dirigenţie. Anul acesta a mai venit un tânăr specialist, pentru educaţia muzicală. «Nu ştim dacă va rămâne, a petrecut puţin timp în şcoală, dar noi încercăm să nu-l speriem de la început cu activitatea şi programul şcolar», a precizat directoarea. Profesorul de fizică a declarat că a rămas în învăţământ deocamdată, însă nu ştie dacă se va mai putea descurca atunci când îşi va întemeia o familie. «Pentru 19 ore de fizică pe săptămână – salariul meu ajunge la 1650 de lei, plus orele care le mai fac la cealaltă şcoală. Eu mă descurc acum. Banii pe care i-am primit de la stat mi-au fost de folos», zice Vasile. Din prima rată de 7000 de lei, plătită în anul I de activitate pedagogică în sat, tânărul profesor şi-a luat un computer, cu toate accesoriile. «Mă ajută mult pentru obiectul pe care-l predau: fizica. Fac demonstraţii video, experimente şi teste».

Ca să rămână în învăţământ, Vasile Cuşnir zice că ar fi motivat în cazul în care i s-ar acorda măcar un loc de casă. «Un ar de pământ costă vreo 1000 de euro. Câţi ani trebuie să muncesc ca să iau un lot de casă de 5 ari?».

Vasile spune că dintre colegii lui, care au absolvit fizica şi informatica, doar trei-patru au rămas în învăţământ. «Au plecat peste hotare sau se reprofilează pe alte domenii, unde se plăteşte mai mult».

A dat bir cu fugiţii

La liceul teoretic din satul Răzeni au venit doi profesori tineri anul acesta: unul pentru limba engleză şi o tânără specialistă de fizică. Directoarea liceului, Elena Bivol, zice că i-au asigurat condiţii bune profesoarei şi au încercat să colaboreze pentru a rezolva toate problemele. «Cu băiatul, profesor de engleză, nu au fost probleme, deoarece el este din sat şi locuieşte la părinţi».

După ce au convenit asupra orelor de fizică şi asupra orarului, directoarea spune că tânăra specialistă a dorit reducerea acestora, deoarece avea nevoie de timp pentru masterat. «Am făcut şi această modificare, însă, până la urmă, ea a plecat. Motivul principal invocat a fost volumul de lucru şi condiţiile», precizează Elena Bivol. Directoarea zice s-au descurcat anul acesta cu orele de fizică cu ajutorul unei profesoare pensionare, deoarece ştie că în raion este un deficit de cadre didactice la această materie.

Tânărul profesor de engleză, Alexandru Calmaţui, predă şi informatica la liceul din Răzeni. «Pentru 28 de ore – primesc un salariu de 2800 de lei. În plus, am şi o clasă de dirigenţie». Elevii liceului au fost încântaţi de metodele de predare ale noului profesor, însă Alexandru zice că trebuie să existe o delimitare clară între poziţia elevului şi a profesorului, mai ales dacă este tânăr.

Cel puţin trei ani de zile, când este înscris în programul beneficiarilor de indemnizaţii de 30000 de lei, va activa la liceu. Zice că vrea să se perfecţioneze în activitatea pedagogică, însă nu-şi face planuri mari de viitor. «Pentru un tânăr specialist este greu, la început. Nu cunoaştem foarte multe lucruri în ceea ce ţine de anumite reguli ale activităţii şcolare, de responsabilităţi, de comportamentul cu elevii claselor mari».

«Tineri specialişti – la rang de ministru»

Cu toate că anul acesta au fort repartizaţi 23 de tineri profesori în satele raionului Ialoveni, doar zece s-au prezentat. «Am avut doi profesori tineri, de fizică şi matematică, care au venit, i-am repartizat, însă nu le-a convenit nimic, nici indemnizaţia, nici gazda. Ei spun că în capitală îşi recuperează aceşti bani mult mai repede», spune Raisa Melenciuc, specialista de resurse umane în cadrul Direcţiei Raionale de Învaţământ. Au fost cazuri când, după primul an, tinerii au abandonat, au plecat în America sau în alte locuri la muncă. «În învăţământ e foarte mult de lucru şi toţi se sperie», afirmă Raisa Melenciuc.

Specialista de la direcţie este de părere că această situaţie s-ar modifica dacă s-ar introduce obligativitatea a trei ani de muncă, în locul repartizat. «Tinerii sunt trataţi foarte bine, chiar la rang de prim-ministru, însă ei sunt nemulţumiţi, chiar dacă anul acesta salariul unui tânăr nu se deosebeşte cu mult de cel al unui profesor cu vechime de muncă».

Potrivit informaţiilor DGITS, anul trecut, în satele raionului Ialoveni au fost angajaţi 29 de tineri specialişti, iar în 2008 – 30.

Natalia DABIJA