Câteva întrebări pentru Vlad Pahotniuc

Venit în politică, V. Plahotniuc s-a ocupat de ceea ce a făcut până a intra în politică: afaceri. Dubioase, murdare și profitabile. Este V. Plahotniuc puternic? Mai degrabă este bogat, decât puternic. Ceea ce a reușit cel mai mult Plahotniuc în politică a fost să se îmbogățească repede și tare și să cumpere …

Ce ne facem dle Plahotniuic? Spuneți una, faceți alta. Voi râdeți, lumea plânge, voi nu mai puteți de bine, lumea se îneacă în sărăcie și nevoi, voi vă cumpărați vile și palate în cele mai arătoase locuri, pe cele mai luxoase țărmuri din lume, în timp ce moldovenii pleacă în străinătate pentru un loc de muncă „la negru”, voi ziceți să sunteți pentru Moldova, dar, de fapt, o îngropați în loc s-o dezgropați, o furați în loc s-o apărați și o umiliți în loc s-o onorați. Vă bateți cu pumnii în piept că sunteți gata să vă tăiați toate venele de la mâini și picioarele pentru a ne convinge că rămâneți, pro-europeni, „ca viziune”, dar dincolo de „viziune” sunteți aceiași pungași, ca orice bandă de cartier. Ce faceți, dle Plahotniuc? Ziceți că sunteți partid „puternic”, sunteți partid la guvernare, aveți majoritate parlamentară, aveți guvern, aveți justiția, inclusiv Curtea Constituțională, la picioare, dețineți un președinte docil, pe care-l țineți pe post de curier în relația cu Moscova și, după atâta putere câtă aveți, să fiți atât de incapabili să guvernați? Sau, poate, punem puțin altfel întrebarea: nu „ce facem, dle Plahotniuc?”, dar „ce facem cu Plahotniuc?”. Nu e o întrebare personală. Nici banală. Nici retorică. Vreți sau nu, vă place sau nu vă place, convine sau nu convine, dar asta e ceea ce gândește și vorbește lumea. Și cu cât trece timpul, cu atât întrebarea devine mai surescitantă. De ce? Pentru că lucrurile au mers prea departe și Vlad Plahotniuc nu mai este pur și simplu arlechinul de acum 7-8 ani, ori păpușarul de acum 3-4 ani și nici doar liderul unei formațiuni politice sau căpetenia unei alianțe de guvernare. Vlad Plahotniuc a ajuns și, de la o zi la alta, devine un fenomen tot mai greu de explicat pentru R. Moldova, după 27 de ani de decomunizare, în care s-au întâmplat multe de toate, dar o perversitate politică și morală și un cinism mai cras, prin care trecem de un cincinal încoace, nu ni s-a dat să cunoaștem. Vladimir Voronin a avut, legal, timp de 8 ani, toate frâiele în mâinile sale și nu și-a permis că facă pod din legi și dugheană din R. Moldova. A avut și Voronin mâna lungă și multe pofte, dar a știut și de „punct”, nu doar de „virgulă”. Chiar credeți, dle Plahotniuc, că în R. Moldova doar dvs. sau anturajul dvs., Lupu, Diacov, Buliga și alții, pe care-i mai aveți prin preajmă, vreți să trăiți bine? Evident, nu. Dar nu toți vor s-o facă și nu o fac din furt, jaf, hoție, escrocherie sau banditism politic. Asta e diferența, marea diferență dintre voi și „ceilalți”, indiferent că PD s-a declarat până nu demult pro-Europa ori se declară de câteva săptămâni pro-Moldova, că oricum nu sunteți nici una, nici alta. Dar asta nu înseamnă că nu existați. Și că stați fără treabă. PD cu și sub Plahotniuc a ajuns (și trebuie să ținem cont de asta) la condiția de stat în stat, iar partea cea mai proastă a lucrurilor e că „statul Plahotniuc” a ocupat statul R. Moldova și îl stăpânește după rânduieli și reguli nescrise. Fără a avea vreo funcție publică, Vlad Plahotniuc este azi regele neîncoronat al R. Moldova. Dodon, președintele, pe lângă Plahotniuc, e nimeni. Am văzut chiar zilele trecute, când președintele a fost suspendat din funcție (pentru a patra oară de când e în mandat) pentru simplul motiv că a refuzat să facă mendrele „regelui” și să valideze candidaturile celor doi miniștri noi în Guvernul Filip. Și așa e în toate. Dacă a ajuns Plahotniuc să declare public, fără vreun pic de genă, „eu sunt puternic”, să știți că lucrurile în R. Moldova au mers prea departe. „Partidul Democrat este un partid puternic, eu sunt un om puternic și nu mă feresc să spun asta”. Declarația a fost făcută de V. Plahotniuc la unul din ultimele briefinguri ale PDM, în care Plahotniuc a fost destul de dur și categoric cu oponenții săi politici, pe care i-a avertizat să fie mai atenți la critici. Deci, „sunt puternic”, zice Plahotniuc, iar ceea ce nu a spus șeful democraților, dar trebuie subînțeles e „luați seama” sau „nu vă jucați cu focul”. Și asta o spune omul despre care, acum 7-8 ani, nu se vorbea decât că a fost persoana care s-a îngrijit în perioada 2001-2009 de afacerile familiei Voronin, pe când acesta era președinte. Mai târziu, s-au aflat și alte lucruri despre el, dar nimic bun: afaceri dubioase, spălări de bani, probleme cu Interpolul. Tot așa. S-a mai scris că ar fi fost agent al unor servicii străine. În 2010, vine în politică. Este ales deputat și prim vicepreședinte al Parlamentului. În 2015, se retrage din parlament, iar în 2016 este ales președinte al PDM. Sunt anii care i-au schimbat total biografia lui Plahotniuc. Dar si starea de lucruri în R. Moldova. Venit în politică, V. Plahotniuc s-a ocupat de ceea ce a făcut până a intra în politică: afaceri. Dubioase, murdare și profitabile. Este V. Plahotniuc puternic? Mai degrabă este bogat, decât puternic. Ceea ce a reușit cel mai mult Plahotniuc în politică a fost să se îmbogățească repede și tare și să cumpere în R. Moldova și dincolo de ea tot ce putea fi cumpărat în politică și nu numai. Doi: nu este Plahotniuc puternic. Plahotniuc nu are oponenți serioși. Și trei: Plahotniuc nu e puternic. Vlad Plahotniuc este (și aici, atenție!) cel mai mediatizat personaj politic și, posibil, nu doar politic din R. Moldova. Presa (și nu doar de la noi) scrie zilnic despre el, mai mult decât despre Filip, Candu sau Dodon, chiar dacă ultimii, spre deosebire de el, au funcții-cheie în stat. Vă dați seama, câtă publicitate. Ani la rând. Non-stop. Și toată gratis. Presa, vrând să îl „îngroape”, i-a făcut nume. Despre Plahotniuc în R. Moldova au auzit și știu azi, grație presei, și mic, și mare. Evident, într-o situație ca asta e greu, mai ales într-un an preelectoral, să nu te ia gura pe dinainte și să nu declari „eu sunt puternic”, când ai poliția de partea ta, armata, SIS-ul, Justișia… Problema e alta, că de la „eu sunt puternic” și până la o apucătură de cult al personalității, fie și nedeclarat, nu e decât un pas. Parcă Putin al Rusiei a fost declarat? Nu. Dar e cult.