Cei 12 “judecători raider”

Marţi, 24 ianuarie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis suspendarea provizorie a judecătorilor Nicolae Nogai, de la Curtea de Apel Bender (CAB), şi Andrei Istrati, de la Judecătoria raionului Râşcani. Suspendările au venit în urma solicitării lui Valeriu Zubco, procurorul general al R. Moldova, pe motiv că cei doi sunt urmăriţi penal pentru deciziile luate în cazurile aşa-ziselor “atacuri raider” de la Moldova Agroindbank şi Moldasig. Ce se întâmplă însă cu judecătorii care au emis hotărâri în celelalte cazuri despre care s-a spus că a fost vorba de “atac raider”: Banca de Economii, Asito, Victoriabank, Universalbank sau Registru? De ce, până acum, doar doi dintre ei au fost pedepsiţi public?

În vara lui 2010, presa afla despre tentativa de acaparare ilegală a acţiunilor de la Compania de Asigurări “Moldasig”, tentativă în care ar fi fost implicat şi un judecător din r-nul Râşcani. La 5 august 2011, premierul Vladimir Filat a făcut publice 5 tentative de ”atac raider”: Universalbank – 78% de acţiuni vizate, Moldova Agroindbank — 27,5%, Banca de Economii — 16%, Victoriabank — 5% şi compania internaţională de asigurări “Asito” — 40%. Recent, tot Filat a afirmat că şi întreprinderea de stat “Cris Registru” a fost supusă unui “atac raider”.

S-a spus în nenumărate rânduri că aceste atacuri nu ar fi fost posibile fără implicarea mai multor judecători, care urmau să fie depistaţi şi pedepsiţi pentru faptele lor. Deşi a trecut aproape jumătate de an, doar 2 magistraţi implicaţi în acele aşa-zise “atacuri raider” au fost pedepsiţi.

“Judecători raider” sau “ţapi ispăşitori”?

Suspendarea provizorie din funcţie a lui Nicolae Nogai a fost cerută de către Valeriu Zubco pentru că Nogai este urmărit penal, după ce anterior i-a fost retrasă imunitatea. Acesta este urmărit penal în baza art. 307 din Codul Penal, “pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărîri contrare legii”. Nogai riscă   închisoare de la 3 la 7 ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani. Nogai este acuzat că a recunoscut ilegal o decizie a unui arbitraj din Sankt Petersburg, astfel, 28% din acţiunile Moldova Agroindbank trecând în posesia unei firme off-shore.

Nogai nu a fost prezent în faţa membrilor CSM pentru a-şi susţine nevinovăţia şi nici măcar nu le-a răspuns acestora la telefon în dimineaţa zilei în care urma să fie suspendat. Totuşi, decizia CSM nu este definitivă. Aceasta poate fi atacată în instanţa de judecată, unde colegii de breaslă ai lui Nogai urmează să facă dreptate.

A doua zi după decizia CSM, din biroul lui Nicolae Nogai ni s-a spus că nu vom putea vorbi cu el pentru că “este în şedinţă şi nu ştim când se eliberează”. Anterior, acesta pleda nevinovat.

Andrei Istrati, magistrat al Judecătoriei raionului Râşcani, şi el urmărit penal şi bănuit de exces de putere şi adoptarea unei decizii ilegale, a fost a doua “victimă” a membrilor CSM marţi, 24 ianuarie. Suspendarea sa din funcţie a venit tot în urma solicitării lui Valeriu Zubco, pe motiv că Istrati este şi el urmărit penal, după ce îi fusese retrasă imunitatea. Istrati este acuzat că a acceptat şi judecat o cerere din partea unui ucrainean împotriva a două persoane decedate. La cererea depusă au fost anexate intenţionat documente false. Deşi ştia despre caracterul fals al probelor, judecătorul  a dispus transmiterea în proprietatea ucraineanului a 100% din capitalul social al Moldasig, dar şi a întregului patrimoniu al companiei, spun procurorii.

Nici Andrei Istrati nu a fost prezent marţi în faţa membrilor CSM pentru a se apăra, solicitând amânarea examinării, pe motiv că a aflat de şedinţa CSM în ajun şi nu s-a pregătit. Şefii CSM-ului însă nu au luat în calcul doleanţa magistratului şi l-au suspendat pe acesta din funcţie, până la finalizarea urmăririi penale.

Andrei Istrati, deşi suspendat, era şi el miercuri, 25 ianuarie, în biroul său de serviciu. Acesta însă a fost ocupat şi nu a putut discuta cu noi. Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, şi Nicolae Timofti, preşedintele CSM, ne-au spus că nici Nogai şi nici Istrati nu mai au dreptul să examineze dosare încă de marţi, 24 ianuarie.

Încă 10 “judecători raider” cruţaţi?

Doi judecători au fost suspendaţi din funcţie, dar în aşa-zisele “atacuri raider” au fost implicaţi cel puţin alţi 10 magistraţi, iar majoritatea lor continuă să-şi facă meseria.

În cazul “atacului raider” de la Universalbank, a fost implicat Ion Ţurcan, preşedintele Judecătoriei Centru. În urma deciziei sale din 4 martie 2011, acţiunile băncii au trecut în proprietatea off-shore-ului din Panama, Komer Food. “Fără supărare, dar nu pot comenta nicio decizie”, ne-a spus Ion Ţurcan. Acesta a precizat totuşi că hotărârea pronunţată de el a fost menţinută de către Curtea de Apel Chişinău.

În scandalul de la Victoriabank apare numele lui Dan Dubcoveţchi, magistrat la Judecătoria Slobozia. Acesta a emis la 19 noiembrie 2010 o hotărâre prin care un acţionar al Victoriabank, Atrium Limited, deţinător a 5,76% din capitalul băncii, a fost obligat să achite în beneficiul companiei off-shore CC Folignor suma de 4,5 milioane de dolari şi o penalitate de peste 1,7 milioane, datorate de Gherman Onofrei, din Ermoclia, Ştefan-Vodă.

Dan Dubcoveţchi ne-a spus că “este serviciul de presă”, la care trebuie să ne adresăm pentru a afla detalii despre decizia pe care a emis-o el. Întrebat care serviciu de presă, acesta a spus: “Al instanţei. Eu nu comentez nimic”. Judecătoria Slobozia are un singur judecător şi nu are serviciu de presă.

În anunţatul “atac raider” de la Compania de Asigurări “Asito”, am depistat implicarea a doi magistraţi. Primul – Radu Ţurcanu, de la Judecătoria Botanica, care a emis o ordonanţă prin care compania off-shore Lokkert a devenit proprietara pachetului de 1 618 829 acţiuni în mărime de 34,802% deţinute de ICS “Insurance Consult” SRL la ASITO şi a pachetului de 2 247 840 acţiuni în mărime de 48,325%, deţinut de “Moldovan Investments Limited” la aceeaşi companie. Al doilea este Dorin Dulgheru, de la Judecătoria Buiucani. Conform încheierii sale din 15 iulie 2011, o companie off-shore, “Windon & Flanders Limited”, a devenit ulterior proprietara celor 3 866 669 acţiuni de la Compania de Asigurări “Asito”.

Radu Ţurcanu a fost pe tot parcursul zilei de miercuri, 25 ianuarie, în şedinţă. Ţurcanu este judecătorul care a examinat în termen record cererea lui Eugen Baleca, ex-preşedintele SA Franzeluţa, de repunere în funcţie. Acesta nu a fost pedepsit nici pentru acea hotărâre. Singurul număr de telefon disponibil pe site-ul Judecătoriei Buiucani, acolo unde activează judecătorul Dorin Dulgheru, a fost pe tot parcursul zilei de miercuri, 25 ianuarie, “în afara serviciului”.

Unul a demisionat, altul şi-a modificat hotărârea

În “atacurile raider” de la Banca de Economii, apar numele a doi judecători: Gheorghe Marchitan, de la Judecătoria Căuşeni, care, printr-o ordonanţă, transmitea în beneficiul companiei off-shore Rietel Limited, înregistrată în Noua Zeelandă, 16,5% din acţiunile Băncii de Economii a Moldovei(BEM). Ulterior, Garri Bivol, magistrat la Judecătoria Centru, ar fi legalizat tranzacţia prin care pachetul de 16,5% de la Banca de Economii a fost trecut de la Rietel Limited la o altă firmă off-shore, Lectom Ltd.

Din cancelaria Judecătoriei Căuşeni am aflat că Gheorghe Marchitan nu mai activează ca judecător, prezentându-şi demisia luna trecută. “Este plecat la odihnă şi este şi la pensie”, ne-au spus angajaţii Judecătoriei Căuşeni. Garri Bivol ne-a spus însă că şi-a anulat prima decizie în urma unei cereri de revizuire “în care s-au descris lucruri noi, care nu erau cunoscute instanţei în momentul pronunţării hotărârii iniţiale. În temeiul acestor circumstanţe noi, am anulat hotărârea iniţială, în procedură de revizuire. Acum, acţiunile BEM nu mai sunt la firma off-shore. Cea de-a doua decizie a mea este şi acum în vigoare”. Bivol a precizat că nu avea de ce să fie pedepsit.

Judecător: Am aflat că sunt atacuri raider când strângeam păpuşoi

Recent, tot Filat a anunţat că şi ÎS “Cris Registru” a fost supusă unui “atac raider”. ZdG a scris în numărul trecut că cei doi judecători care au judecat acest caz sunt Sergiu Namaşco, de la Judecătoria Economică de Circumscripţie (JEC), care a emis o decizie în favoarea firmei “Intercomsoft”, prin care Ministerul Tehnologiilor Informaţionale şi Comunicaţiilor şi Ministerul Economiei urmau să-i achite 71 mln USD, şi Aureliu Colenco, preşedintele Curţii de Apel Economice (CAE), care a înjumătăţit suma, lăsând “doar” 41 mln USD spre achitare, acum din conturile “Cris Registru”. Premierul a anunţat că toţi cei implicaţi în acest caz urmează să fie traşi la răspundere. Cei doi însă activează în continuare, iar Colenco declară că decizia este una perfect legală.

Pe lângă Nicolae Nogai, în “atacul raider” de la Moldova Agroindbank, Oleg Efrim, ministrul Justiţiei, a anunţat că a mai depistat două nume: Alexandru Sandu de la Judecătoria Ialoveni şi Grigore Zubati, de la Curtea de Apel Chişinău (CAC). Alexandru Sandu susţine că a fost deja pedepsit pentru decizia din cazul Moldova Agroindbank cu “mustrare”. L-am întrebat pe Sandu dacă-şi reproşează ceva în legătură cu acea decizie. “Este hotărârea deja, ce să-i faci. Eu consider că atunci nu am greşit”, a spus, parcă nesigur pe sine, magistratul. “Eu nu ştiam că vin atacurile. Am aflat că sunt atacuri raider când strângeam păpuşoi. De unde să ştiu eu că este sau nu raider când examinez. Sigur că nu am primit bani pentru acea decizie”, ne-a spus, zâmbind, Sandu. Din cancelaria CAC ni s-a comunicat că nu ni se poate oferi numărul judecătorului Grigore Zubati, al 12-lea “judecător raider”, aceasta fiind o regulă a instituţiei.

E nevoie de plângeri pentru a fi pedepsiţi judecătorii

“Colegiul a propus ca Sandu să fie demis, dar CSM i-a aplicat doar mustrare. Cazul lui Zubati urmează să fie examinat vinerea asta”, ne-a spus Efrim. Cât despre ceilalţi judecători implicaţi în “atacurile raider” din vara acestui an, ministrul Justiţiei spune că, din informaţiile pe care le deţine, în multe cazuri deciziile judecătorilor au fost menţinute de instanţele superioare, fie, ca în cazul lui Garri Bivol, judecătorul însuşi şi-a revizuit decizia, astfel că aceştia nu pot fi pedepsiţi. Referitor la ceilalţi “judecători raider” Efrim spune că e nevoie de sesizări pentru ca el să poată iniţia proceduri disciplinare împotriva lor. “În toate cazurile în care eu am intentat proceduri disciplinare, am fost sesizat de către cineva. Am primit plângeri de la cei implicaţi. Eu nu pot să mă duc să caut singur hotărârile, dacă nimeni nu se plânge şi nu consideră că i-au fost lezate drepturile”, a precizat ministrul.

Am căutat pe site-ul CSM hotărâri prin care şi alţi judecători din rândul celor 12 ar fi fost sancţionaţi, în afară de Nogai, Istrati şi Sandu. Deşi unii dintre ei au fost propuşi spre sancţionare, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza deciziilor emise în “atacurile raider”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

2 comentarii

  1. maria

    Aceste atacuri raider au fost bine organizate de comunişti.Este o “caracatiţă” bine organizată inclusiv şi în institiţiile statului.Astfel ei ne dau de înţeles,că nu ne putem pune cu ei.Nouă la prima şedinţă de judecată în an.2008 ni s-a reproşat,că am îndrăznit s-ă ne adresăm după dreptate.Doctorul în drept A.Rotari a şi strigat:”я вершу здесь правосудие”.Afaceri în ţara asta fac numai “наши люди”,ceilalţi la comanda”уничтожить” sunt deposedaţi de bunuri prin hotărîri judecătoreşti la comandă cu executare imediată.Dacă revin la putere vai şi amar de capul nostru.Treziţi-vă oameni buni!

  2. Pingback: Prizonerii lui Plahotniuc. Relațiile dintre România și Republica Moldova – glasul.md

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *