Adevărata valoare a exportului de fructe şi legume din R. Moldova

Preşedintele R. Moldova, Igor Dodon, susţine că cea mai mare cantitate de fructe şi legume este exportată în Federaţia Rusă, înregistrând o creştere de 40 de mii de tone în ianuarie-iulie 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Şeful statului, însă, evită să recunoască faptul că cel mai mare venit în urma exporturilor de fructe şi legume vine din UE. Federaţia Rusă a interzis, din iulie 2014, importul de fructe şi legume din R. Moldova. Deşi producătorii şi exportatorii au avut de suferit în urma restricţiilor, aceştia au reuşit să se orienteze spre alte pieţe de desfacere, pentru a nu mai fi dependenţi de piaţa rusă.

Vara anului 2014 a fost una memorabilă pentru producătorii şi exportatorii de fructe şi legume din R. Moldova. În timp ce unii agricultori adunau recolta, iar companiile agro-alimentare îşi făceau noi planuri de vânzare, la 1 august 2014, Guvernul Rusiei a decis introducerea taxelor vamale la importul de mărfuri din R. Moldova. Decizia a intrat în vigoare peste o lună, iar acele taxe sunt valabile şi astăzi. Embargoul impus de Moscova a fost o adevărată lovitură aplicată domeniului agro-alimentar.

Piaţa rusă, problematică

Dependenţa excesivă de piaţa rusă a lăsat, brusc, producătorii de fructe şi legume din R. Moldova fără soluţii. Pe de altă parte, Guvernul R. Moldova a negociat cu Comisia Europeană majorarea cotelor pentru produsele moldoveneşti destinate pieţei din UE. În pofida tuturor dificultăţilor, producătorii au încercat identificarea altor pieţe de desfacere. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Igor Ivanov, producător şi exportator din Orhei.

Igor Ivanov

Directorul Vindex–Agro SRL din Mălăieşti, Orhei, Igor Ivanov, exportă cireşe, prune, piersici, caise şi mere. „În 2017, am exportat doar în Rusia. Pe timpul embargoului, agricultorii din Moldova au început să caute alte pieţe de desfacere în Ucraina, Belarus, Kazahstan… Atunci, Federaţia Rusă era o piaţa mai stabilă, având un preț de cost mai mic, obţineai un profit mai mare”, ne spune Igor Ivanov, recunoscând, totuşi, că piaţa rusă este problematică, luând în considerare embargoul, apoi tendinţa autorităţilor de a restitui producţia în R. Moldova. „Dacă ar fi embargou doi-trei ani din partea Rusiei, livezile neperformante practic vor fi defrişate şi încet-încet plantate noi sorturi. Aici trebuie de lucrat în paralel, agricultorul să cunoască piaţa, legiuitorul să ne facă condiţii”, explică agricultorul.

Pe de altă parte, Igor Ivanov a exportat mere şi prune inclusiv în România, dar, recunoaşte acesta, cerinţele sunt mai drastice. Cu privire la exportul în alte ţări UE, spune că sunt probleme de certificări şi sortiment. „Pentru a avea produse calitative şi a ajunge pe piaţa UE, sunt necesare preparate de uz fito-sanitar corespunzătoare pentru culturi şi irigare”, explică Ivanov.

„Producătorii şi exportatorii se orientează către toate pieţele”

Vadim Codreanu

Potrivit lui Vadim Codreanu, specialist în marketing Moldova Fruct, se observă o tendinţă de diversificare a pieţelor de export a fructelor din R. Moldova: „Se depun eforturi considerabile de înfiinţare a plantaţiilor noi conform ultimelor tehnologii, tot mai multe fructe sunt depozitate în depozite frigorifice, se lărgesc capacităţile de depozitare”. În acelaşi timp, specialistul accentuează creşterea interesului potenţialilor parteneri de pe alte pieţe. „Avem vizitatori din ţările Orientului Mijlociu interesaţi să achiziţioneze cantităţi considerabile, avem interes sporit din partea ţărilor Africii de Nord, Asiei de Sud, cum sunt Bangladesh şi India. Am înregistrat anumite exporturi pe piaţa respectivă şi am învăţat care sunt cerinţele. Am făcut eforturi considerabile împreună cu Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor pentru a obţine acces pe piaţa Indiei. Aceeaşi experienţă o avem pentru mere cu Israelul”, susţine Vadim Codreanu.

