(VIDEO, DOC) Hotelul off-shore din centrul istoric al Chişinăului

În curând, în centrul istoric al Chişinăului va apărea un hotel cu 12 niveluri. Construcţia este ridicată pe rămăşiţele unui monument istoric, privatizat dubios în 2009. În ultimii ani, imobilul şi terenul aferent au fost implicate în mai multe tranzacţii off-shore, fiind vândute şi revândute de firme din Belize, reprezentate prin procură de cetăţeni ai R. Moldova. În mai 2017, în urma unui contract de societate civilă, bunurile au ajuns în gestiunea Companiei „Exfactor-Grup”. Tot în mai, Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice de pe lângă Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării şi-a dat, prin vot, acordul pentru construirea hotelului cu subsol, parter, 9 etaje şi penthouse în centrul istoric al capitalei, după ce, în 2014, acelaşi consiliu refuza eliberarea unui aviz pentru construcţia unui hotel cu şase etaje, în acelaşi loc. Proiectul construcţiei a fost întocmit şi susţinut de Victor Grozavu, fiul viceprimarului de Chişinău, Nistor Grozavu.

Ani la rând, activiştii civici din Chişinău au luptat împotriva construcţiei în parcul din centrul Capitalei a unui hotel cu 13 etaje de către Compania „Finpar Invest”, controlată de politicianul Vladimir Plahotniuc. În iunie 2017, după mai multe procese de judecată, „Finpar Invest” a vândut scheletul cafenelei Guguţă, pe care urma să ridice hotelul. Un asemenea hotel va apărea însă în centrul istoric al Chişinăului, autorităţile statului eliberând deja mai multe avize necesare demarării proiectului.

Consiliul a aprobat 12 niveluri după ce a respins o construcţie mai joasă

Pe 4 mai 2017, Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice (CNMI) de pe lângă Ministerul Culturii (astăzi Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării) a dat aviz pozitiv proiectului înaintat de arhitectul Victor Grozavu şi firma sa, „Vigro Proiect”, pentru construcţia pe str. Bucureşti 62/Pârcălab 37, pe scheletul unui monument istoric, a unui „business centru cu apart-hotel cu înălţimea S+P+9E+PH”.  În calitate de beneficiar al proiectului e înregistrată firma „Universal Proiect” SRL. Aprobarea membrilor Consiliului, format din 14 persoane, a venit după ce, în septembrie 2014, de exemplu, au refuzat să aprobe un proiect care prevedea mai puţine etaje (2S+D+8E). „Se respinge schiţa de proiect prezentată. Autorii proiectului vor elabora altă schiţă, propunând un concept arhitectural-spaţial al edificiului proiectat în strânsă corelare cu caracteristicile spaţial-volumetrice şi stilistice ale zonei protejate în care se doreşte inserţia unei construcţii noi, ţinând cont de statutul de monumente protejate ale imobilelor adiacente”, se spune în nota CNMI.

În aceste zile, zeci de muncitori și mai multe mașini lucrează pe șantierul viitorului hotel din centrul capitalei

Două luni mai târziu, este propus un nou proiect: 2S+D+P+6E+M, adică două subsoluri, demisol, parter, 6 etaje şi mansardă. Membrii Consiliului decid să accepte proiectul, cu o condiţie: „coborârea nivelului de înălţime la maxim P+4E+M, şi excluderea din proiect a parcării de sub clădirea istorică”. „Universal Proiect”, beneficiara construcţiei, nu a acceptat, venind, ulterior, cu un alt proiect, acceptat de Consiliu în mai 2017, după mai multe examinări soldate cu refuzuri.

„Universal Proiect” – tranzacţii la Chişinău cu firme din Belize

Conform informaţiilor verificate de ZdG la Camera Înregistrării de Stat, „Universal Proiect” SRL, beneficiara viitorului business centru cu apart-hotel din centrul istoric al Chişinăului, a fost fondată în noiembrie 2006 de Anatolie Blonschi, având denumirea „Divers Auto” SRL. Firma avea adresa juridică în apartamentul din Durleşti, înregistrat pe numele lui Blonschi, care avea atunci 27 de ani. Firma avea ca gen principal de activitate comerţul cu automobile. În februarie 2008, Blonschi solicită schimbarea numelui firmei, din „Divers Auto” în „Universal Proiect”. Odată cu numele, se schimbă şi genurile de activitate, fiind incluse construcţiile şi tranzacţiile imobiliare.

La 30 octombrie 2009, „Maxelegant” SRL, înregistrată pe 7 martie 2008, devine asociat unic al „Universal Proiect”, după ce Blonschi îşi vinde compania cu 5400 de lei. În prezent, acesta gestionează o companie fondată de socrul deputatului Vladimir Andronachi.

Citiți și: Lux şi conexiuni cu iz penal în familia deputatului Andronachi

În urma tranzacţiei, capitalul social al „Universal Proiect” creşte până la 3,45 de milioane, la balanţa firmei trecând clădirea de pe str. Bucureşti 62/Pârcălab 37, achiziţionată de „Maxelegant” SRL în iulie 2009, printr-un contract semnat de Igor Grigoriev, pe atunci directorul Agenţiei Proprietăţii Publice, şi Ion Bulgacov, reprezentantul „Maxelegant” SRL. La rându-i, „Maxelegant” era şi mai este fondată de o firmă din Belize, „Financial Projects Limited”, Bulgacov fiind doar reprezentantul ei printr-o procură eliberată de cetăţeanul britanic născut în Emiratele Arabe Unite, Damian James Calderbank (53 de ani), personaj interpus, administrator a zeci de alte companii off-shore, despre care OCCRP (Organised Crime and Corruption Reporting Project) a scris că a gestionat firme implicate în spălarea a 20 de miliarde USD prin intermediul instanţelor de judecată din R. Moldova. Britanicul Calderbank l-a împuternicit pe moldoveanul Bulgacov să reprezinte interesele companiei din Belize printr-o procură semnată în faţa unui notar din Cipru, Viollete Grigoriou.

Statul a vândut monumentul istoric în 2009, cu 3,3 milioane de lei

Statul a decis să vândă clădirea din str. Bucureşti 62 (Pârcălab 37), acolo unde se afla conacul urban Râşcanu-Derojinschi şi unde, în anii 50 ai secolului XX, aveau loc şedinţele Sovietului Suprem al RSSM, în urma hotărârii Comisiei de Privatizare din 25 iunie 2009, cu 3,3 milioane de lei. Bunul era în gestiunea Ministerului Culturii şi Turismului. În noiembrie 2009, off-shore-ul din Belize, „Financial Projects Limited”, devine asociat unic al „Universal Proiect”, „Maxelegant” fiind exclus din lista intermediarilor. Tranzacţia a fost deghizată sub forma unui contract de vânzare/cumpărare, deşi erau implicate aceleaşi persoane. Ion Bulgacov a rămas reprezentantul off-shore-ului din Belize, iar în cadrul tranzacţiei acesta a reprezentat şi firma din Belize „Financial Projects Limited”, şi cea de la Chişinău, „Maxelegant” SRL.

Lucrările de construcție au început la sfârșitul anului 2016

În octombrie 2009, Corneliu Andriuţă dă acordul ca „Universal Proiect” să-şi înscrie adresa juridică în apartamentul pe care-l deţinea la acel moment, împreună cu soţia, Carolina Andriuţă. În acea perioadă, „Universal Proiect” îşi schimbă denumirea, devenind Întreprindere cu Capital Străin, după ce a fost preluată de off-shore-ul din Belize. La scurt timp  însă are loc o nouă tranzacţie. „Financial Project Limited” îşi vinde cota sa din cadrul „Universal Proiect” către „Webwest Alliance LTD”, înregistrată tot în Belize. În cadrul tranzacţiei, cumpărătorul a fost reprezentat de Carolina Andriuţă, în apartamentul căreia, de puţin timp, „Universal Proiect” avea adresa juridică. Contractul dintre cele două firme din Belize a fost semnat la Chişinău şi autentificat la notarul Tatiana Ungureanu.

„Universal Proiect” – contract de societate civilă cu „Exfactor-grup”

Ultima tranzacţie în care a fost implicată firma „Universal Proiect” a avut loc în mai 2014. Atunci, Sergiu Guşan, care va împlini în curând 36 de ani, a devenit administrator, iar proprietarul ei – un alt off-shore din Belize, „Black Sea Holdings”. În decembrie 2013, cu câteva luni înaintea tranzacţiei, Sergiu Guşan este împuternicit de reprezentanţii locali ai „Black Sea Holdings” să-i reprezinte interesele pe teritoriul R. Moldova. Procura care a oficializat împuternicirea a fost semnată în insulele Seychelles, un alt paradis fiscal. Sergiu Guşan, pe lângă faptul că este administratorul „Universal Proiect” şi reprezentant prin procură al „Black Sea Holdings”, e şi fondatorul firmei Agentul de Asigurare „Prim-Asig”, unul din brokerii principali ai Companiei „Klassika Asigurări”, controlată de familia primarului de Orhei, Ilan Şor.

ExFactor Grup, administrată de Vladimir Tonu (centru), a efectuat lucrări de modernizare și la Aeroportul Internațional Chișinău

Potrivit datelor de la Cadastru, astăzi, drepturile asupra bunurilor imobile de pe str. Bucureşti 62/Pârcălab 37 sunt împărţite de „Universal Proiect”, Ministerul Culturii şi „Exfactor-grup” SRL. Ministerul este proprietarul terenului pe care l-a dat în folosinţă, în urma unui contract de societate civilă, firmei „Exfactor-Grup” care, printr-un contract similar, semnat în mai 2017, a devenit gestionara imobilului de pe această adresă. În 2011, în urma unor procese de judecată, bunurile imobile au fost revendicate de Ştefan Roşca, fiul fostului politician Iurie Roşca. „Exfactor-Grup” este fondată de Vladimir Tonu, iar în ultimul an, pe lângă construcţiile de blocuri locative, s-a remarcat prin lucrările de modernizare a Aeroportului Internaţional Chişinău, gestionat de „Avia Invest”, controlată de Ilan Şor.

Guşan: „Noi nu construim”. Arhitectul oraşului: „Nu au autorizaţie”

Sergiu Guşan, administratorul „Universal Proiect”

Sergiu Guşan, administratorul „Universal Proiect” şi reprezentantul prin procură al „Black Sea Holdings”, ne-a declarat că firmele pe care le reprezintă nu sunt implicate în construcţia care este în plină desfăşurare. „Nu noi construim. Da, a fost dat la „Exfactor-Grup”. Noi am obţinut proiectul, iar ulterior am înstrăinat”, ne-a zis, nesigur, Guşan. L-am întrebat şi despre contractul de societate civilă semnat cu „Exfactor-Grup”, dar şi despre faptul că „Universal Proiect” încă figurează la Cadastru ca fiind proprietara de facto a bunurilor imobile din str. Bucureşti 62/Pârcălab 37, dar şi pe cine reprezintă în cadrul „Black Sea Holdings” din Belize. Guşan a cerut datele noastre de contact, urmând să revină. Până la închiderea ediţiei, acest lucru nu s-a produs. Vladimir Tonu, proprietarul „Exfactor-Grup”, după ce a ascultat subiectul la care dorim să discutăm, ne-a zis că este la volan, cerându-ne să revenim. Ulterior însă, nu a mai răspuns. A doua zi, acesta ne-a anunțat, din nou, că este ocupat, și a promis să revină cu un apel atunci când se va elibera. Acest lucru însă nu s-a întâmplat. Compania „Universal Proiect” este înregistrată în apartamentul familiei Gușan.

Sergiu Borozan, arhitect-şef al mun. Chişinău, spune că Primăria a eliberat certificat de urbanism şi autorizaţie de construcţie pentru „restaurarea faţadelor şi replanificarea încăperilor” fostului conac. Despre construcţia hotelului, arhitectul-şef spune că aceasta ar fi o construcţie separată, în curtea conacului, pentru care a fost eliberat certificat de urbanism, dar nu şi autorizaţie de construcţie. „Ei trebuiau să treacă la Ministerul Culturii. La noi încă nu sunt materialele respective. Pentru clădirea din curte ei nu au autorizaţie”, afirmă Borozan.

În aceste zile, zeci de muncitori și mai multe mașini lucrează pe șantierul viitorului hotel din centrul capitalei

Ştefăniţă: „Dacă avem clădiri cu 7-8 nivele, eu sunt permisiv şi votez pentru”

Ion Ştefăniţă, director al Agenţiei de inspectare şi restaurare a monumentelor şi membru al CNMI, cea care a aprobat construcţia hotelului în centrul istoric, spune că a susținut proiectul cu condiția restaurării conacului și asigurării cu locuri de parcare suficiente pentru a nu bloca zona. „Orice construcție trebuie să se integreze în contextul urbanistic existent. Când acceptăm astfel de construcții important e să nu blocăm cartierul, să fie asigurat procentajul de parcare și să ținem cont de ce avem în zona adiacentă. Dacă avem clădiri cu 7-8 nivele, eu sunt permisiv și votez pentru. Dacă avem clădiri doar cu un nivel, acolo categoric sunt împotriva supraetajării de genul ăsta. Avem anumite insulițe în centrul istoric unde trebuie să păstrăm autenticitatea de altă dată. În schimb avem cartiere unde trebuie să fim mai puțin birocratici și să dezvoltăm orașul”, ne-a declarat Ștefăniță.

Şi Sergius Ciocanu, membru şi vicepreşedinte al CNMI, a susţinut proiectul de construcție a hotelului pronunțându-se pentru eliberarea unui aviz pozitiv.

ZdG: Atunci când s-a pus problema eliberării avizului, ați votat pentru sau împotrivă?
Ciocanu: Atunci când s-a votat 6 niveluri am fost pentru.
ZdG: Acum e vorba de vreo 11 etaje deasupra pământului…
Ciocanu: Da, da… într-adevăr s-a pornit pe chestia asta.
ZdG: Și ați votat pentru 6 sau pentru 9 plus încă 2 etaje până la urmă?
Ciocanu: Eu nu mi-am schimbat părerea.

Întrebat dacă nu este impusă o limită de înălțime pentru clădirile care se construiesc în centrul istoric al Capitalei, Ciocanu ne-a declarat că aceasta „este o limită empirică”. „Nu este undeva stabilit că atâta și nu mai mult. Adică niciun document nu prevede lucrurile acestea. Mai degrabă este o regulă nescrisă a protejării monumentelor, care este în cele mai umile manuale pentru studenți. Regula cea mai umilă este că alături de o clădire cu statut de monument, așa scrie în manualele după care se învață, se permit maximum 2-3 niveluri mai sus decât clădirea protejată”, afirmă Sergius Ciocanu. 

Rita Garconiţa, o altă membră a Consiliului, spune că a votat împotriva acordării avizului nu doar din cauza înălţimii pe care ar urma să o aibă hotelul, ci că „argumente sunt mult mai multe”, fără a preciza care sunt acestea. ZdG a remis Ministerului Educaţiei, Culturii şi Cercetării o solicitare prin care am cerut detalii despre construcţie şi acces la proiectul viitorului edificiu din centrul istoric al Chişinăului, la care încă nu am primit un răspuns.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

3 comentarii

  1. Galina

    Nu este primul monument istoric pe care SRL “Exfactor-Grup” î-l distruge. Pe str.Sarmizegetusa 48, alături de Colegiul de informatică, a mai distrus un monument istoric și a construit un bloc locativ. Oare ce interese au avut cei de au permis aceasta?

  2. ivancelgroaznic

    ” … în 2014, acelaşi consiliu refuza eliberarea unui aviz pentru construcţia unui hotel cu şase etaje, în acelaşi loc. Proiectul construcţiei a fost întocmit şi susţinut de Victor Grozavu, fiul viceprimarului de Chişinău, Nistor Grozavu. ” …
    ” Galina
    29 Sep 2017

    Nu este primul monument istoric pe care SRL “Exfactor-Grup” î-l distruge. … Oare ce interese au avut cei de au permis aceasta? ”

    Interese nesimtsite shi lashe de mafioti kretini cari nu se mai satura de bani luati cu zhapka orikum le place … Asta e … !

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *