Italia și violența împotriva femeilor: de la „migrarea” violenței la durerea spusă în limba maternă

În fiecare zi, cel puțin una din trei femei din R. Moldova este supusă unei forme de violență din partea partenerului sau a unui membru al familiei, domiciliul fiind cel mai periculos loc în acest caz. Această realitate dramatică persistă nu doar în R. Moldova: violența împotriva femeilor este una dintre cele mai sistematice și mai frecvente încălcări ale drepturilor omului la nivel mondial. 

Italia, spre exemplu, deține statistici similare celor din R. Moldova la capitolul violenței împotriva femeilor, chiar dacă are o legislație avansată și o infrastructură de protecție extinsă.

Experiența acestui stat european pe drumul de prevenire și combatere a violenței față de femei este valoroasă, atât pentru că Italia găzduiește cea mai mare comunitate de femei din diaspora moldovenească, peste o sută de mii, dar și pentru că femeile din R. Moldova sunt în topul imigrantelor victime ale violenței.

Despre bunele practici și punctele slabe în lupta Italiei contra acestui flagel, dar și despre necesitatea sprijinului în limba maternă, aflăm de la două voluntare la Linia Roșie Italia – un serviciu social care oferă consiliere psihologică și asistență juridică femeilor victime ale violenței care sunt imigrante vorbitoare de limbă română.

Despre violență, în limba maternă

Svetlana Jereghi este stabilită de 20 de ani în Italia. Odată ce s-a făcut avocată, tot mai des era contactată de femei pentru a le consulta pe diferite subiecte de violență domestică. A înțeles că problema este lipsa cunoștințelor femeilor imigrante despre drepturile lor și nesiguranțele trăite într-o țară străină.

Astfel, în ianuarie 2024, la Milano, a fost lansat proiectul Linia Roșie Italia – realizat în colaborare și cu susținerea platformei OFEMEI, serviciu ce oferă suport juridic și psihologic tuturor femeilor vorbitoare de limbă română aflate pe teritoriul Italiei, care se confruntă cu orice formă de abuz. 

„În primul an de activitate s-au adresat aproximativ 20 de femei. În majoritatea cazurilor era vorba despre violența psihologică și economică, pentru că violența fizică este mai greu de ascuns și mai aspru pedepsită, dar abuzul emoțional rămâne invizibil și profund distructiv”, explică avocata Svetlana Jereghi, coordonatoare a proiectului, în cadrul căruia activează în prezent șase voluntare, inclusiv două psihologe.

Chiar dacă în Italia sunt foarte multe centre și organizații care ajută femeile victime ale violenței, Svetlana Jereghi spune că femeile au nevoie să-și vorbească durerea în limba lor maternă: „A vorbi și a plânge în fața unui psiholog în limba maternă, care îți cunoaște originile, cultura țării, mentalitatea și problemele de imigrant în Italia, le face pe femei să se simtă mai protejate, mai înțelese.”

Apelurile la linia de încredere (+393518217270) sunt preluate de persoana de gardă, iar ulterior, echipa discută cazul și stabilește un plan de intervenție.

Svetlana Jereghi explică în plan juridic drepturile femeii și acțiunile pe care urmează să le întreprindă, la ce instituții poate să se adreseze și ce tip de suport poate oferi Italia în situația ei, iar echipa de psihologi îi oferă consiliere psihologică. 

Violența „migrează” odată cu moldovenii

„Au fost câteva cazuri de violență fizică. Din păcate, nu în toate cazurile, victima conștientizează că trebuie să denunţe. Femeile sunt speriate, nu cunosc legislația, ce pași urmează să facă. Au frică că li se vor lua copiii și vor fi alungate din casă. Noi le explicăm că statul italian protejează aceste femei”, precizează avocata, spunând că motivul pentru care multe femei evită să denunțe agresorii, chiar dacă primesc informații juridice clare, este cultura tăcerii, rușinii și tolerării violenței.

De aceea, susține Svetlana Jereghi, o direcție importantă a activității Liniei Roșii sunt campaniile de informare și sensibilizare a fenomenului violenței, evenimente care încurajează femeile să-și exprime emoțiile, să împărtășească experiențe personale și să găsească sprijin reciproc.

„Statistica arată că majoritatea cazurilor de violență înregistrate în Italia sunt în familiile mixte sau formate din cupluri de origine străină”, precizează Svetlana Jereghi. Aceasta susține că violența „a migrat” odată cu migrarea cetățenilor, de aceea prezența unor centre specializate, a unor servicii în limba maternă și a educației în scop de prevenție este crucială  pentru a reduce aceste riscuri.

Avocata Svetlana Jereghi consideră că Italia are legislație avansată, dar aplicare defectuoasă; infrastructură extinsă, dar inaccesibilă emoțional femeilor migrante; centre bine finanțate, dar lipsă de prevenție. De aceea, crede ea, cheia pentru ca măsurile existente să reușească să reducă semnificativ incidența violenței este cooperarea eficientă între toți actorii implicați într-un caz de violență.

„În școala pe care o frecventează fiica mea nu am auzit niciodată să facă, de exemplu, o lecție specifică despre prevenirea violenței. Deși cred că acest subiect trebuie neapărat să fie discutat începând cu adolescența. Este absolut esențial să vorbim copiilor noștri despre relații sănătoase, despre prevenirea bullying-ului și despre cum să reacționezi la agresiuni verbale. Prevenirea violenței – verbală, emoțională sau de altă natură – este un subiect esențial, mai ales în rândul adolescenților, când comportamentele și valorile se formează și se consolidează”, spune Svetlana Jereghi.

Potrivit avocatei Svetlana Jereghi, la fel ca în R. Moldova, Italia are de lucru și la capitolul intervenției în cazurile de abuz emoțional și economic, deoarece este mult mai greu de demonstrat decât violența fizică.

Italia dispune de un sistem bine pus la punct, de centre antiviolență, servicii specializate în spitale și farmacii, o aplicație pentru raportare și o linie telefonică multilingvă.

Umanitatea, ca disciplină

Pe de altă parte, Viorica Mereuță, voluntară la Linia Roșie Italia, care oferă consiliere psihologică, consideră că există practici bune de preluat în R. Moldova. 

Spre exemplu, în universitățile din Italia sunt formați educatori profesionali în sănătate –  specialiști interdisciplinari care intervin în situații complexe cu planuri de sprijin individuale pentru persoanele aflate în dificultate: victime ale violenței, persoane cu dizabilități, tulburări psihiatrice sau dependențe. Aceștia lucrează în echipe multidisciplinare, alături de psihologi, psihiatri, asistenți sociali, medici și personal didactic. Astfel, asigură o colaborare reală între serviciile sociale, sistemul de sănătate și justiție.

Un astfel de educator va deveni și Viorica Mereuță, în prezent fiind studentă la Facultatea de Medicină și Chirurgie a Universității din orașul Parma.

„Orice persoană, orice caz este văzut prin ochii umanității. Nu este discriminată pe motiv de naționalitate sau statut social. Statul tratează toate persoanele la același nivel și cazurile –  multidimensional. Când este vorba despre un caz de violență, se face un plan de intervenție și mai mulți profesioniști conlucrează pentru soluționarea problemei – până la autonomia femeii și reabilitarea agresorului, pentru că statistica pedepselor nu reflectă rezolvarea problemelor”, explică Viorica Mereuță, care exemplifică: „Victima violenței este plasată într-o locuință tutelată de autorități, a cărei adresă este confidențială, și este sprijinită financiar până devine independentă. Totodată, există alt tip de intervenție, care vizează agresorul. Într-un caz concret, pe care îl cunosc, soțul face închisoare pentru acte de violență domestică, dar continuă să-și ajute familia: ziua lucrează la un restaurant, iar seara revine în penitenciar. Deci, se fac planuri de reabilitare și pentru aceste persoane, pentru a preveni recidiva și a rupe cercul violenței.”

Anume centrele antiviolență le consideră exemple bune de preluat în R. Moldova și avocata Svetlana Jereghi, deoarece acestea oferă nu doar adăpost temporar, dar și tot sprijinul pentru integrarea completă a victimei în societate.

„Într-un astfel de centru mi s-a spus că au fost găzduite femei din R. Moldova, doar că la scurt timp după plasare, acestea pleacă, probabil pentru că nu se simt pe deplin înțelese. Și iată că ne-au cerut nouă, celor de la Linia Roșie Italia, ajutorul unui psiholog vorbitor de limbă română, pentru a putea interveni atunci când se adresează o femeie din R. Moldova sau România. Înseamnă că există problema asta: femeile noastre nu se simt înțelese în centrele italiene, pentru că nu pot exprima trauma în limba lor. Este vital să fie consiliate de cineva care le cunoaște cultura”, punctează avocata Svetlana Jereghi.

La rândul său, Viorica Mereuță subliniază că, dincolo de legi și cifre, atât pentru R. Moldova, cât și pentru Italia, ceea ce contează este empatia și necesitatea unei schimbări de mentalitate.