„Noi am depăşit taxele respective pentru strugurii de masă. Anul precedent a fost acoperită cota pentru prune de 75 la sută. Diferită este situaţia cu merele, deoarece concurenţa de pe piaţa UE este enormă, cei mai mari producători din UE produc anual peste patru milioane de tone de mere, adică de 10 ori mai mult decât ceea ce produce anual R. Moldova”.

În prezent, Asociaţia Moldo Fruct colaborează cu 180 de producători, exportatori şi procesatori de fructe. „Producătorii şi exportatorii se orientează către toate pieţele, acum suntem în sezonul în care se recoltează piersicile şi prunele. Acestea sunt exportate în marea lor majoritate către pieţele Poloniei, României, se exportă foarte mult în Belarus şi Federaţia Rusă. Unii exportatori au spus că, prin intermediul partenerilor din România, au exportat prune şi în Italia”, susţine specialistul.

„Dubai, Egipt, India sunt gata să ia fructele noastre”

Vitalie Gorincioi

Fost ministru al Agriculturii şi preşedintele Moldova Fruct, Vitalie Gorincioi, declară că, după embargoul din 2014, a scăzut considerabil exportul de fructe. „Dacă în 2013, 200 de mii de tone de mere au fost exportate în Federaţia Rusă, în anul 2014, n-am avut mai mult de 40—50 de mii de tone. Restul produselor au ajuns pe alte pieţe prin re-export din R. Moldova în Belarus. Am început să căutăm pieţe alternative, noi am spus că trebuie să diversificăm piaţa, pentru că vor fi pe viitor probleme cu Federaţia Rusă”, explică Vitalie Gorincioi. Astfel, s-a început intensiv răsădirea livezilor de măr, dezvoltarea infrastructurii post-recoltare, construirea frigiderelor de 40 de mii de tone.

„Bineînţeles, noi nu o să ne ducem cu merele noastre nici în Polonia, nici în Ungaria, unde este producere, nici în Germania, Olanda sau Italia… Noi ne-am dus cu ele în România. Acum tot mai mult îi îndemnăm pe producători să caute pieţe în altă direcţie, vorbesc de platforma Dubai, Egipt, India, care este gata să ia toate fructele noastre dacă adaptăm legislaţia”, punctează fostul ministrul al Agriculturii.

Specialistul mai spune că sunt suficiente linii de sortare a fructelor care pot permite exportul în UE: „Este foarte important ambalajul şi modalitatea de export a produselor, ca să ajungă la punctul de destinaţie cu un aspect comercial bun şi să nu piardă calităţile gustative”.

Exporturile de fructe şi legume în viziunea preşedintelui R. Moldova

La 18 august curent, Igor Dodon a publicat un mesaj în care preciza că, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), din cele 9,3 mii de tone de legume pe care R. Moldova le-a exportat în perioada ianuarie-iulie 2017, 8,8 mii de tone au fost exportate în ţările CSI şi 8,18 mii de tone în Federaţia Rusă.

Comparativ cu anul 2016, R. Moldova a exportat în Federaţia Rusă doar 981 tone de legume, iar în ţările CSI 1836. Totodată, preşedintele a precizat că exportul din R. Moldova în UE, în perioada ianuarie-iulie 2017 a fost aproape de 600 de tone de legume. Din 108 mii de tone de fructe, 107 mii de tone au ajuns pe piaţa CSI, dintre care 103 mii de tone în Federaţia Rusă şi doar 1099 de tone în UE.

Astfel, şeful statului a accentuat că piaţa rusă este vitală pentru producătorii şi exportatorii autohtoni.

Contactată de reporterul de la Ziarul de Gardă, reprezentanta ANSA, Iulia Haidirlî, a confirmat cifrele existente. Totodată, trebuie de menționat că pe data de 2 august, serviciul rus nu a permis importul a 19,7 tone de prune din R. Moldova. Potrivit experților ruși, controlul ar fi depistat în prunele moldovenești organisme de carantină. Iulia Haidirlî a oferit și unele precizări în legătură cu acest caz: „Cauza prunelor returnate din Federația Rusă a fost viermele oriental, care poate fi găsit într-o prună dintr-un lot întreg. Produsele au fost certificate, analizate vizual, dar în orice prună este imposibil de a căuta organisme dăunătoare. Fiind organism de carantină pe teritoriul rus, acesta a fost cauza returnării”. Pe de altă parte, Iulia Haidirlî a concretizat că, pentru deschiderea noilor piețe de desfacere pentru exportatorii din R. Moldova, se duc tratative inclusiv cu Canada.

Cel mai mare venit – dinspre Uniunea Europeană

Totuşi, exportul nu corespunde în mod obligatoriu cu venitul. Astfel, în pofida aparenţelor, cel mai mare venit din urma exportului de fructe şi legume vine dinspre Uniunea Europeană.

Înaintea semnării Acordului de Asociere între R. Moldova şi Uniunea Europeană, în 2014, cea mai semnificativă pondere o reprezenta exportul în Federaţia Rusă, în valoare de 60—70% din totalul de export de fructe din R. Moldova. Începând cu 2014, se înregistrează o creştere de 16% a exportului de fructe către piaţa Uniunii Europene şi o scădere a exportului de fructe în Federaţia Rusă cu 50%.

Mihaela Gorban

Totodată, şi taxele vamale impuse de F. Rusă au avut un impact negativ asupra exporturilor. Dacă în 2013 valoarea exportului R. Moldova spre F. Rusă era de 631 milioane USD, adică 26% din totalul de exporturi, în 2016, se înregistrează o scădere de până la 11,4%, ajungând la 233,17 milioane USD. Mihaela Gorban, şefa direcţiei generale cooperare economică internaţională din cadrul Ministerului Economiei şi Infrastructurii, susţine că, deşi pierderile au fost mari, nu au prezentat o piedică pentru orientarea pe alte pieţe de desfacere: „R. Moldova are o serie de regimuri libere facilitare pentru agenţii economici, este vorba de Acordul de Comerţ Liber cu Turcia şi ţările din Balcani. Mai nou, avem posibilitatea să diversificăm exportul de legume şi fructe şi pe alte pieţe, cum este piaţa Chinei, Egipt, Africa de Nord”.

„În 2016, ponderea exportului către Uniunea Europeană a constituit 53% din totalul exportului de fructe şi legume din R. Moldova, iar către Federaţia Rusă – 24,6%. Una dintre cauzele scăderii exportului de fructe şi legume pe piaţa F. Ruse este aplicarea măsurii de natură tarifară sub formă de taxe vamale la 19 produse autohtone şi măsuri netarifare sub forma restricţiilor comerciale”, menţionează Mihaela Gorban. Astfel, companiile autohtone s-au reorientat spre piaţa UE.

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, în perioada ianuarie-iunie anul curent, totalul exportului de fructe şi legume din R. Moldova a constituit 74,27 milioane USD, dintre care exportul către Uniunea Europeană constituie 38,5 milioane USD, ceea ce reprezintă o pondere de 51% din totalul de exporturi. Exportul către CSI constituie 30,17 milioane USD, respectiv, 40,62% din totalul de exporturi.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. andrei

    nu se exporta in ue, in ue se duc fructele de la fermele lor in tara noastra….sintem o tara de papuasi de robi….facem cabluri de milioane primim 5000 lei pe luna

  2. Napoleon

    corect ce are moldoveanul ca corpirattiile fac bani ???aaaa ??? mergeti sivedeti ce produse aveti in magazine si vedeti ca ele nici 10 % nu sunt maldafenesti , pai nu suntem oare o colonie

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *